3,370 matches
-
suprafața tegumentului unde perii lipsesc (conduct auditiv și foițe nazale). La Myotis myotis dimensiunile acestor glande sunt mici și superficiale, iar altele sunt mari și profunde. La Rhinolophus hipposideros pe fiecare parte a feței se găsește câte o perniță - glande faciale. La Nyctalus noctula sunt mai multe pernițe pe fiecare parte a feței, iar la unii rinolofi sunt prezente glande frontale. La Pipistrellus pipistrellus sunt prezente glande circumanale. La liliecii exotici putem întâlni și alte glande: gulare, pectorale, scapulare, glandele cotului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
rudimentare - mamele false - așezate în regiunea inghinală, nu secretă lapte ci servesc doar la fixarea puiului în timpul zborului. 1.2.2. Scheletul Datorită adaptării la zbor, acesta s-a madificat, mai ales cel apendicular. Craniul: Are forme foarte variate. Craniul facial sau rostrul se reduce la multe chiroptere mici, oasele craniului se sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din urmă, organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
semnale de tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se întâlnesc pretutindeni, în afară de zonele polare și unele insule îndepărtate de continent. Partea facială a capului nu prezintă formațiuni pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii au tragusul bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În cele mai dese cazuri
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
oricum o nucă-n nas), dar parcă, vorba lui Fișel al meu din Dorohoi, mai bine ar fi și fără bestii și fără nuci de cocos, nu? 25 octombrie Un NU hotărît actualității! În librării, un impunător tratat, Paraliziile nervului facial. Titlul e plasat pe un detaliu din Hieronymus Bosch (1450-1516), fețe dintre cele mai grotești: "un burlesc sinistru" (Pierre du Colombier). Pe cît de ingenioasă pare soluția tipografică, pe atît de problematică alăturarea faciesurilor pictate de diagnosticele medicale. Oricum, Bosch
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tînăr, de stînga, dar și cu... idioțenia de a rămîne, matur, tot acolo! Interviul lui ultim, luat de un june invizibil, lîngă patul senectuții suferinde, deși tragic în subterana lui existențială, era de un burlesc al mimicii fără egal. Ticul facial al parkinsonianului, de nesupravegheat, se amplifica într-un crescendo comic, pînă la paroxism. Paroxismul marelui umorist al unei triste existențe. Dacă imediat îl așezăm aici și pe un longeviv Paleologu, de curînd plecat dintre noi, cu neiertător casantul său calificativ
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afla timpul, care ia fost necesar. După aceasta se schimbă rolurile și câștigă cel care a avut cel mai puțin timp. CUCEREȘTE REDUTA /sală / VI / -(saltele) / forța, îndemn. / musculatura trunchiului, brațelor / demixtate / VII-VIII / gimnastică / Unul dintre combatanți (apărătorul) este culcat facial pe o saltea sau în lipsa acestea încadrat într-un dreptunghi cu laturile de 100/200 cm. Celălalt încearcă, la semnalul dat de profesor, săl scoată cât mai repede de pe saltea. După ce a fost scos afară, cel puțin până la jumătate, se
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
ca cei doi elevi să aibă greutatea aproximativ egală. ÎNTOARCE-ȚI ADVERSARUL /sală, afară pe iarbă / VI / -(eventual saltele) / forța, îndemnare / musculatura brațelor, trunchiului / demixtate după greutate / V-VI / gimnastică / Unul dintre cei doi jucători, apărătorul, este în poziția culcat facial, cu mâinile pe lângă corp, pe o saltea sau în lipsa acesteia încadrat într-un dreptunghi cu laturile de 100/200 cm. Celălalt jucător, atacatorul, trebuie să-l întoarcă într-un timp cât mai scurt, apucând de un picior sau de ambele
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
o scurtă pauză se schimbă rolurile. Exercițiul dezvoltă viteza de reacție, atenția, detenta, forța musculaturii abdominale, mobilitatea articulației coxo femurale. DUELUL SCORPIONILOR /sală, afară / III, VI // forța, viteza / musculatura picioarelor, trunchiului / demixtate / V-VIII / gimnastică / Jucătorii sunt în poziția culcat facial, cu sprijin pe palme și tălpi (asemănătoare celei de la flotări), unul înaintea celuilalt. Din această poziție, fiecare jucător încearcă să-l determine pe celălalt să atingă solul, cu altă parte a corpului decât suprafețele de sprijin inițiale. Acest scop poate
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
