1,654 matches
-
și rămase împietrit de groază: trupul gol și chinuit al unei copile fusese țintuit, răstignit de mâini, pe lemnul ușii. La picioarele sale schelălăia un mic câine ciobănesc, care nu se mișcă de-acolo la venirea soldaților. Din mâinile tinerei fete sângele cursese în dâre lungi pe lemnul vechi și ros în mai multe locuri, pentru a se închega apoi în picături pe treptele de piatră. Capul îi atârna pe sânii sfâșiați de mușcături sălbatice, iar părul lung, în cascadă, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mult ca o fiică-mi ești! Fato, multe știi să faci, Poți să rabzi și poți să taci! Când m-alini, când mă privești, Sufletul mi-l încălzești! Blândă vorbă când mi-o spui, Balsam peste suflet ... pui! Dragă noră - fată - pui, Tu nu ești a nimănui! Ești o carte minunată, Voi citi-o viața-mi toată! Unde-oi fi, unde m-aș duce Am să-ntreb pe orișicine: - Are cineva ca mine Noră bună, caldă, dulce ?! Tu - mi faci viața
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
grijă, Într-un colț. Din când În când, când mai prindea un bănuț, Îl „depunea“ În „pușculiță“, pe care o poreclise „purcelușa mea“. Purcelușa devenise acum, după ce se Întoarse de la lucru din străinătate, o ditamai purcea. O adevărată scroafă, care fătase, la rându-i, pentru mai mare siguranță, câțiva purceluși prin unghere mai ascunse. Apropiindu-se de canapeaua extensibilă, adusă cu atâta grijă de la Rădăuți, vizitatorul o examină cu atenție, după care, spre ușurarea Mașei, spuse: - S-au rupt două arcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În fond, judecă el, cangurul și șobolanul sunt două specii Înrudite. În decursul timpului, s-au produs mutații. Acum nimic nu mai e ca altădată... Unora le-au crescut roșiile În grădină mari cât niște pepeni, altora vacile le-au fătat viței cu două și trei capete... Sfârșitul lumii e aproape“, medită el, umplându-și borcanul cu spirt Royal și Îndoindu-l cu zeama de la murături rămasă Într-o farfurie. „Mai doriți o felioară?“, se adresă el vedeniei din Încăpere. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
instinctul de apărare, Îl invită să scuipe!! Carla triumfa. „Ehei, băiete... intuiția mea niciodată nu m-a Înșelat. Na-i vrut să’mi dai ascultare, crezându-mă nebună. Garantez cu toată convingerea. La mijloc e un lucru necurat...!!” „Te Înșeli, fată dragă... o contrazise el dus pe gînduri. Mai mult ca sigur: teoriile tale au acționat În mod negativ asupra sistemului meu nervos. Uite, Îți promit, mâine, voi curăța farfuria...!” IV ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE Uneori, În zilele de repaus duminical
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vin imediat...!” Acesta se fâstâci retrăgându-se spre ușa care o deschise În așteptare. „E destul de târziu...” Auzind schimbul de cuvinte, Carla se Întristă. Îi ieși În Întâmpinare privindu-l rugător. „Ai Înebunit, vrei să pleci...!?” „Nu te necăji, dragă fată - o calmă el. Nando poate confirma...!” „Unde vă duceți...?” „La muncă, unde să ne ducem...?” „Cui spui tu povești - Îl cercetă ea căutându-i privirea. La ora asta te duci la birou?? Ei bine, am să te sun...!” „Ce să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fața cu ele, sărutându-i-le. Îi șopti. „Te iubesc...!” Mișcat de magicul cuvânt, Tony Pavone o sărută pe vârful nasului, dezmierdându-i părul mătăsos. „Atunci când sufletul meu rătăcea În singurătate, În deznădejde, pierdut În imensitatea timpului, ai apărut tu fată dragă, calăuzindu-mi mersul către ziua de mâine.La rândul meu te iubesc, neânchipuit de mult...!!” Atena fu de părere: „Sunt destul de Îngijorată de sănătatea ta: toxinele radioactive pot slăbi puterea de apărare a organismului. Microbii vor avea terenul prielnic, iar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de liberă eșire și intrare având În vedere probleme medicale cu recruții la spitalul orașului iar uneori, nevestele ofițerilor fiind răcite la făcem masaje și le aplicam ventuze iar de multe ori plictisit, onoram centrul orașului privind frumoasele dar afurisitele fete ce erau greu abordabile dacă nu vorbeai ungurește...! În a-l noulea Cer fericit de isprava mea și, pierdut În imensitatea spațiului galactic, Încă savuram parfumul Îmbrățișărilor prietenei mele dragi și făcând pronosticuri de zilele ce vor urma după lasarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
