2,882 matches
-
de crezut că un scenariu în care „etichetele” de ordine sunt: morala, prietenia sincer cultivată, onoarea, promisiunea, visul către înălțimi - ca vis împlinit, acceptarea de sine și, nu în ultimul rând, omenia, se adresează doar publicului foarte tânăr. Precum în fabulele lui Grigore Alexandrescu sau în cele ale lui Jean de la Fontaine, Ecaterina Cîmpean se pricepe de minune să „asocieze” fiecărui personaj animalier câte o tipologie umane. Aici, în „Rățușca Thyca” se pot întâlni diverse „caractere” : prietenul devotat până la moarte, visătorul
„MORALA UNEI VIEŢI TRĂITE ÎN LUMINA ADEVĂRULUI ŞI A RESPECTULUI FAŢĂ DE OAMENI” SAU „RĂŢUŞCA THYCA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366696_a_368025]
-
băiat... -Mie-mi plac fetițele, Jocul și fundițele. -Mie-mi plac băieții, Jocul și studenții! Legătura om-natură, atăt de frecventă în folclorul românesc, oferă de această dată și o surpriză;depășind cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul copiilor se apropie mult de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
la conducere au promis „marea cu sarea” înainte de a fi aleși și n-au lăsat nici măcar „praful de pe tobă” după ce s-au dus. Azi așa, mâine tot așa și pe urmă la fel, iar românul nostru și-a amintit de fabula cu ciobanul mincinos a cărei morală - mincinosul nu e crezut nici când spune adevarul - se potrivește așa de bine, încât românul nostru s-a hotărât să nu-și mai rupă pingelele de pomană până la secția de votare. Așa că nu boicotul
ROMÂNIA A ALES! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366081_a_367410]
-
Asachi dorește să transfere mitologia elină în Dacia, denumind Ceahlăul, muntele sacru Pion, acolo unde, susținea el, se găsește simulacrul Dochiei. Satira „Soție de modă”, scrisă în stilul lui Antioh Cantemir, ridiculizează „cucoanele” din spațiul moldovenesc. De asemenea, Asachi scrie fabule, opere teatrale și nuvele, în care nu excelează. În nuvela „Dragoș”, de exemplu, împinge fabulosul peste măsură, acțiunea devenind ca a unui roman de aventuri, așa cum este și „Valea Albă”, unde personajul principal este Ștefan cel Mare. Nuvelele „Bogdan Voevod
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
poemele mari, pe temele atât de dragi autorului rebel: „Filosofia nopții”, „Plânge frunza” ori „Scriu și strig în pustiu”, dar și altele asemenea. Tot în zona specificului autorial trebuie așezate și un număr de poeme care preiau teme din registrul fabulelor clasice precum „Mielul blând și oaia bearcă”, „La hanul negustorilor de vise”, „Zăganul”, ș.a. In toate poemele caracteristice și chiar în cele cu subiecte fabulistice se simte o amprentă argheziană care ar putea veni din particularitatea identitară a oltenismului, diseminat
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
Acasă > Strofe > Comic > PORCUL ȘI MĂGARUL.( FABULA CULTURII} Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În ograda zisă țară, Într-o cocina bizară, S-a născut...porcul politic Cu șoriciul gros,atipic... Cand fu dat la-nvățătură, Să-nghită
PORCUL ŞI MĂGARUL.(FABULA CULTURII} de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352527_a_353856]
-
Teza luată pe “făraș” De la bietul iepuraș, Nu se potrivea cu harul Ce-l avea...porcu-măgarul... Morală nu-i de mirare Când inteligență moare Și azi e-npânzit tot hatul De cei ce...ne-oferă sfatul... Referință Bibliografica: Porcul și măgarul.(fabula culturii} / Constantin Enescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PORCUL ŞI MĂGARUL.(FABULA CULTURII} de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352527_a_353856]
-
o lume sancționată prin satiră, prin zâmbet, prin hohote de râs - care, trebuie spus, nu sunt rele, nimicitoare, ci pline (ori, măcar, acompaniate) de o superioară, și discretă, compătimire. Stârniți de construcția problematică a eroilor și, mai ales, de cadențele fabulei, determinați, așadar, de aceste surse de autopropulsare textuală, abordăm, ca pe-o necesitate, impusă de asimilarea intelectuală a mesajului (întrucât, sesizându-i, intuitiv, profunzimea, dorim să-l scrutăm mai atent și să-l înțelegem), cea de a doua lectură - cea
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
ȘI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAȚI" Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana CRISTESCU „Cât timp ne vom putea costuma și vom putea juca, suntem salvați” Conform dicționarului, fabula este „o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă și morala. Figura de stil folosită de obicei este personificarea.” Fabula este unul dintre cele mai longevive și mai populare genuri literare - se practica încă în Messopotamia, cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
pe spatele unui elefant, îl întrebă dacă putea s-o ducă în spate sau dacă ar trebui să-și ia zborul“). În Grecia antică este reprezentată de Hesiod, va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop (VI î.Hr.), considerat „părintele fabulei”. În perioada clasicilor, Socrate însuși ar fi pus în versuri fabule de Esop. Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Din Grecia, fabula ajunge la Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
în spate sau dacă ar trebui să-și ia zborul“). În Grecia antică este reprezentată de Hesiod, va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop (VI î.Hr.), considerat „părintele fabulei”. În perioada clasicilor, Socrate însuși ar fi pus în versuri fabule de Esop. Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Din Grecia, fabula ajunge la Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
În Grecia antică este reprezentată de Hesiod, va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop (VI î.Hr.), considerat „părintele fabulei”. În perioada clasicilor, Socrate însuși ar fi pus în versuri fabule de Esop. Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Din Grecia, fabula ajunge la Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
Roma, unde Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi urmat de Fedru, care va face din fabulă un gen literar poetic. Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Ev Mediu, prin intermediul autorilor de colecții ce semănau a pseudonime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea, dar calitatea literară va fi sacrificată în numele moralei.Tematica se va diversifica în mod considerabil
