KorAP: Find »[drukola/base=extraterestru & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...30 >

743 matches

Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401

pastele (spaghete, macaroane, melci, scoici etc.) se lipesc între ele. Dacă tot veni vorba, să știți că în backgroundul meu de gospodină pastele au o semnificație specială. În seara când am gătit prima oară spaghete, m-am unit spiritual cu extraterestrul numărul unu... În acea după-amiază tocmai trecuse pe la mama lui pe acasă, de unde adusese o oală cu sos pentru paste. A pus-o pe masă și mi-a zis că n-am decât să fierb niște spaghete și vom avea

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
întâmpinate la gătit sunt floare la ureche față de necazurile pe care le puteți avea când faceți erori. Încă nu v-am spus toată povestea, dar veți vedea că eu am trăit de mai multe ori ecuația „o mâncare ratată = un extraterestru pierdut“ și de fiecare dată a fost la fel de rău: din nou singură, din nou în căutare, din nou frântă de oboseală... Credeți-mă, în acele perioade eram realmente epuizată; mă tot amăgeam cu autoerotismul, dar chiar și cel asistat de

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
cum se numesc alimentele pe care vreau să le cumpăr? - de ce le-am ales tocmai pe acestea? - cum duc* cumpărăturile acasă? - ce fac cu ele și de ce? * În acest domeniu am fost inițiată de un adevărat profesionist; vorbesc aici despre extraterestrul numărul șase: un fost campion la nu știu ce sport violent și un adevărat artist în domeniul... De fapt, nu despre sex voiam să vă spun. Se pricepea la logistica pieței ca nimeni altul. Avea o figură luminoasă, blândă, oarecum poetică, în

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
la smântână, că asta-i dă gustul“. M-am bazat pe memorie, dar a fost o eroare imensă; m-am pierdut în amănunte, nici nu mai știu ce-am pus în oală, dar știu că ciorba m-a lăsat fără extraterestru. Este vorba de numărul cinci, un antreprenor de succes din Top 300, client vechi al firmei; îl cunoșteam de câțiva ani, dar abia ne cuplaserăm și a trecut prin patul meu ca un meteorit; era el cam ofilit, dar încă

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
o prinsese în pat cu bodyguardul copiilor; eu eram din nou singură, lui nu-i puteam reproșa decât vârsta, mi-am zis în gând: „Ce-ar fi dacă...“; l-am consolat, i-am zis și eu cum mi se cuplase extraterestrul numărul patru cu o prietenă chiar la mine acasă, a fost rândul lui să mă consoleze... Din vorbă în vorbă, am ajuns destul de repede în dormitorul meu. Acum știu că n-am făcut o afacere prea bună. Și calculele astrale

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
presărat trainingul reprezintă de altfel principalul motiv pentru care scriu această lucrare: vreau să vă scutesc de suferințe, să vă netezesc ascensiunea spre statutul de gospodine mari și, pe cât se poate, să transform acest training din calvar în plăcere. * De la extraterestrul numărul șase am învățat multe șmecherii; înainte de a ne combina fusese însurat cu o gospodină tânără, dar foarte mare, de la care știa niște chestii incredibile; cândva, pe la primele întâlniri, mi-a deschis orizonturi culinare la care nici nu visasem până

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
senzația firmei; dimineața, cum ajungeam la birou, săreau fetele pe mine ca să le povestesc; uneori le făceam și schițe ca să înțeleagă, dar am renunțat după ce o colegă s-a ales cu triplă întindere la picior și un umăr dislocat, iar extraterestrul ei a rămas cu gâtul strâmb; dimineață le creionasem o figură mai deosebită, iar ea șterpelise desenul și-l luase acasă... Urmau poveștile. Și aici era inepuizabil; tot ce spunea era nou pentru mine; îmi descria ce gust au mâncărurile

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
n-aveți cum să pierdeți. Eu am identificat două modalități principale de a utiliza această armă: - fantezia ofensivă (mai rar) - vă ajută să progresați*, să vă completați universul culinar cu gusturi și arome inedite; * Asta am experimentat-o pe vremea extraterestrului numărul unu. Tocmai fusese în Franța și cumpărase de prin nu știu ce podgorie, obscură pentru mine, dar cu un grad ridicat de notorietate în zona respectivă, un coniac vechi de 20 de ani, iar eu încercam să-i gătesc ceva pe

