817 matches
-
liberă a rațiunii lor a fost îngrădită din cauza superstițiilor, prejudecăților, lipsei de educație sau educației limitate la roluri tradiționale. Aceasta explică participarea lor directă mult mai redusă la evoluția istoriei. Rolul lor a fost acela de a naște și îngriji făcătorii de istorie, și nu de a fi agenți ai evoluției acesteia. Feminismul dorește schimbarea acestei stări de fapt și participarea femeilor în calitate de subiecți la mersul istoriei. e. Universalismulxe "„universalism". Există o singură naturăxe "„natură" umanăxe "„naturaumană" universală, regăsibilă în fiecare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Orfeu Tracul ar fi cîntat așa de frumos, cît ar fi tras după sine pădurile și petrile...” Termenul de poet apare, la noi, la sfîrșitul secolului al XVII-lea, alături de alte formule care sugerează mai direct ideea de facere: „izvoditor”, „făcător”. Întîlnim și termenul de scriptor, pe care Barthes Îl introduce În limbajul noii critici. Pentru Heliade Rădulescu, care Îl folosește la 1829, scriptor indică apartenența la o profesiune legitimă și onorabilă: „eu sunt și voi să fiu ceea ce sunt: meseriaș
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Discursul 4 despre nepătimire, Sfântul Simeon descrie bucuria negrăită a împărtășirii de lumină: Mai întâi ei sunt umpluți de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înșiși nu lumea, nici cele din lume (I In., 2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se îmbracă (Gal., 3, 17) cu tot trupul și în întregime în Lumina Care este Însuși Hristos Dumnezeu, și se văd pe ei înșiși împodobiți cu o slavă negrăită și cu un veșmânt
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în care aduce probe documentare care arată că spre sfârșitul veacului I a. Chr., iudeii au ajuns la ideea că păgânii sunt „prihăniți” nu numai din punct de vedere cultic - ca unii care se închinau „făpturii”, adică idolilor și nu Făcătorului a toate, ci și personal, fiecare în parte. De aceea, atunci când erau acceptați în rândurile prozeliților, ei erau supuși unui dublu ritual: circumciziunea, care spăla necurăția obștească, cultică, a păgânilor și botezul, baia de curățire care spăla prihana personală a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
sa, se pune în slujba altei țări străine?”. Și când regele a răspuns: „«Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu», preaînțeleptul bărbat a zis: «De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat?». Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
nenumărate ori, de-ar fi cu putință»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Mucenicului Agapie, împăratul roman Maximian i-a făgăduit că-l eliberează dacă-și reneagă credința. Agapie a mărturisit însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i fie el oferit
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
simț de dreptate încît să redeie, d. es., autonomia Transilvaniei, pre care au răpit-o fără consimțământul romînilor? Și apoi neci nu avem noi să cerem de la unguri ceva, căci ei nu sunt competenți să ni dea nimica. Când un făcător de rele comite o infracțiune în avere publică ori privată, nu e făcătorul de rele instanța competentă de la care ai a cere îndărăt cele răpite, ci justiția. Se poate chiar ca justiția, rău informată, să fie legalizat apropriarea făcătorului de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răpit-o fără consimțământul romînilor? Și apoi neci nu avem noi să cerem de la unguri ceva, căci ei nu sunt competenți să ni dea nimica. Când un făcător de rele comite o infracțiune în avere publică ori privată, nu e făcătorul de rele instanța competentă de la care ai a cere îndărăt cele răpite, ci justiția. Se poate chiar ca justiția, rău informată, să fie legalizat apropriarea făcătorului de rele; asta însă nu schimbă nimica din ființa dreptului, căci cu toate astea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un făcător de rele comite o infracțiune în avere publică ori privată, nu e făcătorul de rele instanța competentă de la care ai a cere îndărăt cele răpite, ci justiția. Se poate chiar ca justiția, rău informată, să fie legalizat apropriarea făcătorului de rele; asta însă nu schimbă nimica din ființa dreptului, căci cu toate astea, a doua zi, justiția, bine informată, va revoca o sentință ori o aprobare nedreaptă. Această justiție până azi rău informată e tronul. Numai tranzacțiunile {EminescuOpIX 92
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile Costache, fiul cel mare al vornicului Gavriliță Costache, în momentul când acesta se afla în culmea puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îl scuture de pe ea) ȚĂRANUL: Tată.. tată... ce-i cu tine, tu porc bătrân.. doar nu oi fi crezând că ai voie să mori. COMPOZITORUL (se ridică și împinge deoparte leșul țăranului bătrân de pe cântăreață): Acu' tocmai a dat colțul, făcătorul vostru total. (Țăranul și țăranca se reped la bătrânul țăran mort) ȚĂRANCA: Acum tata a plecat de la noi, a murit de lângă voi, care ar trebui să fiți mult mai mult decât atât, ce sunteți, ca noi, care trebuie să fim