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi urmat de Fedru, care va face din fabulă un gen literar poetic. Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Ev Mediu, prin intermediul autorilor de colecții ce semănau a pseudonime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea, dar calitatea literară va fi sacrificată în numele moralei.Tematica se va diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart, ce adună povestiri scrise de clerici anonimi din secolul XII. În aceste istorisiri, lupta vulpii împotriva lupului servește ca pretext pentru o satiră redutabilă a societății feudale și a inechităților sale. Fabula a cunoscut, de asemenea, un succes remarcabil în India, prin intermediul antologiei Pañchatantra. Redactată inițial în sanscrită, între anii 300 î.Hr. și 570, această antologie de fabule va cunoaște numeroase modificări. O versiune persană va fi tradusă în franceză la 1644
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
servește ca pretext pentru o satiră redutabilă a societății feudale și a inechităților sale. Fabula a cunoscut, de asemenea, un succes remarcabil în India, prin intermediul antologiei Pañchatantra. Redactată inițial în sanscrită, între anii 300 î.Hr. și 570, această antologie de fabule va cunoaște numeroase modificări. O versiune persană va fi tradusă în franceză la 1644, purtând titlul de Cărțile luminilor sau Purtarea regilor, care va sta la baza unor fabule de La Fontaine. Sub titlul „Kalila și Dimna sau Poveștile lui Bidpai
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
în sanscrită, între anii 300 î.Hr. și 570, această antologie de fabule va cunoaște numeroase modificări. O versiune persană va fi tradusă în franceză la 1644, purtând titlul de Cărțile luminilor sau Purtarea regilor, care va sta la baza unor fabule de La Fontaine. Sub titlul „Kalila și Dimna sau Poveștile lui Bidpai”, va cunoaște o versiune și în limba română datorată lui George Grigore (Editura Polirom, 2010). Succesul desosebit al fabulelor lui La Fontaine va inspira numeroși autori ai timpului: seniori
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
luminilor sau Purtarea regilor, care va sta la baza unor fabule de La Fontaine. Sub titlul „Kalila și Dimna sau Poveștile lui Bidpai”, va cunoaște o versiune și în limba română datorată lui George Grigore (Editura Polirom, 2010). Succesul desosebit al fabulelor lui La Fontaine va inspira numeroși autori ai timpului: seniori, clerici, magistrați, dar și simpli vânzători. Iezuitul Debillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1.001 fabule. Și astfel, fabula intră în
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
o versiune și în limba română datorată lui George Grigore (Editura Polirom, 2010). Succesul desosebit al fabulelor lui La Fontaine va inspira numeroși autori ai timpului: seniori, clerici, magistrați, dar și simpli vânzători. Iezuitul Debillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1.001 fabule. Și astfel, fabula intră în Cartea recordurilor. Chiar și Napoleon Bonaparte, viitorul împărat, va compune o fabulă, primită destul de bine la vremea ei. Desigur, din toată această pleiadă, singurul
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
Polirom, 2010). Succesul desosebit al fabulelor lui La Fontaine va inspira numeroși autori ai timpului: seniori, clerici, magistrați, dar și simpli vânzători. Iezuitul Debillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1.001 fabule. Și astfel, fabula intră în Cartea recordurilor. Chiar și Napoleon Bonaparte, viitorul împărat, va compune o fabulă, primită destul de bine la vremea ei. Desigur, din toată această pleiadă, singurul nume care va rezista în timp, alături de cel al lui La
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
desosebit al fabulelor lui La Fontaine va inspira numeroși autori ai timpului: seniori, clerici, magistrați, dar și simpli vânzători. Iezuitul Debillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1.001 fabule. Și astfel, fabula intră în Cartea recordurilor. Chiar și Napoleon Bonaparte, viitorul împărat, va compune o fabulă, primită destul de bine la vremea ei. Desigur, din toată această pleiadă, singurul nume care va rezista în timp, alături de cel al lui La Fontaine, este cel
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
magistrați, dar și simpli vânzători. Iezuitul Debillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1.001 fabule. Și astfel, fabula intră în Cartea recordurilor. Chiar și Napoleon Bonaparte, viitorul împărat, va compune o fabulă, primită destul de bine la vremea ei. Desigur, din toată această pleiadă, singurul nume care va rezista în timp, alături de cel al lui La Fontaine, este cel al lui Jean-Pierre Claris, chevalier de Florian (1755-1794), care alcăruiește o Culegere de nu
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
ei. Desigur, din toată această pleiadă, singurul nume care va rezista în timp, alături de cel al lui La Fontaine, este cel al lui Jean-Pierre Claris, chevalier de Florian (1755-1794), care alcăruiește o Culegere de nu mai puțin de 100 de fabule, cu morală politică și/sau particulară, inspirate uneori de englezul John Gay sau de spaniolul Iriarte. Însuși Hans Christian Andersen, marele povestitor german, a scris, la rândul său, fabule. În secolul al XIX-lea, fabula începe să părăsească zona de
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
care alcăruiește o Culegere de nu mai puțin de 100 de fabule, cu morală politică și/sau particulară, inspirate uneori de englezul John Gay sau de spaniolul Iriarte. Însuși Hans Christian Andersen, marele povestitor german, a scris, la rândul său, fabule. În secolul al XIX-lea, fabula începe să părăsească zona de interes a publicului și implicit a autorilor, excepție făcând Rusia, unde Ivan Andreevici Krîlov va menține consistența și gloria genului, și unde chiar Lev Tolstoi scrie câteva fabule. Pe
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]