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
voastră nu există erori, nu există omisiuni, nu există scăpări. Scoateți aceste cuvinte din vocabularul de acasă. Sunt de folos la serviciu, când luați în discuție munca subalternilor, nu în bucătărie. Aici, acestea sunt înlocuite de inovație, nonconformism sau, dacă extraterestrul e mai tolerant din fire, sclipiri de geniu. Iar gusturile sunt „exotice“ sau „fantezi“. De ce aprofundăm conceptul de fantezie defensivă acum, înainte de a reveni în bucătărie? Simplu: pentru orice nereușită alibiul trebuie pregătit încă din piață. „N-a ieșit ciorba

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
delicată a transferului de vinovăție- este doar o mostră din paleta largă care vă stă la dispoziție; experiența vă va învăța cu siguranță să personalizați acest exemplu pentru extratereștrii și nereușitele voastre. În cazul în care gătiți doar pentru voi - extraterestrul e în delegație ori vă aflați în perioada mai tristă dintre doi extratereștri, deci nu are cine să vă mănânce opera și, mai important, nu aveți pe cine să dați vina-, trebuie să fiți mult mai atente, mai ales că

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
nu mai ieșeam și răspunsul n-a întârziat să apară. Oul lui Columb! Cum de nu-mi trecuse prin cap mai devreme? Ca să nu mai rămân singură, trebuia să renunț la clauza de exclusivitate, îmi trebuia pur și simplu un extraterestru de rezervă (doar nu era să mă las de bucătărie)... Iată-mă așadar ducând o viață dublă, cu un extraterestru din când în când acasă la mine - numărul opt - și cu celălalt din când în când la el. Acesta era

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
mai devreme? Ca să nu mai rămân singură, trebuia să renunț la clauza de exclusivitate, îmi trebuia pur și simplu un extraterestru de rezervă (doar nu era să mă las de bucătărie)... Iată-mă așadar ducând o viață dublă, cu un extraterestru din când în când acasă la mine - numărul opt - și cu celălalt din când în când la el. Acesta era numărul șapte, pe care l-am și iubit mult pentru că gătea dumnezeiește. Îi spun extraterestru pentru a nu strica seria

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
o viață dublă, cu un extraterestru din când în când acasă la mine - numărul opt - și cu celălalt din când în când la el. Acesta era numărul șapte, pe care l-am și iubit mult pentru că gătea dumnezeiește. Îi spun extraterestru pentru a nu strica seria, dar să știți că numai asta nu era. Nu știu ce punea în cratiță, dar parcă devenisem dependentă de tocănițele lui. Și el chiar gătea, nu ca numărul șase. L-am cunoscut într-un restaurant; intrase alene

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
confirmarea colegilor, așezați la câteva mese distanță, iar aceștia zâmbeau până la molarii din aur masiv și-l aprobau respectuos. Nu exagerase cu nimic, m-am convins cu propriile papile gustative chiar în acea seară... Eu - nemâncată și în căutarea unui extraterestru; el - destul de arătos, dominant ca un super-CEO, orientat spre arta culinară și teribil de convingător... Ce-ați fi făcut în locul meu? Despre erori ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici; pe de o parte, sunt prea multe

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
este să vă gândiți bine înainte de a merge la piață: lista de cumpărături trebuie dimensionată în funcție de numărul de sacoșe disponibile, de capacitatea portbagajului, dar și de mușchii însoțitorului. * Am înțeles asta când m-am dus prima oară în piață cu extraterestrul numărul opt. Abia terminase facultatea, lucra undeva pe la Interne și își pregătea masteratul în management. De obicei era tare ascultător (închipuiți-vă că-mi zicea mami), dar atunci îl târâsem după mine în piață cu mare greutate. Dacă ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
și îmi vânduse două ponturi: ciorba nereușită se drege cu multă boia de ardei iute, „da’ mai bine lasă, maică, zama, fă-i ceva dulce și nu te doare capu’ toată ziua“. Pontul cu boiaua îl încercasem și rămăsesem fără extraterestrul numărul cinci, așa că îl aplicam cu speranță pe celălalt. Numărul opt plecase de la serviciu, mă luase în drum și pe mine (ca șofer era adorabil, conducea ca o fată mare, cu ambele mâini pe volan) și am dat fuga la

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
pentru a le cere în instanță daune morale, dar toți avocații mi-au spus că nu pot câștiga un asemenea proces. Responsabilitatea gustului e doar a extraterestrei, iar riscul* mare, mai ales în perioada de inițiere, este de obicei al extraterestrului. * E adevărat că la risc sunt expuse și extraterestrele, în special cele curioase, care nu se pot abține să guste. Nu vă ascund că, după ce mi-am făcut curaj și am reînceput să gătesc ciorbă, extratereștrii cu care trăiam aveau

