1,008 matches
-
un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică. -După moartea ultimului domn fanariot al Țării Românești (Alexandru Suțu), Tudor a guvernat țara timp de câteva luni, după care a devenit conducătorul unei revoluții îndreptată împotriva
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică. -După moartea ultimului domn fanariot al Țării Românești (Alexandru Suțu), Tudor a guvernat țara timp de câteva luni, după care a devenit conducătorul unei revoluții îndreptată împotriva dominației străine; a încercat o colaborare cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei (societate secretă organizată pe teritoriul Rusiei Țariste
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de arnăuți ”cu leafă ușoară”; înlocuirea vechilor dări cu un impozit unic plătit în 4 rate; desființarea vămilor interne în vederea unificării pieței naționale. -Mișcarea revoluționară a fost dezarmată de Rusia și reprimată de Imperiul Otoman, având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor pământeni (1822): Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească; Ioniță Sandu Sturdza în Moldova; confirmarea autonomiei; introducerea protectoratului rus “de jure” (1829); impunerea Regulamentelor Organice (1831,1832). -După înfrângerea revoluției din 1821, boierimea reformatoare a redactat zeci de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cantemir (1710-1711), a încheiat alianță cu țarul și a participat la războiul ruso turc încheiat cu victoria armatei otomane și exilarea lui în Rusia Țaristă. Timp de peste un secol (1711/1716 1821) Țările Române aveau să fie conduse de domni fanarioți. 9. România în concertul european: de la “criza orientală” la marile alianțe ale sec. XX I. De la “criza orientală” la Congresul de la Berlin din 1878 În prima jumătate a sec. XIX, afirmarea națiunii române, lupta sa pentru emancipare și constituirea statului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și a averii. În Rusia s-a aplicat În perioada 1722-1877 capitația cu tarif gradual pentru țărani, muncitori și burghezie. În aceeași perioadă, În 33 Corduneanu C., op. cit., p. 54-55 41 Țările Române, desele schimbări de domnitori și ulterior domniile fanariote au determinat instituirea arbitrară de biruri care se cereau de două-trei ori pe an. În principiu, statului fiziocrat Îi reveneau sarcini minime, fiind necesară finanțarea unor cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea În valoare a terenurilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
spus, cunoașterea istoriei populației a cărei limbă o analizăm - nu poate fi ignorat. În cazul românei, istoria politică (apartenența la state diferite) și istoria culturală (până la Marea Unire, Transilvania a fost mai mult sub influența culturii germane, iar în epoca fanariotă Principatele Române au fost influențate de cultura neogreacă) pot să dea sugestii interesante. Vechimea cuvântului este un criteriu auxiliar. Pentru etimolog, data primei atestări a unui cuvânt trebuie avută în vedere cu prudență. Este sigur că, dacă această primă atestare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fr. bouillon, borș „ciorbă preparată cu zeamă acră“ < rus., ucr. boršć, precum și minestrone, termen luat recent din italiană. Cuvinte de origine turcă În perioada creării terminologiei culinare românești (secolul 17), eram cu fața „întoarsă“ mai mult spre Orient. În epoca fanariotă, a fost adoptată gastronomia orientală și, de aceea, cuvintele luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
