687 matches
-
Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu; Spectrul foamei), G. Vlădescu-Albești, A. Bădăuță (Morarul, Pastel), George A. Petre (Început de toamnă), Antonian Nour, Dem. Pralea (Castelul morții), A. Mândru (Poveste duioasă), Dem. Gâlman (Dor pustiu), schițe și povestiri de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări, Fala Oprișenilor, fragment de roman), Ion Dragoslav (Moș Pitac), G.M. Zamfirescu (În parc, proză poematică, sub aceeași semnătură Gemi-Zam), Florin Chiru-Nanov, A. Davidescu, traduceri din Nora Cloud și Góngora (Sonet), realizate de Antonian Nour, sau din Charles Baudelaire (Omul și marea
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
capăt. Cu cât sunteți mai lipsit de noroc și mai frustrat, cu atât sunteți mai aproape de găsirea unui dascăl potrivit. Prin aceasta Înțeleg un dascăl În ale vieții, care să vă poată arăta esența vieții, despuiată de toată deșertăciunea și fala ei. Cu cât Învățați mai multe despre filosofia vieții, cu atât veți ajunge mai repede la marea revelație că totul este deșertăciune În această viață trecătoare. Dao Începe cu efortul autoimpus de a nu privi la bărbații sau la femeile
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pentru ideile vremii, el nu legitima celibatul printr-o motivație propriu-zis religioasă, ci prin argumentul, mult mai prestigios În epocă, al naționalismului. Intenția lui, afirma Bariț, era aceea de a restatornici instituția călugăriei, deoarece aceasta, „unită cu clerul, odinioară era fala națiunii românești”. Dacă proiectele lui Bariț XE "Bariț" vor rămâne nematerializate (spre paguba monahismului și a națiunii, dacă e să-i dăm crezare), Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" În schimb, va plăti un tribut mult mai greu mentalităților ecleziastice În cultul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a medaliei: raptul teritorial, menținerea rânduielilor vechi, desconsiderarea elementului autohton românesc, schimbarea compoziției etnice etc. Ce este de fapt Bucovina? Este o simplă noțiune geografică, o bucată de pământ decupată din trupul românesc al Moldovei, o lacrimă pe obrazul României, „fala Moldovei”, „templul ei de glorie”, „raiul Moldovei”, „diamant din stema lui Ștefan” 4? Ce poate fi Bucovina fără Nistru și Ceremuș, fără Cernăuți și Cernauca Hurmuzăceștilor, fără Codrii Cosminului, fără Fântâna Albă și Albbovăț, fără deportările și masacrele făcute de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să doarmă sau să-mi spuie/ La nebunii - tot înțelept îmi pare“ (Cărțile). Greșesc? Se prea poate, dar, dacă azi ar fi mai greu de acceptat, formula „Greșind cu tine chiar, iubesc greșala,/ Să fiu cu tine mi-este toată fala“, afirmația „Ca Dumnezeu, te-arăți în mii de fețe/ Și-nveți ce-un ev nu poate să te-nvețe“ (Idem) rămîne valabilă, transferînd asupra lui Eminescu propria-i apreciere despre Shakespeare: „Poporul concepe cum vede, și Shakespeare a fost al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o stare sufletească sau o stare organică; exprimă același lucru ca verbul corespunzător - am bucurie "mă bucur", am dor de casă "mi-e dor de casă"; se redă de cele mai multe ori ca "a simți": (41) Avut-am odată... dor de fală (Alecsandri); (42) N-avea poftă de mâncare (Drăghici); (43) Am dureri de cap. f. De cele mai multe ori, starea sufletească indicată prin complementul abstract e un sentiment față de altcineva: (44) Toți aveau milă de ea (Ispirescu); (45) Are ciudă pe alta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
