10,246 matches
-
de motoare electrice americane. Își găsi cu greu locul, Își dezbrăcă haina cea cu opt buzunare, Își privi vecinii de compartiment, niște oameni de la țară care mergeau la feciorul lor aflat În armată. Vorbeau de-ale lor, despre iarnă, nutreț, făină, bocanci și despre cei trei copii rămași acasă. Rică Olaru nu era dispus să intre Într-o conversație pe aceste teme. Ieși pe coridor, deschise geamul murdar și Înghețat, Își aprinse o țigară, respiră aerul rece și-și lăsă gândurile
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
totul din prima clipă și nu mai aștepta alte explicații. Tăria sa de jandarm Încercat Îl părăsi imediat și sângele nu-i mai curgea prin vene, Înghețase subit. Maiorul privi În sală, ridică fața de masă, deschise capacul lăzii cu făină și ordonă: Dincolo! Victor nu mai avu nicio bănuială atunci când maiorul privindu-l țintă cu ochii săi gri-fier rosti sentențios: Știu totul, nu Încerca să ascunzi pentru că este În zădar și-ți agravezi situația! Nu mă face să răscolesc prin
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lucru ar fi să mergem înainte, își spuse el. Se mișcă și din nou greutatea îi atinse piciorul. Actorul se întoarse pe spate și începu să sforăie încetișor, ritmic. Charlot îi distingea silueta ca pe o grămadă de saci cu făină aruncați la întâmplare. Băgă mâna în buzunarul lui Carosse și dădu de patul rece al unui revolver. Nu se miră: ne-am întors la vremurile când fiecare cetățean umblă înarmat, în ziua de azi e la fel de firesc să ai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
modă veche. Roti butoiul și constată pe pipăite că cinci din cele șase compartimente erau pline. Cel de al șaselea era gol, când apropie pistolul de nas, simți mirosul inconfundabil al unei împușcături recente. În pat, pe lîngă sacii cu făină, se mișcă ceva ca un șobolan: era brațul actorului. Mormăi ceva de neînțeles din care Charlot prinse doar cuvântul „destin“; probabil interpreta un rol chiar și în somn. Charlot puse revolverul în buzunarul său. Apoi căută din nou în buzunarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Cocostârc...Am uitat să spun că fata avea numai mamă. Când au ajuns, Zoița o strigat din poartă: „Acasă-i gospodina?” „Acasă! Acasă!” o răspuns Catrina - mama fetei - răsărită în pragul casei cu mâinile pline de aluat și pestelca de făină. „Da’ ce faci tu, Catrină? Uite, oamenii au venit, așa cum ne-am înțeles și tu...” „Apoi m-am apucat și eu să fac un cuptior de plăcinte. Că de, avem pețitori. Hai, intrați, că acușica îs coapte plăcintele”...Moș Toader
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
viitoare faci mofturi, că ți-ai aprins paie în cap! Așa-i, Iordache? Cocoșitu s-a mulțumit doar să dea din cap, în semn de aprobare. Si... atât. Să ajungem data viitoare și vedem noi al cui este sacul cu făină - a răspuns Pâcu, cu o mutră care parcă voia să spună: „Spuneți voi ce credeți, iar eu fac ce vreau”... Soarele n-a apucat să se trezească înaintea cărăușilor. Abia s-a ivit geana de lumină pe coama dealurilor dinspre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la un unchi, la spital, află că ruda sa nu mai vrea să trăiască. „...Mi-am dat seama că nu mai am nici un rost pe lume, decît să stau la cozi. Am stat la coadă la butelie, la mălai, la făină, la ulei, la ouă, la salam, la nechezol, la hîrtie igienică, la cartofi, la lapte, la vin, la brînză, la chibrituri, la lemne, la gaz, la...am uitat la ce dracu am mai stat.[...] Cel mai bănos era de stat
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fundițe colorate fiecare deget de la picioare, fiecare deget de la mână, gleznele, urechile, nasul, gambele, sânii, coapsele, coastele, să îți legi cu fundițe colorate fiecare obiect din casă, cana de cafea, ceasul deșteptător, cuierul din vestibul, clanțele de la uși, pachetul de făină din dulapul de bucătărie, colivia perușilor, colivia canarilor, picioarele biroului, vasul toaletei, robinetul căzii de baie, să legi cu o foarte mare fundiță colorată casa cu totul. apoi trebuie să uzi fiecare fundiță colorată cu câțiva stropi de apă curată
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