relativ vechi, cunoscuți pe tot teritoriul dacoromân și, uneori, la aromâni: folos (atestat în cele mai vechi texte românești), (a) lipsi, (a) părăsi, prisos, (a) sosi. A treia categorie cuprinde cuvinte împrumutate mai târziu (secolele 18-19), mai ales în epoca fanariotă, din neogreacă, care sunt răspândite, în special, în sudul țării (argat, crivat, chivernisi); unii termeni din neogreacă s-au generalizat pe tot teritoriul dacoromânesc, cum este cazul lui stafidă. Multe dintre cuvintele grecești care circulau în secolele 18-19 nu mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular cu turcii: nu există niciun cuvânt care să denumească o noțiune abstractă și niciun verb. Există și un al doilea strat de cuvinte turcești osmanlii, din epoca fanariotă, care conține neologisme turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cultura acestei plante pe aproape tot continentul). În altă ordine de idei, merită amintit faptul că tot din virdia provine numele unui soi de strugure românesc prefiloxeric, verdea (din nefericire, pe cale de dispariție). Este drept că „plăcintăria“ ajunsese, în epoca fanariotă și chiar mult timp după aceasta, un meșteșug și un comerț specific grecilor stabiliți la noi. Celebra urare „Na zisis, na procopsis, ke is tin Vlahia megalos plațintaris“ („Mai mare să te văd, să te ajungi, să devii mare plăcintar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman -, care a preluat intens din cultura culinară grecească sau din cea turcească, acestea, de altfel, fiind o parte importantă a meniurilor boierești și domnești încă dinainte de epoca fanariotă: Negruzzi scrie, în Alexandru Lăpușneanu, că „în Moldova, pe vremea aceea [a doua jumătate a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să susțină că „acești termeni au intrat în limba română după 1749 - data ultimei copieri a cărții de bucate -, o concluzie de natură să întărească observația lui Nicolae Iorga asupra primelor decenii ale domniilor fanariote, care reprezintă deci o continuare a epocii lui Brâncoveanu și Cantemir, iar nu o ruptură cu trecutul, vizibilă după 1750“. Nici măcar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de mirare faptul că domnii fanarioți, descinși din Istanbul în Moldova ori în țara Românească, au adus cu ei același cult pentru arta culinară otomană, acesta suprapunându-se peste o mai veche influență gastronomică orientală. La fel de adevărat este însă faptul că modelul occidental nu a dispărut cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ei același cult pentru arta culinară otomană, acesta suprapunându-se peste o mai veche influență gastronomică orientală. La fel de adevărat este însă faptul că modelul occidental nu a dispărut cu totul de la mesele domnești, cu atât mai mult cu cât domnii fanarioți (mulți dintre ei, foști dragomani, cunoscând limba franceză, limbă diplomatică par excellence la Istanbul) resimțeau o intensă curiozitate și-și manifestau interesul pentru cultura vestică. Acest interes nu putea să nu fi avut și reflexe în plan gastronomic. Dar, pe parcursul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la Bohotin, își dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de felurile obișnuite în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai fi o simplă speculație, faptul că pentru literatura română Caragiale este scriitorul cu cea mai vastă posteritate literară devine astfel, în urma demonstrației, o certitudine. Nu ne rămâne decât să inversăm termenii celebrei învinuiri aduse de N. Davidescu "ultimului ocupant fanariot"7. Mai exact, ar trebui să recunoaștem că se poate vorbi nu de "inaderența lui Caragiale la spiritul românesc"8, ci de profunda aderență a spiritualității românești la caragialism. Literatura noastră însăși, infirmând teoria lui E. Lovinescu, dovedește trăinicia materialului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Caragiale". 4 Dan C. Mihăilescu, Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, 1988, pp. 92-93. 5 Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ed. cit., p. 101. 6 Idem, p. 105. 7 N. Davidescu, "Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau inaderența lui la spiritul românesc", Cuvântul liber, 3 august, 1935. 8 Ibidem. 1 Lovinescu, E., Caragiale. 1. Considerțiuni asupra Momentelor lui. 2. Considerațiuni asupra actualității literaturii lui, in Critice, Minerva, 1979, p. 175. 2 Manolescu, Florin, op. cit., p. 262