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
destoinicia: recunoaște că nimic nu o poate opri din calea sau voia ei. Este conștientă de strategia sa, o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
destoinicia: recunoaște că nimic nu o poate opri din calea sau voia ei. Este conștientă de strategia sa, o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sa, se pune în slujba altei Țări străine?”. Și când regele a răspuns: „«Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu», preaînțeleptul bărbat a zis: «De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat?». Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în col. cit., p. 529-530. footnote>. Continuând, mucenicul adaugă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
nenumărate ori, de-ar fi cu putință»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Mucenicului Agapie, împăratul roman Maximian i-a făgăduit că-l eliberează dacă-și reneagă credința. Agapie a mărturisit însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i fie el oferit
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și spre care se îndreaptă creștinismul timpuriu prima impresie riscă să devină negativă. Un obstacol real în calea expansiunii pașnice a noii credințe trebuie să fi existat în cultul împăraților, deoarece mesajul unui Răscumpărător, care a fost răstignit ca un făcător de rele, nu se putea afirma cu ușurință într-o lume devenită superficială și a unei înfățișări auguste așezată pe tronul imperial, cu un decor impunător. Pe lângă aceasta, statul putea folosi toate mijloacele de constrângere dacă discipolii Evangheliei îndrăzneau să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Predica de pe munte care, ilustrând decalogul moral al creștinului, impulsionează virtuțile nicicând recunoscute până atunci celor umili, celor persecutați, celor drepți, celor puri și blânzi, înălțați la rangul eroi ai noii lumi spirituale create de Cristos. A șasea fericire: Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei se vor numi fiii lui Dumnezeu (Mt 5, 9) se referă la pacea individuală, specifică conștiinței creștinului, celui care umblă în harul lui Dumnezeu și nicidecum la cea civilă și etnică a popoarelor, întrucât scutirea de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iertării dușmanilor, din predica fericirilor, se substituie miturilor bogăției materiale, curajului războinicului, puterii dezordonate: elemente ale abuzului. Dacă în lumea elenistico-romană titlul de Victor Pacatorque Gentium făcea referință la persoana cezarului, prin apariția creștinismului fericirea aparține celor blânzi, celor non-violenți, făcătorilor de pace, căpătând o valoare tot mai concretă: trebuie să se facă pace și să fie construită în Cristos (cf. Efes 2, 14-18). Pacea depășește orice dezagregare: Dumnezeu este cel care sfințește și face credincioși: omul este făcut drept și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca răspuns la orice formă de violență; o pace nu doar proclamată, ci realizabilă mai ales la nivel individual. Fiul lui Dumnezeu își mărturisește iubirea față de dușmani până la sfârșit, iar vindecarea slujitorului ne indică o situație complexă: comportamentul concret al făcătorului de pace și încercarea de a o transmite și altora. În fragmentul din Matei întâlnim invitația peremptorie a lui Isus: Bagă-ți sabia în teacă, căci toți cei care scot sabia de sabie vor pieri (26, 52). Aici ni se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
conduită ireproșabilă, civilă și religioasă, pentru a putea respinge acuzațiile păgânilor și a le frâna limbile clevetitoare: Supuneți-vă, pentru Domnul, oricărei orânduiri omenești, fie împăratului, ca înalt stăpânitor, fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimiși de el, spre pedepsirea făcătorilor de rele și spre lauda făcătorilor de bine; căci așa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideți gura oamenilor fără minte și fără cunoștință. Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a putea respinge acuzațiile păgânilor și a le frâna limbile clevetitoare: Supuneți-vă, pentru Domnul, oricărei orânduiri omenești, fie împăratului, ca înalt stăpânitor, fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimiși de el, spre pedepsirea făcătorilor de rele și spre lauda făcătorilor de bine; căci așa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideți gura oamenilor fără minte și fără cunoștință. Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății, ci ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]