va fi fata nevastă (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș/să-i fie tovarăș (29) Am uitat ce dată avem/e azi (30) Mai avem/e un kilometru până ajungem (41) Avut-am odată... dor de fală/ Mi-a fost odată dor de fală (42) N-avea/Nu-i era poftă de mâncare (44) Toți aveau milă de ea/Tuturor le era milă de ea (45) Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un ogar să-l aibă de tovarăș/să-i fie tovarăș (29) Am uitat ce dată avem/e azi (30) Mai avem/e un kilometru până ajungem (41) Avut-am odată... dor de fală/ Mi-a fost odată dor de fală (42) N-avea/Nu-i era poftă de mâncare (44) Toți aveau milă de ea/Tuturor le era milă de ea (45) Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au de bucurie/sunt bucuroși... (51) Numai pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sub canapeaua lungă, capăt de vagon etajat, conductorul cercetează și reține unul dintre cele două bilete, nu zice nimic, Ciurea cald, noapte, pește în apă în legănatul trenului, genul literar al călătoriei via Buhăești Roman spontaneitate față de sine, geam cu fala negru-verde de castan bătut în lumină, atingi limita în fiecare lucru care te pune în raport cu sine, lucrurile limitează, faptele limitează cu profilul lor arhaic, toate exponatele de azi sînt cele de ieri, dar omul este oricît de modern la nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
La o tribună luxoasă era prezent și Regele cu familia. Maiestuos, monstrul a înaintat vreo două sute de metri, apoi un vînticel l-a înclinat puțin și o pală de vînt anemică l-a răsturnat pe o parte. În cîteva clipe, fala Suediei s-a scufundat, luînd cu ea vreo treizeci de suflete. Un inginer a schimbat destinul unui popor. Un proiect prost făcut a transformat Suedia într-o țară înțeleaptă. Suedezii mai trebuiau să construiască vreo 5-6 vase de război de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gâze și zvon de păsări. Spiritul domnesc plecase deja...N-am zăbovit nici eu prea mult în preajma „mănăstirii dintre vii”. Mersul îmi era spornic și răsuflarea ușoară... Chipul de piatră al bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
material, chiar dacă moneda le era, În dispreț, bătută din fier, spartanii n’au văzut că societatea umană produce și consumă și cultură. Iar un om care, din pricina unui beteșug, ori a potențialității Înnăscute al acestuia, este incapabil a deveni hoplit, fala armatei spartane, poate produce cultură, taman pentru că beteșugul Îl Împiedică să-și piardă vremea cu servituțile fizice. Și așa gângavul atenian Demostene a devenit orator. Îl las pe prietenul Nicu să detalieze, și Îl evoc pe Pasteur, a cărui celebritate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi, și-l aruncă spre
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
crematoriu sub pază strictă și cenușa sa a fost risipită în mare secret, încât se împlinea prezicerea cuvintelor sale prin care spunea: „Ție, popor ingrat, nu-ți va rămâne nici cenușa mea”. Astfel, trupul martirizat al celui care a fost fala Neamului Românesc și slujitorul lui în cumplite vremuri de război, a rămas precum cele ale atâtor martiri-eroi ai României, fără mormânt, cum au fost ostașii români căzuți pe Frontul de Est. Pentru toți românii adevărați, cei care poartă și vor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe nume și era așa bogat, Cât veliții, vistierii, socotind și socotind Multele comori și scule, și de aur și de argint, Ajungeau cu pleoape grele și cu bărbile albind, Însă lunga socotire niciodată isprăvind... Dar averea cea mai mare,fala și nădejdea sa, Cea cu care craiul încă cel mai tare se mândrea, Îi erau, fără-ndoială, chiar cei zece fii ai săi, Zâne, cele șapte fete, feți frumoși, cei trei flăcăi... Și-n această dulce tihnă, viața lui curgea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fiindcă nu-l înțeleg. Una-i să moștenești patru boi și alta un muzeu! Singura urmașă a lui Toader Hrib a fost o stră-stră-verișoară. Prin sat se vorbește că prima grijă a noii stăpâne a fost să vândă icoanele străvechi (fala muzeului!) și alte piese având ceva căutare. O fi așa, n-o fi așa oricum, e dreptul ei. De aici încolo ar putea intra în discuție doar oarecari criterii morale, nu și de legitimitate ori legalitate a înstrăinărilor. Chiar dacă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
