1,003 matches
-
promotoarea de facto a individualismului civic european 1. La rândul său, John Milbank indică consecințele profunde ale „revoluției” lui Duns Scotus (1265-1308) pentru discuția metafizică a relației lui Dumnezeu cu natura creată (definită ca potentia ordinata, deci ca voință divină factuală exprimată în „cartea Naturii”) dar, mai ales, cu propria Sa natură (numită potentia absoluta, ceea ce reprezintă voința divină infinită, dar necomunicată oamenilor)1. O asemenea perspectivă lasă loc imens pentru speculație în domeniul teologiei naturale. O definire a naturii divinului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
că șansele egale chiar există. Chiar și stilul de educație universitară exprimă o permanentă contraofensivă la adresa educării fetelor spre autoafirmare și competiție. Mollerxe "„Moller,Carol" (2002, pp. 161-167) remarca, de exemplu, faptul că studentelor li se cere să povestească lucruri factuale, și studenților, să le interpreteze, menținând o diviziune epistemică a muncii, astfel încât fetele să se adapteze faptului că propria lor autoritate epistemică este mult redusă în raport cu cea a băieților. Chiar și în mass-mediaxe "„mass-media" acest comportament care exprimă contraofensiva împotriva
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai multe realizări științifice trecute, realizări pe care o anumită comunitate științifică le recunoaște pentru o vreme, drept bază a practicii ei” [Kuhn, 2008, p. 72]. În acest sens, știința normală este cercetarea din cadrul unei paradigme. Ea „nu vizează noutăți factuale sau teoretice, iar reușita ei constă în a nu găsi niciuna dintre ele” [Kuhn, 2008, p. 115]. În contrast cu știința normală, știința revoluționară este chiar acea realizare fondatoare de paradigmă. Aceasta apare atunci când în cadrul științei normale se descoperă anomalii, adică, atunci când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
stringente ale educabilului cu cerințe speciale devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; - principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale Îl constituie doar progresele realizate de aceștia; - principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinaletc "B.6. Principii de raportare/atitudinale" - principiul ultimei alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dacă e vorba de asemenea științe - care-l interesează. Astăzi, în comunitatea științifică este pe deplin acceptată ideea unității dintre teoretic și empiric, existența celor două dimensiuni în orice demers din disciplinele socioumane. Orice construcție teoretică are o minimă bază factuală (date empirice), după cum orice investigație empirică presupune un minim de teorie. (Chiar ideea de a efectua o anchetă sau un sondaj pe o anumită temă face parte dintr-un spațiu ideatic mai mult sau mai puțin extins, mai structurat sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de a găsi explicații după ce datele concrete au fost culese și prelucrate sau după consumarea anumitor fapte ori evenimente. (Este ceea ce, în mod obișnuit, numim interpretare.) 3. Indiferent dacă teoria a fost elaborată reflexiv (doar pe baza unor minime date factuale) și anterior cercetării propriu-zise, cvasisimultan cu cercetarea (emergență) sau în urma efectuării acesteia, sociologii de orientare nomotetică se străduiesc să descopere legi și regularități generale, încercând extrapolări. Un exemplu elocvent de elaborare nomotetică este inferența de la eșantion la populație. Cei de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoane la completarea unui chestionar (în ancheta în scris), dar acest lucru fie este considerat o abatere de la regula stabilită, fie e vorba de niște întrebări la care nu are mare importanță cine anume răspunde (de pildă, dacă cerem informații factuale despre modul de trai al membrilor unei familii, important e nu cine răspunde, ci ca informațiile să fie corecte). Interviul de grup are însă ca principiu obținerea de informații, de o anumită natură (opinii, în speță), care sunt „elaborate” într-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
petrecut, în cursul unei zile, în fața televizorului și distingerea programelor vizionate). O întreagă asemenea anchetă, ca de altfel multe altele ce privesc reconstituirea „bugetului de timp” al subiecților, se poate axa pe un chestionar ce conține numai întrebări de tip factual, fără nici o referire la părerile, intențiile, așteptările etc. ale subiecților, elemente care, cum se știe, formează zona opinionalului. Or, ni se pare că investigațiile de acest gen cu greu ar putea fi incluse în categoria sondajelor de opinie, oricât am