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
completați cu alte bucăți de pâine Desert - dulciuri preambalate, prăjituri*/ torturi cumpărate de la cofetării, fructe (autohtone sau exotice, dar numai din cele pe care le cunoașteți!) * Deși mă mințea în ultimul hal și mă trăda, culmea, cu fosta lui nevastă, extraterestrul numărul șase a avut un aport incontestabil în pregătirea mea teoretică de gospodină; e singurul care mi-a vorbit despre urzici umplute, ca să dau numai un exemplu; și, dacă tot vorbim despre deserturi, aș vrea să amintesc una dintre poveștile

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
Pentru orice eventualitate, gătiți în prealabil câteva sendvișuri ca meniu alternativ*. Din primele ciorbe ar fi bine să nu gustați. Aruncați-le imediat după ce le-ați gătit și mulțumiți-vă că ați deprins măcar procedura de lucru. * Eram acasă la extraterestrul numărul șapte și mă căzneam să-i fac o ciorbă (îmi jurasem să nu-i mai fac tocană după ce otrăvisem câțiva căței nevinovați); deși era un maestru în arta culinară, s-a arătat mai degrabă dezinteresat de efortul meu; îmbufnat

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
petrecute singură cu televizorul, îl căutam și-i ofeream câte un job de o noapte. Din toată povestea asta cu pastiluța eu nu pot spune că am ieșit rău, dar nici n-aș repeta experimentul, mai cu seamă cu un extraterestru foarte tânăr... - supa care nu v-a ieșit se aruncă în aceleași condiții ca ciorba (atenție la polonic, la oase și la găluște); - tocana cu gust neplăcut poate fi aruncată în coșul de gunoi* dacă este mai consistentă și în

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
excepționale. Iată câteva exemple: - felia de pâine unsă cu unt pe fața de jos* nu trebuie aruncată la gunoi; e de ajuns să o răsuciți cu 180 de grade în plan orizontal și e gata pentru consum; * Eram în perioada extraterestrului numărul doi, cel cu MBA obținut la Paris, ca și mine; începusem să-i fac sendvișuri și să i le servesc foarte sumar îmbrăcată, că așa îmi ceruse... Foarte sumar însemna cât se poate de sumar, nu mai trebuia să

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
a sunat o prietenă să mă întrebe cum se gătește cacaoa cu lapte și cum se fierb crenvurștii. Ea abia învață cum e cu meniurile frugale, gătește doar pâine fragmentată și apă minerală, dar acum pregătea un meniu special pentru extraterestrul ei; a rămas însărcinată și l-a invitat la masă ca să-i spună... Ajunsesem cu povestea mea la una din delicioasele cine romantice cu numărul doi, dar acum îmi dau seama n-are nicio legătură cu feliile de pâine unse

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
foarte multe vase murdare. De câte ori ajungeam în acest moment al acțiunii, eu eram frântă, dar nu renunțam: nu suportam să văd vase murdare (auzisem că așa procedează gospodinele mari), prin urmare nu părăseam bucătăria până nu făceam totul lună*. Cu extraterestrul opt am pățit-o urât de tot; de fapt, cu poliția, dar de la el a pornit totul; nu mai știu ce-i gătisem, în orice caz nu folosisem ciuperci (asta o țin minte cu precizie pentru că anchetatorii au insistat mult

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
spălat vase; - dacă vreți să spălați vase cât mai rar, cumpărați multe vase și montați-vă în bucătărie o chiuvetă cât mai spațioasă* (se va umple într-o perioadă mai mare de timp); * Pe asta am învățat-o în bucătăria extraterestrului șapte; prima oară când am intrat acolo am crezut că am greșit încăperea: arăta ca un laborator și pe un perete avea montată o cadă din aceea mică pentru duș, care era plină cu vase murdare; mi-a arătat apoi

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
a plătit ca pe o artistă - pe un contract de drepturi de autor - și m-am pus pe treabă. A fost ceva de nedescris. Nu vă închipuiți ce senzații tari ai în bucătărie aproape de ora închiderii, când afară te așteaptă extraterestrul* înfometat de amor, la mobil dictezi o clauză compromisorie pentru un contract de opt milioane de euro (în engleză, ca să nu te înțeleagă personalul restaurantului), iar cu mâna liberă aranjezi pe farfurie o porție de lasagna de 6 euro 50

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]