omule, ceva ca lumea, că n-am să fac focul cu vânt! Eu nu pricep ce se întâmplă în capul acela al tău! (Dănilă trece, ferit, la gard, rupe câteva nuiele.) Iaca, azi mai opăresc în copaie ce pospai de făină mai este în traistă, să le coc copiilor o turtă de mălai. Da' mâine ce-om face? DĂNILĂ (vine cu vreascurile): Iaca lemnele. SMARANDA: Doamne, omule, că multă minte-ți mai trebuie! Numai gardul nu-l pusesem până acu' pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
hribi sau hulubițe s-or mai găsi pentru o fiertură ca lumea. Câțiva căței de usturoi ceri peste gard, la mătușa Marița. Și-apoi până adunați și faceți voi toate acestea tocmai bine cad și eu c-o traistă de făină, și-ntindem o masă, știi colé, pe săturate. Ei, bună vorbă? SMARANDA: Vorba o fi ea bună, da' pân' la faptă, mai va! Du-te sănătos, Dănilă, m-oi descurca eu în vreun fel. Și cată de nu sta uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trebuință. Din iazuri să ni se tragă negreșit, în fiecare dimineață, câte un năvod din cele mari cu pește burdușit. Zece burdufuri de bivol îndesate cu brânză de oi, din care nu se poate găsi decât pe la noi. Din fruntea făinei de grâu poftesc paisprezece saci, pentru placinte rumene și pentru falnici cozonaci, zahăr, mirodenii, ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe la noi. Din fruntea făinei de grâu poftesc paisprezece saci, pentru placinte rumene și pentru falnici cozonaci, zahăr, mirodenii, ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în cinsprezece saci rotofei. Rachiu de perje zece butelci dolofane și vin lăudat douăzeci de budane, să le ajungă pentru sindrofii la boieri și la cucoane. Iară dacă s-or mai ivi și alte nevoi, mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
grijă, din felia destul de subțire, fâșiuțele de grăsime. Dacă vrei, ia-le că eu nu mănânc așa de grasă! - ficatul ei respinge unele alimente. Pentru zilele de post e bună și halvaua turcească. În siropul încins din tigaie se rumenește făina până ajunge o pastă aproape neagră pe care o ia cu lingura și o pune în farfuria încă fierbinte. E bună caldă. Oricât de enigmatică ar fi figura Eugeniei Ionescu, o certitudine tot putem avea despre ea. Eugenia Ionescu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Măriucă, fata tatii. În lumea asta o început mare vânzoleală din cauza nemților. Ziarele scriu, lumea vorbește, dar nimeni nu spune răspicat ce și cum. Agronomul, însă, pe lângă ziare, mai are și un aparat de radio și el știe cam ce făină se macină la moara lumii. De asta îl invit la nașu’. Acum, hai la culcare, că acuși cântă cocoșii de miezul nopții, iar mâine am multă treabă. Și unde mai pui că vine și unul de la județ, cu nu știu ce treburi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
întâlni cu mai mulți oameni. Le dădu binețe. Aceștia, întorcând capul, se întrebau: ,, Cine o fi duduia asta că nu pare a fi de-a noastră!?" Când intră în ograda mătușei Varvara, aceasta tocmai își hrănea rățuștele cu urzici și făină muiată, învăluindu-le cu căldura ochilor ca pe niște odoare ale modestei ei gospodării. Bătrâna își lăsă lucrul său și îi ieși musafirei în întâmpinare cu brațele deschise. O recunoscu mai ales după părul lung, bogat, lăsat pe spate, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
casnică. Era vară, prin chiar primele zile ale lunii august. Ziua se găsea pe sfârșite, cu soarelen crepuscul, dar zăpușeala tot nu mai contenea, dogorind tot. Luiza, vecina Adrianei, era acasă. Ea băgă de seamă surprinsă că a rămas fără făină de grâu în casă. I se poate întâmpla oricui. Luiza nu avea încredere deloc în pâinea care se găsește prin magazinele alimentare și, fiindcă dintotdeauna privise cu adâncă venerație la alimentația sănătoasă, încă prefera să își prepare singură pâinea acasă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de cât. În fine, nu asta-i important, totuși; fiecare om își are ciudățeniile sale. Fiindcă aceasta dorea să își prepare pâinea, ca să mănânce, și văzând că nu mai are cu ce, se gândi să meargă și să împrumute niscaiva făină de grâu de la Adriana, care de bună seamă că trebuia să aibă destulă. Ceea ce și făcu. Când ajunse în fața ușii apartamentului vecinei sale, însă, se minună dintr-odată. Ea avu parte de o priveliște cu totul neașteptată și nefirească dinaintea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