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în modul cel mai natural, de cât timp îl are, ce posturi recepționează, la ce programe se uită etc. La fel stau lucrurile și cu alte obiecte casnice. Dar nu numai la acest gen de întrebări (pe care le numim factuale) calitatea răspunsurilor este mai bună. Și atunci când ne interesează opiniile, atitudinile, scopurile, motivațiile sau alte elemente ce țin de trăirile subiectului, de universul său interior, o discuție față în față realizată la locuința celui chestionat ne conduce la rezultate superioare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetare de până acum. 2. Tipuri de întrebări, în funcție de conținutul lortc "2. Tipuri de întrebări, în func]ie de con]inutul lor" O clasificare tradițională a întrebărilor după conținutul informației vizate este cea care distinge trei mari categorii: întrebări factuale, de opinie și de cunoștințe, clasificare pe care o vom prelua și noi aici, din motive de comoditate, dar și pentru relevanța pe care credem că o posedă această distincție. În cazul întrebărilor factuale, informația privește elemente de comportament aleindivizilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care distinge trei mari categorii: întrebări factuale, de opinie și de cunoștințe, clasificare pe care o vom prelua și noi aici, din motive de comoditate, dar și pentru relevanța pe care credem că o posedă această distincție. În cazul întrebărilor factuale, informația privește elemente de comportament aleindivizilor anchetați, ale semenilor din jurul lor sau situații ce caracterizează viața subiecților sau a comunităților în cadrul cărora trăiesc. În principiu, toate aceste aspecte se materializează în fapte comportamentale sau situaționale și ar putea fi înregistrate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oră s-a sculat în dimineața zilei respective, câți bani cheltuie familia pe lună cu hrana, unde și-a petrecut ultimul concediu, la ce vârstă a avut primul contact sexual etc. - iată câteva mostre de indicatori cu un clar conținut factual, dintr-o gamă extrem de amplă și de diversă, ce conduc la întrebări întâlnite în orice chestionar. Se vede deci că răspunsul la aceste întrebări poate fi judecat în termeni de adevărat sau fals, întrucât ele se referă la o situație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceștia este o întreprindere dificilă, posibil (uneori) de realizat doar prin metode indirecte. Al treilea tip de întrebări, și anume întrebările de cunoștințe, au și ele un specific foarte clar, ce nu permite nici o confuzie cu celelalte, în speță cele factuale, cu care par a se asemăna. O întrebare de genul: ξ Unde este înmormântat Mihai Eminescu? nu are drept scop să ne furnizeze o informație necesară sporirii cunoștințelor noastre despre poetul național, ci una care să ne ajute să caracterizăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un loc deosebit, întorcându-ne la celelalte tipuri, care, de departe, sunt dominante în anchete și sondaje. Orice autor de manual de metodologie sociologică este pus în situația de a combate unele prejudecăți legate de oportunitatea și facilitatea folosirii întrebărilor factuale și de opinie, de încrederea ce trebuie acordată răspunsurilor la respectivele întrebări și, deci, de consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar fi „ușoare”, iar cele de opinie - „grele”, în sensul că răspunsul la ultimele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în situația de a combate unele prejudecăți legate de oportunitatea și facilitatea folosirii întrebărilor factuale și de opinie, de încrederea ce trebuie acordată răspunsurilor la respectivele întrebări și, deci, de consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar fi „ușoare”, iar cele de opinie - „grele”, în sensul că răspunsul la ultimele ar pretinde o anumită elaborare, un gen de reflecție ce nu e necesară atunci când trebuie invocate fapte petrecute. Firește că de multe ori lucrurile stau astfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ea să fie trecută. În schimb, la ieșirea de la film, practic oricine are posibilitatea să aprecieze imediat dacă i-a plăcut sau nu spectacolul, în ansamblu sau chiar pe componente: jocul actorilor, scenariul, muzica etc. Conform unei alte prejudecăți, întrebările factuale ne-ar oferi, de regulă, răspunsuri demne de încredere, pe când cele de opinie ar fi mai curând îndoielnice, de vreme ce realitatea vizată, în primul caz, este una fermă, clară, „pipăibilă”, iar în al doilea, e una imprecisă, necontrolabilă, cu contururi neclare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
