993 matches
-
Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,8%). Pentru 1,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
97,8%). Pentru 1,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,8%). Pentru 1,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aproape toată populația este concentrată în satul Fântânele, în timp ce satul Bozieni mai avea în 2008 un singur locuitor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Fântânelele", făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată din satul Mazîli și cătunul Ungureni, totalizând 1112 locuitori
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
ortodocși (97,8%). Pentru 1,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aproape toată populația este concentrată în satul Fântânele, în timp ce satul Bozieni mai avea în 2008 un singur locuitor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Fântânelele", făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată din satul Mazîli și cătunul Ungureni, totalizând 1112 locuitori. Comuna avea o școală înființată în 1879 în care în 1894 învățau 42 de elevi (din care 2 fete). Fiecare
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din cătunul Ungureni, de Enuță și soția sa Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n. din vatra satului Bozieni; situl din „Cătunul de sub Deal”, datând
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n. din vatra satului Bozieni; situl din „Cătunul de sub Deal”, datând din Epoca Bronzului; și situl de „pe Vâlcele” din zona satului Fântânele, cuprinzând așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor (1786); și biserica „Adormirea
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
(n. 5 februarie 1905, satul Fântânele Vechi, comuna Focuri, județul Iași - d. 19 martie 1977, Iași) a fost un episcop romano-catolic, care a condus Episcopia Romano-Catolică de Iași (1951-1977). s-a născut la data de 5 februarie 1905, în satul Fântânele Vechi din comuna Focuri (județul
Petru Pleșca () [Corola-website/Science/313109_a_314438]
-
n. 5 februarie 1905, satul Fântânele Vechi, comuna Focuri, județul Iași - d. 19 martie 1977, Iași) a fost un episcop romano-catolic, care a condus Episcopia Romano-Catolică de Iași (1951-1977). s-a născut la data de 5 februarie 1905, în satul Fântânele Vechi din comuna Focuri (județul Iași), într-o familie săracă de agricultori. A intrat în anul 1916 la Seminarul Diecezan din Iași, dar din cauza primului război mondial, a fost nevoit să-și întrerupă studiile, pe care și le-a reluat
Petru Pleșca () [Corola-website/Science/313109_a_314438]
-
Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
1923, însă nu s-a mutat aici decât la 24 decembrie 1924, servind ca preot-protopop în Huedin până în data de 10 septembrie 1940 când a fost martirizat. Casele parohiale din Huedin au fost ocupate de armată, biblioteca și Banca Populară „Fântânele” (înființată prin stăruințele protopopului-martir) împreună cu arhiva protopopiatului au fost în bună parte distruse. Preotul Petru Pop numit la 1 octombrie 1940 ca să conducă noul tract de la Huedin (sediul protopopiatului a fost mutat la Călata din cauza cedărilor teritoriale) întrucât autoritățile horthyste
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
fiind învățător în sat. Până în anul 1925 a fost administrată de preotul Constantin din Sânmihaiu de Câmpie, după care a urmat ca preot Toader Oltean din Sălcuța, până în anul 1927, după care a fost administrată de către preotul Toader Pop din Fântânele până în anul 1929. Din anul 1929 până în anul 1936, a fost preot Augustin Popa din Herina, apoi a fost administrată de către preot Emil Chiciudean din Zoreni până în anul 1938, când vine de la Posmuș preot Ioan Timaru, care face servicii religioase
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Baba Ana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 2,52% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
dintre Munții Rodnei și Munții Bîrgăului, iar prin pîrîul Măria (S=46 km2; L=10 km) granița față de Suhard; Ilva (S = 410 km2; L = 41,7 kmn), care prin Ilișoara își are obîrșia sub Măgura Calului din apropiere de Piatra Fîntînele, împreună cu afluentul său Leșu - aproape paralele - drenează partea centrală; Bistrița (limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Fântânele (în maghiară "Angyalkút", în germană "Engelsbrunn") este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Fântânele (reședința) și Tisa Nouă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
Fântânele (în maghiară "Angyalkút", în germană "Engelsbrunn") este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Fântânele (reședința) și Tisa Nouă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,46%). Principalele minorități sunt cele de
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
Fântânele (în maghiară "Angyalkút", în germană "Engelsbrunn") este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Fântânele (reședința) și Tisa Nouă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,46%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,61%) și slovaci (3,37%). Pentru 4,79% din populație
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
Bănești este un sat în comuna Fântânele din județul Suceava, Moldova, România. Așezat pe malul drept al râului Siret, în această localitate se afla principalele instituții ale comunei Fântânele, primăria, poliția, Școala Mihai Eminescu din Bănești cu clasele 1-8, precum și o școală de arte și meserii. La
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
Bănești este un sat în comuna Fântânele din județul Suceava, Moldova, România. Așezat pe malul drept al râului Siret, în această localitate se afla principalele instituții ale comunei Fântânele, primăria, poliția, Școala Mihai Eminescu din Bănești cu clasele 1-8, precum și o școală de arte și meserii. La această școală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
afla principalele instituții ale comunei Fântânele, primăria, poliția, Școala Mihai Eminescu din Bănești cu clasele 1-8, precum și o școală de arte și meserii. La această școală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale. În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din generație în
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
comunei Fântânele, primăria, poliția, Școala Mihai Eminescu din Bănești cu clasele 1-8, precum și o școală de arte și meserii. La această școală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale. În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din generație în generație, fiind apoi notate
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea pe din sus de Hilișeni (Chilișeni). Conform documentelor, satele Bănești și Fântânele au aparținut mai mult timp familiei Cănănău. În jurul anului 1706, an în care boierul Ștefan Stamate a ridicat Biserica de lemn din Bănești cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Bănești încă nu este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]