2,802 matches
-
al debitului fiind dependent de suprafața de colectare situată în amonte de canal. - În funcție de folosința pe care o deservesc canalele înclinate pot fi amplasate paralel între ele (în arabil sau plantații viti - pomicole) sau într-un sistem neregulat (în pășuni, fânețe, neproductiv). - Secțiunea transversală poate fi îndeosebi de formă triunghiulară, sau trapezoidală; înclinarea taluzurilor , în raport cu natura consolidării (înierbare, pereu de piatră sau beton) și condiții geotehnice ale terenului. • Valurile înclinate Se proiectează în general pe pășunile situate în zonele subumede și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
tip deversor, urmând ca cel de-al doilea șir de canale din aval, să preia și acest volum suplimentar (cazul canalelor amplasate la vârful formațiunilor torențiale). 4.2. Valurile de nivel Se proiectează pe terenurile arabile, predominant pe pășuni și fânețe situate pe terenurile cu pante între 5 - 15%. Prezintă aceeași formă de secțiune cu valurile înclinate, fiind însă amplasate paralel cu curbele de nivel. Dimensionarea și amplasarea pe teren sunt similare condițiilor de la canalele de nivel. Având o secțiune foarte
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de 14,8 mil ha, revenind 0,65 ha pe locuitor. * 63,2% din această suprafață o formează terenurile arabile, respectiv 9,4 mil ha. * 3,2% terenuri ocupate cu plantații viti pomicole. * 33,6% terenuri ocupate cu pășuni și fânețe. Lucrul cel mai îngrijorător îl constituie existența unor structuri agricole mici, divizate și neproductive pentru absorbția tehnologică, pentru competiție și pentru comercializarea producției agricole. În prezent proprietatea privată evidențiază un număr de aproximativ 4,3 milioane de gospodării individuale, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie, arbuști fructiferi, pășuni și fânețe. 5. Agrobiocenoze ale culturilor anuale care cuprind: cereale, plante tehnice, leguminoase anuale, legume anuale. 6. Agrobiocenoze ale culturilor de seră. 7. Culturi de laborator. Pe măsură ce se trece de la o categorie la alta, se observă, că intervenția omului crește din ce în ce mai mult
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de condiții pedoclimatice optime, iar impactul vectorilor este redus. Aceste zone se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ha) și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1.5 ha) (datele au fost luate de la Primăria Hârlău). Au fost afectate un număr de 111 gospodării țărănești, iar o suprafață de circa 70 ha terenuri agricole ocupate cu pășuni și fânețe, pe cea mai mare parte slab productive a u fost transformate practic în terenuri neproductive. Au fost deteriorate drumuri comunale pe o lungime de circa 2,5 km, inclusiv două poduri din care unul pe valea Pârcovaci și distruse drumurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și mai valoroase din punct de vedere furajer sunt cele din zona forestieră, di lunca Bahluiului în amonte de Cotnari. Cantitatea de masă verde variază între 5.000 8.000 kg/ha pentru pășuni și 10-15.000 kg/ha pentru fânețe. Cele situate pe versanți cu eroziuni, sau care sunt intens pășunate, au o producție mai redusă și o valoare furajeră mai scăzută (circa 3.000 kg/ha). În zona cercetată, în ultimii ani, cantitatea de furaje de tip fân natural
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o obsesie, fiind astfel semnul unui dezechilibru, al crizei de identitate, axată pe imaginea pământului: personajul vrea să cuprindă pământul dintr-o privire: Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea delniței, pe răzorul ce-o despărțea de altă fâneață, tot așa de lungă și de lată, pe cate Toma Bulbuc o cumpărase acum vreo zece ani de la Glanetașu. Cu o privire setoasă, Ion cuprinse tot locul, cântărindu-l. Simțea o plăcere atât de mare, văzându-și pământul, încât îi
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
este de 14,8 mil ha, revenind 0,65 ha pe locuitor. - 63,2% din această suprafață o formează terenurile arabile, respectiv 9,4 mil ha.3,2% terenuri ocupate cu plantații viti-pomicole. - 33,6% terenuri ocupate cu pășuni și fânețe. Lucrul cel mai îngrijorător îl constituie existența unor structuri agricole mici, divizate și neproductive pentru absorbția tehnologică, pentru competiție și pentru comercializarea producției agricole. În prezent proprietatea privată evidențiază un număr de aproximativ 4,3 milioane de gospodării individuale, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie, arbuști fructiferi, pășuni și fânețe. 5. Agrobiocenoze ale culturilor anuale care cuprind: cereale, plante tehnice, leguminoase anuale, legume anuale. 6. Agrobiocenoze ale culturilor de seră. 7. Culturi de laborator. Pe măsură ce se trece de la o categorie la alta, se observă, că intervenția omului crește din ce în ce mai mult