devine aproape o... instituție: prin prestigiul adunat de-a lungul veacurilor, prin grațioasa includere între catalizatorii actului artistic și, de ce nu, prin așezarea lui între temeiurile românești de necontestat. Multe s-au clădit și dărâmat în blândul spațiu mioritic, multă fală a fost și a apus Cotnarul s-a menținut neclintit pe soclul prețuirii respectuoase și unanime. La câte se prefac și se falsifică azi, începând cu ideile și terminând cu faptele, parc-ar fi amarnic de trist să rămânem vreodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dat și legi scrise ; Legile cununiei, de soț și de soție. De-atunci avem cu toții o sfântă rugăciune, Cu care ne legăm, acum, la cununie. Acum, tu om spurcat, tu femeie spurcată Cum te întemeiezi, de vrei să ai o fală ? Cum vrei fără rușine, dacă tu ești o mamă Să-ți crești tu copilașul, să-l dai la lezbiene ? Nu-ți e silă de tine, să-ți mai privești copilul Să stai cu el la masă, când știi că ești
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
o îngrămădire de blocuri mici și respingătoare. Biserica Banu strânsă ca în chingi, până în apropierea zidurilor, între blocul Telefoanelor și o „grădină-berărie”, slujește cu pioșenie „prohodul”, cum zice un scriitor ieșean, aceleia care a fost „răposata”, Str. Lăpușneanu. Calea Lăpușneanu , fala dintotdeauna a Iașului, chiar și azi face o poveste nespus de frumoasă. - Unde mai este strălucirea ei de altădată... calea romantică a puhoaielor de sâmbătă seara, a întâlnirii tinerilor, a visurilor, a clipelor de neuitat... Strada întâlnirilor, a paradei modei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un spațiu marcat prin linie punctata cu lungimea de minimum 50 mm, necesar completării numelui său denumirii avalizatului; * spațiu marcat prin linie continuă, cu lungimea de minimum 36 mm, sub care se află înscrisul "Semnătură avalistului". În dreapta acestui spațiu se fala înscrisul "L.S.". Zona 1, zona 2 și zona 3 vor ocupa partea stângă a cambiei. Zona 4: alocată pentru date privind conținutul propriu-zis al cambiei; - zona 4 este întotdeauna plasată pe centrul cambiei, începând din parte superioară a titlului și
NORMA TEHNICA nr. 10 din 20 aprilie 1994 privind cambia şi biletul la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125337_a_126666]
-
bl. U 24, ap. 36, sectorul 3. 70. Ikdeh Hassan, cetățean sirian, născut la 30 ianuarie 1963 în localitatea Latakia, Siria, fiul lui Husein și Laila, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, Str. Almasului nr. 2/22, județul Cluj. 71. Fala Jaoudat Yassine, cetățean libanez, născut la 18 februarie 1968 în localitatea Hay El Hâra, Liban, fiul lui Jaoudat și Roueida, cu domiciliul actual în București, str. Cpt. Vijelie nr. 12, sectorul 5. 72. Salman Mohammed A. Hadi, cetățean irakian, născut
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
poet, Și fără să-i mai pese de vreun vardist, în gând Își varsă focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm, Se-ntorc duhnind a doagă și a balerci din vii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
despre istorie, dominată de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe cultura poporului său în continuitate istorică, socotind că ea își datoarează originalitatea și armonia dezvoltării sale păstrării și valorificării a ceea ce geniul, ispita și vrednicia celor de altădată au lucrat spre fala și puterea patriei.Poziția lui Kogălniceanu nu este izolată;ea apare într-un context cultural foarte larg. Al. Russo,pentru a ne mărgini la un alt nume de prestigiu, gândește la fel;”Fără trecut, societățile sunt șchioape. Națiile care au
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani ! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian ! Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai asteaptă și sar ca lupi în stâne
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani ! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viată-n libertate ori moarte !" strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]