deși pe mine nu m-a întrebat ce-mi doresc. Nu vreau să-l dezamăgesc, dar dacă se întâmplă ... Să zicem c-o să construiesc o gabară. Aș putea să duc oamenii pe râu toamna și iarna, până când apele îngheață. Nu fete în bikini. Nu mă gândesc la volei și fillet mignon. Eu vreau singurătate. Istorie. Pace. O chestie de genu’ ăsta ar putea să reușească. Nu se știe niciodată. Am putea să mergem acolo și să nu ne mai întoarcem niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a le vorbi și de a le cunoaște cât de cât. La un moment dat, văzu cum cercul ceasornicarilor începu să se subțieze. Dana, prietena lui de ochii lumii, suferea tăcută în cameră, privindu-și de pe geam colegii. Oare câte fete mai știu azi ce înseamnă un pachet de vată între picioare, într-o sală cu muzică bună și prieteni dornici de distracție? Petruș se plictisea singur, așa că luă urma ceasornicarilor. În imediata apropiere a porții de la intrarea în școală, se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
oprii și întrebai: Ce mai face, Voineo, boierul Enacache? Voinea mă privi drept, mirat: —Cum? nu știi? boierul Enacache a pierit! L-au găsit oamenii de la câșlărie sub râpa de la Fundeni... Cine știe cum trecea pe acolo, și tocmai când trecea, a fătat malul... L-au găsit sub mal, cu cânele alături... știi, cânele cel roș... — Cum? a murit boierul? Eu nu știam nimica. — Da, a murit... Răspunsul era liniștit și lămurit, dar mi se părea că ochii neclintiți ai pădurarului mă ținteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și plin de foc Știu să cânt și știu să joc Niciodată nu mă-ncurc Și pe toate le descurc Și la toți vă spun pe șleau: Miau! Ionică: Brovo ție! Parc-ai umblat încălțat cu cizmele de când te-a fătat maică-ta!... Cotoșman: Atâta doar că cizmele îmi sunt puțin cam mari! Îmi fac laba mare... Ionică: E, acum aștept să văd și minunile pe care te-ai lăudat c-ai să le faci. (Râde ironic). Cotoșman: Le vei vedea
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
un lăzărist?! Da' necazul meu cel mai mare e că duminică, în Cișmigiu, mi-a spus că-i place de mine și că sânt singurul ei simpatiu! ― "Simpatie!" l-am corectat eu. ― De ce simpatie? Simpatiu, că sânt băiat! ― Băieți sau fete sânt toți "simpatii" unii pentru alții... O fi "simpatie" de genul feminin, dar se folosește și la masculin tot așa. Cuvântul "simpatiu" l-au creat mitocăncile, care nu concep că se poate spune despre un bărbat că e simpatia lor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lor. Adunau semințe, pregăteau răsaduri primăvara timpuriu, făceau schimburi de soiuri cu suratele lor pentru a da acestei oaze de frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-au hărăzit să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
puternice pentru a le fi odraslele Învoite. Surorile, mamele, iubitele stăteau cu toatele fie să nască, fie să-i boteze pe sugari; bunicii erau pe moarte și doreau să-și vadă nepoții pentru ultima oară; unora, mai sărmani cu duhul, le fătaseră vacile pe care le iubeau din copilărie câte doi viței și primeau calde invitații să-i vadă; altora le luau foc acareturile și era nevoie de ei să-și ajute părinții la acel necaz; cuiva Îi fugise sora Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fier, cu Încuietoare și balamale forjate acum o grămadă de secole de un necunoscut care-și făcea cumsecade meseria) -, toiagul lustruit În care tata s-a sprijinit În ultimul an de viață, ferestrele cu tot cu mușcate, coșul cu zdrențe În care fătase pisica - cu tot cu pisică și patru pisoi -, patul cu picioarele zdravăn Înfipte În pământul odăii, salteaua bătrânească din lână și plapuma grea, icoana cu tot cu candelă, perdelele din ațică rămase de pe urma fugii defunctei mele soții de o noapte, lumânări, macate, ceasul deșteptător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fiecare dată când În bătrânele ei urechi pătrunde vorba cumpănită și alinătoare a omului de spirit; măgărița țiganului Iamandi - făuritor și negustor de grătare pentru friptură, piepțeni de baga