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de condiții pedoclimatice optime, iar impactul vectorilor este redus. Aceste zone se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Industria Alimentară, Galați; Școala militară, Pitești, promoția 1985; Cursuri de cioplitori Caransebeș. Debut - 2007 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Tănase Elena 1934 Pictor Născută la 5 mai 1934, în localitatea Șincai Fânețe, județul Mureș. Debut 2001 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977 2004. Tirică Mihai 1964 Pictor, sculptor Născut în Baia Mare, jud. Maramureș la 9 decembrie 1964. Tite Anuța 1952 Pictor „De copilă mă uitam la felul cum
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1930-1943 au fost declarate rezervații naturale un număr de 36 de teritorii din țară, cu o suprafață de 15.000 ha, interzicându-se distrugerea unor plante și animale rare. Între rezervațiile naturale declarate atunci se numără o bună parte dintre fânețele actuale: Suatu și Copîrșaie (județul Cluj), Zău de Câmpie (județul Mureș), Bosanci (județul Suceava), lacul și pârâul Pețea (județul Bihor) și o parte dintre rezervațiile principale din zona carpatică: Pietrosul Rodnei, Piatra Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și influențează dezvoltarea lui economică și socială. Sunt de interes local: nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc. Bogăția solului este dată de existența a 380.331 ha de teren agricol din care: 67,47% teren arabil; 28,35% pășuni și fânețe; 4,28% vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează 99.022 ha iar apele și bălțile peste 12.000 ha. Vegetația Flora este reprezentată de numeroase specii de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
județului Iași era reprezentat în anul 2008 de 547.558 ha din care 380.277 ha terenuri agricole iar 167.281 ha terenuri neagricole. Din totalul arabil de 255.729 ha, suprafața cultivată era de 242.526 ha. Pășuni și fânețe erau 19,69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de orice fel, deschiderea de cariere de piatră, nisip, argilă sau executarea de construcții, cât și schimbarea destinației ariei protejate fără acordul organelor abilitate prin lege (Filiala Iași a Academiei Române - Subcomisia Monumentelor Naturii). B. Rezervații floristice = 65,86 ha 1. Fânețele seculare de la Valea lui David, comuna Miroslava: 46,36 ha 2. Poiana cu Schit, comuna Grajduri: 9,5 ha 3. Sărăturile din Valea Ilenei, comuna Dumești: 10 ha. Restricții stabilite în cuprinsul ariilor protejate cu caracter floristic: a. sunt interzise
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perimetrul rezervației; Reducerea impactului negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. B. Rezervațiile floristice FÂNEȚELE SECULARE DE LA VALEA LUI DAVID Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Miroslava; proprietate particulară: 53 persoane fizice din comuna Miroslava, satul Uricani, în administrarea Primăriei comunei Miroslava. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Tg. Frumos Căile de acces: localități apropiate: Uricani, comuna Miroslava, Valea Lupului, comuna Rediu; accesul la rezervație se face pe DN IașiTg. Frumos (km 10), DL spre rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: fânețe; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perioadei bioactive: 290 zile (25.02 10.12), data medie a primului îngheț: 25.10, data medie a ultimului îngheț: 17.04, precipitații medii anuale: 557 mm. II. BIOCENOZA Datorită vechimii și condițiilor de sol și climă, flora și vegetația fânețelor are un caracter pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase specii halofile. Aceste fânețe reprezintă o enclavă cu un covor vegetal de stepă nealterat sau modificat într-o mică măsură, unică în Moldova. Inventarul floristic cuprinde peste 570 specii de antofite (plante cu flori), reprezentând circa 16% din flora României. În perimetrul rezervației a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și de toamnă, nelipsit este sitarul (Scolopax rusticola). Păsările cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același nume. Pe lângă aceste suprapuneri sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]