motivele personale care conduc la trăirea anumitor stări emoționale. Se va pune mare accent pe antrenarea copiilor în activitate prin expresivitate, spontaneitate și bucurie/libertate în exprimare. 13. JOC „MR. FACE” Obiective: să recunoască emoțiile pe baza componentei nonverbale expresiei faciale, postura, modificări fiziologice; să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie; să identifice emoțiile altor persoane în diverse situații. Mod de desfășurare: Copiii completează pe un panou, un chip de om cu elemente care să sugereze diverse stări: mulțumire,veselie
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
Scop favorizarea capacității de afirmare în cazul unei situații ostile. Se vor forma perechi. Cei dintr-un șir vor spune mereu „DA”, iar ceilalți vor spune mereu „NU”. Fiecare copil poate să spună „DA” sau „NU”, fară o altă expresie facială sau mișcare. În timp ce confruntarea va avansa, se va schimba tonul vocii de la calm până la strigat, apoi se va reveni la intensitatea inițială. 10. ÎMBRĂȚIȘĂRI MUZICALE Scop stimularea unei atitudini pozitive între membrii grupului. Se va porni muzica, timp în care
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
și sentimentele asociate. De reținut La copiii în vârstă de cinci ani, intensitatea durerii se poate măsura și monitoriza eficient cu ajutorul unor tehnici de gradare ce folosesc forme grafice: copiii trebuie, de exemplu, să aleagă dintr-o serie de expresii faciale sau să facă aprecieri pe un termometru gradat (Biere, Reeve, Champion & Addicoat, 1990). Durerea abdominală recurentă Durerea abdominală recurentă se definește clinic prin trei sau mai multe episoade dureroase în decurs de trei luni, intensitatea lor fiind suficient de mare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
o lipsă de interacțiune între părinți și copiii cu probleme de conduită. Reacțiile ostile ale părinților agravează comportamentele negative ale copiilor cu probleme de conduită. Părinții ai căror copii au probleme de conduită sunt prea pasivi. Jason interpretează o expresie facială ambiguă ca furioasă și reacționează la ea agresiv. Acesta este un exemplu de reacție a unui copil la care debutul tulburării de conduită a fost precoce. reacție a unui copil la care debutul tulburării de conduită a fost tardiv. neajutorare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fătului. Aproximativ 33% dintre copii ai căror mame consumă mult alcool se nasc cu sindrom alcoolic fetal (SAF). Manifestările clinice ale acestei afecțiuni sunt dezvoltarea încetinită și disfuncția sistemului nervos central (retardare mintală, hiperactivitate, iritabilitate), la acestea adăugându-se trăsăturile faciale neobișnuite (buză inferioară subdezvoltată, nas turtit, distanță mare între ochi) care devin mai puțin pronunțate o dată cu vârsta, chiar dacă deficitele cognitive se mențin. De reținut Factori de risc ai retardării mintale pot fi diferite afecțiuni prezente la naștere, (infirmitatea motorie centrală
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de a fi imaginat un sistem de pictograme cu ajutorul căruia pot fi descrise mișcările corpului. Reproducem din lucrarea lui Judde K. Burgoon, David B. Buller și W. Gill Woodall (1986/1996, 40). Simbolurile folosite de Ray L. Birdwhistell pentru kinemele faciale (echivalența lingvistică a fonemelor sau morfemelor) (Fig. 2.1). Combinarea simbolurilor kinemelor în kinemorfeme (similare cuvintelor) conduce la descrierea mișcărilor (la formarea propozițiilor). Din informațiile prezentate remarcăm, pe de o parte efortul de a pune la punct un sistem de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
punct un sistem de cuantificare a comportamentelor expresive și, pe de altă parte, dificultatea de a opera cu el. Kinetica reprezintă o pagină din istoria studiului comunicării non-verbale. 3.1.1. Percepția și utilizarea spațiului Comunicăm cu mâinile, cu ajutorul expresiilor faciale, al privirii, dar comunicăm și prin modul în care folosim un anumit spațiu. În științele socio-umane, termenul “spațiu” este utilizat atât pentru a desemna o realitate fizică, cât și pentru a arăta calități psiho-sociale. Edward T. Hall distinge nouă distanțe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un anumit spațiu. În științele socio-umane, termenul “spațiu” este utilizat atât pentru a desemna o realitate fizică, cât și pentru a arăta calități psiho-sociale. Edward T. Hall distinge nouă distanțe în funcție de receptarea vocii, contactul cutanat, olfactiv, temperatura și detectarea expresiilor faciale: a. “distanța intimă apropiată” permite contactul cutanat, receptarea mirosului corporal al celuilalt, al căldurii corpului său. Comunicarea verbală se face în șoaptă, folosindu-se chiar un limbaj nearticulat. De la această distanță (0-0,15 m) pot fi văzute în detaliu expresiile