Împotriva păduchilor și lindinilor și mături pentru exterior (târșuri) - a fătat trei măgăruși, fapt nemaiîntâlnit pe locurile acestea și vestitor - după unii - de grele Încercări, iar după alții de belșug fără seamăn; cu locuința familiei Piceredăfier s-a petrecut un lucru ciudat: toate țiglele dinspre partea de Miazăzi a acoperișului au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe care În fiecare an punea să se semene grâu. Primarul poreclit Cap de Șobolan se apucase, pe lângă meseria lui de croitor, de crescut iepuri. Înființase zeci de cuști, Învățase să-i Încrucișeze În așa fel Încât iepuroaicele să-i fete numai pui sănătoși și cu blănițele frumoase. Știa când să-i taie ca să aibă haina cât mai deasă. După ce săra pieile și le usca, le Înghesuia În saci, se Îndrepta spre fundul grădinii care se termina În fioroasa Vale a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o pusese iară, cumva stingheră, Între cele două coperți. Așternuse acolo, cu litere cam tremurate, câteva rânduri În creion chimic. „Băiatul meu Ion a montat iapa cu sămânță de taur. Pe taur În chema Oțel. Peste nouă luni iapa a fătat ceva care nu era nici vită, nici cal. Am crezut că e semn rău. Am omorât vițelul ori cârlanul ori ce-o fi fost și l-am Îngropat departe de casă și adânc. M-am Întors acasă și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care‐ au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți‐ a spus .. .rămâi! Frumos și mârșav Împărat de clopot nedesferecat, cum călăreai pe Dumnezeu cu capul de blesteme greu, cum te‐ ntorceai cu nara‐n vânt Secat de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fi frig și ți‐o fi ploaie Pe acolo prin războaie. Spun femeile din sat, Cică te‐ ai fi însurat, Te‐ a luat moartea de bărbat. Doamne, nu‐ i adevărat. Că noi suntem mame rele, Bune numai la belele, Noi fătăm pe‐ aici prin sate Morții marilor armate, Dar tu n‐ ai căzut sub foc, 269 Că te‐oi face eu la loc, După câtă jale‐ am strâns. O să mi te fac prin plâns. De pe fronturi de departe Am primit amar
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Se poate spune și de data aceasta, că a fost libera alegere a acestui guvern de pomină, împins mereu de la spate ca un elev greu de cap. Asta numai în ziua de luni. Și stați să vedeți ce-i mai fată mintea acestui simbol al democrației dâmbovițene, până la sfârșitul săptămânii! Și prietenul acela al meu, crede în continuare, că guvernul în frunte cu Boc-ul din dotare, este vinovat de toate relele din țara asta, iar eu mă iau de marinar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ar fi acel insipid poet numit C. Ecrivain, o jigodie ordinară, care a reușit prin unele producții „literare”, storcite din „Cenaclul” său, să stârnească mânia legitimă a patrioților români aflați în diaspora. Dacă vreți să vedeți, ce le-a putut făta mintea cu privire la România, vă promit ca în una din zile să reproduc aici în acest jurnal, unele mostre din aceste „poezii” despre România. Dar în pofida tuturor, până la urmă, soții Ceaușescu au fost înmormântați creștinește în cimitirul Ghencea. În luna noiembrie
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Deși chiar și acum, acestea sunt prezente în jurnal totuși am despărțit opiniile mele care sunt în continuare puse pe Internet, de faptul că astă noapte nu am putut dormi din cauza unei atroce dureri de șale, sau că ieri a fătat cățelușa Pușa patru căței, fapt de care Noemi este extrem de bucuroasă. De asemenea, nu pun pe Internet rezumatele mele din presa zilei, despre care consider eu că ar fi redundante deoarece, oricine are acces la presa de toate zilele și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care le trăim azi. Trăim vremuri moderne, în care timpul ni-l umple televizorul, unde vedem zilnic vreo câțiva oameni, mai mereu aceleași figuri, abonate la imaginea de pe sticla ecranului, cum ne varsă tone de tâmpenii pe care le-a fătat peste noapte mintea lor, cea de-a pururi gravidă. Noi cei de dincoace, dintre care, mulți acum își mușcă mâna cu care au pus ștampila pe Băsescu, acea majoritate diagnosticată de cineva ca impotentă politic, cădem de bună voie și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]