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dimineața, dacă n-am zburat destul pentru a mă apăra de o amenințare obscură. (luni) Mă Întâlnesc cu domnul E.G., care mă invită să-i fac o vizită la domiciliu. Îmi spune că se trage din ramura bizantină a principilor fanarioți ce l-au dat pe beiul de Samos. Se comportă foarte ceremonios cu mine, fără să fie disprețuitor. Merg la el acasă, stă Într-o chițimie la un demisol din strada Hristo Botev. Îmi arată (În)semnele familiei sale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ciudată arătare: are un cap smochinit, aninat prin sfoara roasă a gâtului de un corp dăulat, ce nu se vede niciodată În Întregime de după pervazul geamului; e un fel de Pena Corcodușa, depusă literalmente În raza noastră vizuală de veacul fanariot. Nu știu de ce, dar, când trec eu, agitația acestei paiațe, smulsă din textul lui Mateiu și al lui Ion Barbu, Întrece orice limită imaginabilă; se apleacă peste fereastră cu părul alb-sur, despletit În smocuri Încâlcite din timpi Înghețați; cu gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Noul Sans-Souci avea locația într-un ultim crâmpei meridional de pădure din vestitul codru de odinioară al Vlăsiei. Păstra în perimetrul său un ruinat conac în stil neobizantin de pe timpul lui Matei Basarab, cu dependințe dărăpănate în care un dregător fanariot de-al lui Vodă-Caragea adăpostise herghelii de cai și haite de câini de vânătoare. Padocurile pentru cai dispăruseră în perioada când impetuozitatea brutală a transformării socialiste a agriculturii le aneantizase pentru a face loc tractoarelor cu șenile, iar cuștile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cruciat... Nu era chiar așa, dar, în faimoasa noapte a ziafetului, Vladimir observase că toată splendoarea de la Sans-Souci se concentra în sectorul unde mai adăstau zidurile conacului din vremea lui Matei Basarab, cel de cinstită amintire, și a ulterioarelor renovări fanariote, de pe timpurile ciumei lui Caragea-Vodă, cârpite grosolan de mistria și de canciocul unor așa-ziși meșteri ai timpurilor noi, de reconversie socialistă. Eleganța veritabilă aparținea trecutului, fiind redusă la o culă oltenească (turnul acela rotund, care anticipa furnale și coșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bejănia. De-ar fi fost vrun rău pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, cari totdauna revarsă cuvinte de mânie asupra orînduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor "strigoi" și alte celea, asemenea le-au zis și domnul fanariot că sunt vânzători de sclavi, tirani etc. și le au luat ochii, încît ei s-au adunat și, cu mitropolitul în frunte, au ridicat vecinătatea și s-au legat cu jurământ că neam de neamul lor n-a mai înființa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu rușii. Toma Contacuzin, generalul de cavalerie al Domnului Valahiei, trece asemenea la ruși. Turcia pierde încrederea în Domnii pământeni și trimite fanarioți. Această alianță cu Rusia ne-a făcut să pierdem Domnia, armata, dezvoltarea noastră intelectuală și economică. Domnii fanarioți sânt numai umbrele domniei vechi. Atunci turcii pun țările noastre sub o atârnare foarte grea. Deși ele aveau autonomia lor veche în toate punctele esențiale, deși proprietatea lor n-a fost alterată, totuși, lipsiți de armată, adică de puterea fizică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hotăra pe acest pământ ocupat de turci. Cazurile de reclamații sânt tocmai cu tătarii ce locuiau în Buceag, cărora domnia Moldovei le hotăraște locul unde le este învoit a fi așezați, măsură acel loc și-l hotărnicește, deși domnia era fanariotă, deși slabă, deși locul era ocupat de trupe turcești. Dar până a sosi la capătul veacului al 17-lea și la începutul veacului al 18-lea, la slăbiciunea statelor noastre sub fanarioți, a cărei cauză e tocmai Rusia și alianța
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
admise ca clasică, nu lasă nimic de adaos și nimic de scăzut. Abia în epoca fanarioților, sub înrîurirea nimicitoare a lor, limba începe a-și pierde unitatea ortoepică și tinerețea ei naivă care strălucește în cronicari. Dar pe la capătul domniei fanariote românii de peste Carpați încep să învețe latinește și, mișcați de o ură neînțeleasă contra bietelor semne cari nu le păcătuise nimic și a bietelor cuvinte cu care poporul în curs de atâtea veacuri își făcuse locuțiuni, proverbe, cântece și povești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]