leac și vindecare la descântătoare sau vrăjitoare, dar eu nu credeam în aceste lucruri, și apoi, știam că este păcat să te legi cu astfel de persoane. Nu mă gândeam la aceasta și gata. Într-o iarnă, ni se termină făina, moara din satul nostru nu lucra și, pentru a face făină, taică-tu plecase cu alți oameni din sat tocmai la Cărbuna, numai acolo era moară și se putea măcina. După plecarea lor, spre seară, se schimbase brusc timpul. Venise
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în aceste lucruri, și apoi, știam că este păcat să te legi cu astfel de persoane. Nu mă gândeam la aceasta și gata. Într-o iarnă, ni se termină făina, moara din satul nostru nu lucra și, pentru a face făină, taică-tu plecase cu alți oameni din sat tocmai la Cărbuna, numai acolo era moară și se putea măcina. După plecarea lor, spre seară, se schimbase brusc timpul. Venise un vânt puternic și ninsese toată noaptea. Se adunase atâta zăpadă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și zăpada nu le permit să facă mai nimic. Pentru fiecare gospodar și gospodină, este plăcut și se simt bine, când știu că au adunat de toate și sunt pregătiți pentru a trece iarna. Grâul și porumbul pentru a face făină, vinul așezat în butoaie, tot felul de fructe și legume pregătite în conserve, uscate sau păstrate proaspete, murături și multe altele de care se bucură ochii, atunci când intri în beciul unui gospodar și le vezi frumos și cu grijă așezate
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
scrobușor cu apă bună! Scrobul era un fel de mâncare pregătită din ouă bătute (uneori amestecate cu brânză, jumări, ceapă, mărar) și coapte la foc mic. Această mamă inventase încă un fel de scrob: bătea ouăle bine, bătea și ceva făină de grâu cu apă „bună”, care era adusă anume de la acea fântână, le amesteca, le mai bătea puțin, adăugându-le sare și le cocea la foc în ulei cu puțină ceapă prăjită. Însoțit de mămăligă caldă, copiii mâncau scrobușorul cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
casa țărănească cu 4 camere înconjurată cu un cerdac generos de larg, unde alergam jucându-ne de-a prinsa, un grajd imens plin cu animale și două slugi, Hilip Bulbacul și Grafira Rotundu, care le îngrijeau, o moară de măcinat făină de porumb, situată pe cursul râului Moldova, vreo 50 de prăjini teren arabil și grădină. În Dealul Runc și pe Doabra i-au rămas bunicii Ilinca 40 de fălci de teren fânaț, pășune și pădure, un bordei cu două încăperi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
neurcate la Bârlog, pe imașul Băii, lăsându-le câteodată de izbeliște cu riscul de a pătrunde în grădinile cu trifoi și lucernă de la poalele Buzăului, și a se bolohăni la stomac din cauza nutrețului prea crud. Acolo, pe câmp, Rică aducea făină de porumb de la moară pentru mămăligă, iar Sile mulgea pe rând vacile bunicii și fierbea laptele într-un nelipsit ceaun, de unde mâncau pe săturate și alți băietani de vârsta lor ce căscau gura pe imaș. Când una din vaci căpătă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe scări în căsoaie, unde-și umplea o trăistuță cu pâini rumene și plăcut mirositoare ce-i lăsau gura apă. După război, pe timpul foametei, alimentele de bază erau raționalizate, insuficiente și de proastă calitate, noroc cu natura bogată înconjurătoare. Cum făina de porumb, mălaiul cel de toate zilele, se găsea cu greutate în perioada verii, bunica Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
perioada verii, bunica Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei râșnițe rudimentare de mână, câteva ore bune și plictisitoare, până se aduna făina de-o mămăligă. Într-o zi de marți, când era piață mare la Gura Humorului, bunica a avut neinspirata idee să-l trimită după un tăbuioc cu mălai pe Sâlică, cu trenul. Cum trenurile epocii erau rare și aglomerate ochi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]