curând îndoielnice, de vreme ce realitatea vizată, în primul caz, este una fermă, clară, „pipăibilă”, iar în al doilea, e una imprecisă, necontrolabilă, cu contururi neclare. Aici sunt mai multe probleme avute în vedere. Mai întâi, e vorba de credința că întrebările factuale ar fi însoțite de mai puține erori decât cele de opinie, pentru că respondentul se poate raporta în mod clar la un comportament al său ori la o stare obiectivă a lucrurilor ce-l înconjoară. Deci omul poate percepe mai clar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și Smith (1993), la care ne vom mai referi și în capitolul destinat erorilor, demolează, indirect, dar în modul cel mai clar, această credință, evidențiind un volum neverosimil de mare de erori brute la cele mai simple și nevinovate întrebări factuale. Am menționat și noi anterior un tip de erori întâlnite la întrebări factuale, în cazul anchetelor postelectorale. Generalitatea acestei constatări este confirmată de mai mulți autori, ea apărând chiar ca fapt demanual, într-o lucrare didactică semnată de Nicole Berthier
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erorilor, demolează, indirect, dar în modul cel mai clar, această credință, evidențiind un volum neverosimil de mare de erori brute la cele mai simple și nevinovate întrebări factuale. Am menționat și noi anterior un tip de erori întâlnite la întrebări factuale, în cazul anchetelor postelectorale. Generalitatea acestei constatări este confirmată de mai mulți autori, ea apărând chiar ca fapt demanual, într-o lucrare didactică semnată de Nicole Berthier (1998), care consideră că apariția, în aceste sondaje, a unei proporții mai mari
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reamintim că cel mai simplu sistem de răspuns la o întrebare închisă este cel cu două variante de răspuns, care, de regulă, pot fi interpretate în termeni de Da/ Nu. Folosirea acestui gen de întrebări este posibilă și la întrebările factuale, când se cere precizarea existenței sau inexistenței unui lucru, efectuarea unei acțiuni etc., și la cele de opinie, când subiectului i se pretinde o formă foarte tranșantă de exprimare a părerii: e de acord sau nu cu ceva, are o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poate aprecia că utilizarea întrebărilor închise, cu un număr mic de variante de răspuns, este un factor ce favorizează evident posibilitatea de a spori mult numărul de întrebări. Aprecierea este cu atât mai mult valabilă dacă este vorba de întrebări factuale simple, care nu reclamă un apel prea insistent la memorie sau nu trezesc subiectului teama de a răspunde, ori de întrebări de opinie asupra unor aspecte simple. În orice caz, se exclude din start ideea unor chestionare de sute de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se practică însă în mod obișnuit, mai ales în țările cu date statistice de bună calitate, unde se cunoaște proporția reală în populație a diferitelor categorii de persoane. Desigur că astfel de informații se referă la variabile simple, presupunând date factuale, și nu la tipologii ale populației după variabile complexe și, cu atât mai puțin, după opinii. De aceea, redresările sau ponderările pornesc de la ipoteza implicită că refacerea structurii după variabilele simple induce o refacere - sau măcar o ameliorare - a structurii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să-l acordăm, în contextul de față, așa-numitelor întrebări-filtru. Existența sau nonexistența unei întrebări-filtru într-o succesiune de întrebări poate conduce la rezultate cu totul diferite, fiind deci un factor generator de erori. Dacă ne referim numai la întrebările factuale, vom constata că oamenii tind să dea răspunsuri și atunci când nu este cazul, dacă li se cer asemenea răspunsuri, adică dacă nu se clarifică de la început situațiile când o întrebare trebuie sau nu adresată. De pildă, nu e recomandabil a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în legătură cu prima modalitate de înregistrare a răspunsurilor și care țin mai ales de faptul că subiectului i se sugerează variante de răspuns atunci când el, în fapt, nu are un răspuns. Asemenea situații sunt nenumărate, începând cu cele mai banale întrebări factuale, privind un comportament trecut despre care memoria nu mai păstrează nici o informație precisă, omul alegând la întâmplare o variantă propusă, și terminând cu cele mai dificile întrebări de opinie al căror răspuns „adevărat” nu există, variantele oferind subiectului o șansă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
iar operatorul este cel care plasează răspunsul într-o categorie prestabilită. b. Al doilea tip de anticipații, cele numite anticipații de rol, derivă din imaginea pe care operatorul și-o face asupra subiectului, plecând, de această dată, de la unele date factuale, obiective, obținute prin întrebări sau prin observație directă. Operatorul, intrând într-o locuință, va percepe imediat vârsta persoanelor, statusul social al familiei și chiar nivelul veniturilor; apoi, după primele discuții, va afla statutul profesional al membrilor familiei, dacă aceștia dețin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]