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a. “distanța intimă apropiată” permite contactul cutanat, receptarea mirosului corporal al celuilalt, al căldurii corpului său. Comunicarea verbală se face în șoaptă, folosindu-se chiar un limbaj nearticulat. De la această distanță (0-0,15 m) pot fi văzute în detaliu expresiile faciale. b. “distanța intimă neapropiată” (0,15-0,45 m) este cea care le permite persoanelor să se țină de mână, să comunice verbal încet, să-și simtă reciproc mirosul corporal c. “distanța personală apropiată” este propice confidențelor (0,45-0,75 m
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
diferențele de status. La această distanță 2,10-3.60 m au loc discuțiile formale, impersonale g. “distanța publică apropiată” - impune să se vorbească foarte tare și rar, accentuându-se fiecare cuvânt. De la această distanță nu se mai pot distinge expresiile faciale sau culoare a ochilor celui care vorbește. Se văd însă constituția corporală, îmbrăcămintea, etc. (3,60-7,50 m) h. “distanța publică neapropiată” - solicită puternic vocea celui care vorbește, comunicarea este puternic controlată, se apelează la gesturi cu valoare simbolică (pumnul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
presupune întotdeauna participarea endogenă (Gorgos, 1987). Apare la timopați, depresivi, anancaști, melancolici, schizoizi și în depresiile majore (± reactive). 3. Sindrome dureroase de graniță (mixte) Enumerăm câteva entități nosologice mai cunoscute (după Tratatul de Psihiatrie Oxford, 1994): 1) Cefaleea și durerea facială. Frecvența apariției acestei dureri: 10% din indivizi la un moment dat al vieții. Durerea facială îmbracă două forme, mai frecvent: disfuncția temporomandibulară și durerea pulsatilă, profundă, “atipică”. 2)Astenia neurocirculatorie - mai este denumit “sindromul de activitate ordonată a inimii”. 3
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
depresiile majore (± reactive). 3. Sindrome dureroase de graniță (mixte) Enumerăm câteva entități nosologice mai cunoscute (după Tratatul de Psihiatrie Oxford, 1994): 1) Cefaleea și durerea facială. Frecvența apariției acestei dureri: 10% din indivizi la un moment dat al vieții. Durerea facială îmbracă două forme, mai frecvent: disfuncția temporomandibulară și durerea pulsatilă, profundă, “atipică”. 2)Astenia neurocirculatorie - mai este denumit “sindromul de activitate ordonată a inimii”. 3)Dureri abdominale. Apar la bolnavii din secțiile medicale și gastroenterologice precum și la copii (4 -17
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și a prescrierii unui tratament. El nu se reduce la o comunicare verbală, completată cu una paraverbală - în sensul lingvistic al acestor cuvinte, deși cuvintele joacă un rol important. Pe de o parte, simptomele și semnele (și nu numai expresia facială, mimică, gestuală, etc.) alcătuiesc un “limbaj al corpului” pe care medicul trebuie să-l sesizeze și să-l decodifice; pe de altă parte, este vorba și de stabilirea unei atmosfere, de un acordaj reciproc ca între un post de emisie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pentru a discuta o problemă foarte delicată, și anume posibilitatea ca Stephen să intre în ordin. Pentru această discuție directorul s-a așezat în fața ferestrei într-un asemenea mod, încît Stephen putea identifica doar conturul chipului său, nu și expresia facială. Fixarea perspectivală a liniei Stephen-director-fereastră care funcționează ca un cadru contribuie substanțial la definirea tematică a acestei scene, pe care cititorul o percepe din poziția lui Stephen în interiorul camerei: Directorul stătea în cadrul ferestrei, cu spatele la lumină, cu un cot rezemat de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
-și motiveze cunoștințele legate de gîndurile oricărui alt personaj în afară de el însuși pentru cititor, probabil făcînd referire la modalitățile de comunicare și la afirmațiile corespunzătoare ale acestei persoane sau făcînd deducții referitoare la lumea ei interioară pornind de la gesturile, expresiile faciale și de la reacțiile personajului ficțional. Atunci cînd predomină perspectiva internă, o astfel de motivație nu este necesară. Monologul interior, stilul indirect liber și situația narativă personală, adică formele modului-reflector și ale perspectivei interne, sugerează nemedierea, adică iluzia viziunii directe în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]