1,004 matches
-
-și Întinderea fiziologică a țesuturilor care eliberează articulațiile. Sprijinul ușor al mânii operatorului permite, În balansare, regăsirea unei mișcări armonioase. O intervenție brutală În plină cursă nu face, În general decât să agraveze deviațiile. Acțiunea predomină la nivelul mușchilor și fasciilor, pentru a le corija. În fapt operatorul susține trunchiul, capul sau membrul ce trebuie tratat și-l lasă să meargă pe direcție sau tracționează mușchiul Întins. Structura ajunge astfel la un punct de echilibru, de relaxare. Mișcarea pornește apoi, În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
osteo-articulare care determină tensiuni prelungite, cu puncte de suprasolicitare, par a se comporta similar mușchiului „descentralizat”, adică obosesc mult mai repede. De aici am avut ideea testului de ridicare și menținere a brațelor peste 90grade. În afara modificărilor musculare și modificările fasciilor ne-au atras atenția În sensul că o mică modificare În miofascii poate cauza stress deosebit al structurilor corpului. Exemplu: resticționarea unei articulatii majore din zona inferioară poate crește consumul de energie pentru un mers normal cu până la 40% (Greenman
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Dacă se restricționează două articulații majore În aceeași zonă, creșterea poate fi de până la 300 % (!). Mai multe restricții minore ale mișcării, mai ales În menținerea unui mers normal, poate, de asemenea, avea consecințe grave În toată funcționarea corpului. Miofascia este fascia legată de țesutul muscular. Miofascia sănătoasă permite atât compresia și tensiunea, cât și relaxarea. Este fascia care poate produce cele mai frecvente aderențe și cicatrici ale țesutului. Substanța care face parte din compoziția miofasciei, are o consistență gelatinoasă, pentru a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
multe restricții minore ale mișcării, mai ales În menținerea unui mers normal, poate, de asemenea, avea consecințe grave În toată funcționarea corpului. Miofascia este fascia legată de țesutul muscular. Miofascia sănătoasă permite atât compresia și tensiunea, cât și relaxarea. Este fascia care poate produce cele mai frecvente aderențe și cicatrici ale țesutului. Substanța care face parte din compoziția miofasciei, are o consistență gelatinoasă, pentru a putea absoarbe mai bine forțele create În timpul mișcării. Substanța menține distanța dintre fibrele țesutului conectiv. Aceasta
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mișcării. Substanța menține distanța dintre fibrele țesutului conectiv. Aceasta Împiedică formarea de microadeziuni și mentine țesutul maleabil și elastic. Când distanța critică nu este menținută, fibrele se leagă prin fibre de colagen nou sintetizate, care sunt tot o parte din fascie. Legăturile de colagen apărute sunt aranjate aleatoriu, spre deosebire de legaturile sănătoase și sunt mai tari și mai dureroase la rupere. Accentuarea acestor modificări conduce la pierderea elasticității , declanșând dureri la mobilizare. Suspiciunea noastră este că acest fapt conduce la o sensibilizare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
spontan primar [10]. La nivelul pleurei parietale există câteva deosebiri față de pleura viscerală. Pleura parietală costală este mai groasă decât pleura parietală diafragmatică și mediastinală. Ea prezintă o structură de rezistență la nivelul planului fibroelastic profund, cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Aceasta are rol important în decolările pleurale, permițând decolarea extrapleurală, atunci când planul decolării se află în țesutul lax subpleural (fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic). Datorită absenței fasciei endotoracice, această decolare nu este posibilă la nivelul pleurei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
diafragmatică și mediastinală. Ea prezintă o structură de rezistență la nivelul planului fibroelastic profund, cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Aceasta are rol important în decolările pleurale, permițând decolarea extrapleurală, atunci când planul decolării se află în țesutul lax subpleural (fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic). Datorită absenței fasciei endotoracice, această decolare nu este posibilă la nivelul pleurei diafragmatice și mediastinale, care sunt mai subțiri și intim aderente de structurile subiacente. Tot la nivelul pleurei parietale costale a fost descris
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
la nivelul planului fibroelastic profund, cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Aceasta are rol important în decolările pleurale, permițând decolarea extrapleurală, atunci când planul decolării se află în țesutul lax subpleural (fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic). Datorită absenței fasciei endotoracice, această decolare nu este posibilă la nivelul pleurei diafragmatice și mediastinale, care sunt mai subțiri și intim aderente de structurile subiacente. Tot la nivelul pleurei parietale costale a fost descris un al VI-lea strat histologic, celulo-grăsos - stratul subfascial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
este posibilă la nivelul pleurei diafragmatice și mediastinale, care sunt mai subțiri și intim aderente de structurile subiacente. Tot la nivelul pleurei parietale costale a fost descris un al VI-lea strat histologic, celulo-grăsos - stratul subfascial, prin care pleura, prin intermediul fasciei endotoracice, aderă de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Decolările pleurei parietale realizate în acest plan poartă numele de decolări extrafasciale. Spre deosebire de pleura viscerală, pleura parietală prezintă niște orificii (stome) ce pot avea între 2 μm și chiar mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
care sunt mai subțiri și intim aderente de structurile subiacente. Tot la nivelul pleurei parietale costale a fost descris un al VI-lea strat histologic, celulo-grăsos - stratul subfascial, prin care pleura, prin intermediul fasciei endotoracice, aderă de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Decolările pleurei parietale realizate în acest plan poartă numele de decolări extrafasciale. Spre deosebire de pleura viscerală, pleura parietală prezintă niște orificii (stome) ce pot avea între 2 μm și chiar mai mult de 6 μm diametru, prin care cavitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
clivaj și la acest nivel). Pleura apicală corespunde porțiunii cervicale a pleurei parietale. Are forma unei calote și constituie cupula pleurală sau domul pleural. Fața sa convexă se constituie ca o membrană fibroasă, „cupula fibrosa”, care este o prelungire a fasciei endotoracice, prin care pleura apicală aderă la apertura toracică superioară; ea constituie astfel o adevărată „diafragmă cervico-toracică” după cum a descris-o Bourgéry. Cupula pleurală este situată extratoracic, la baza gâtului, ocupând regiunea supraclaviculară. Versantul anterior al cupulei pleurale prezintă raporturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
sac fibros, sidefiu, cu structură aponevrotică, învelește cordul la exterior și ia forma unui trunchi de con cu baza mare orientată către diafragm. Superior el se contopește cu tunica externă a marilor vase de la baza cordului și se continuă cu fascia pretraheală. Inferior pericardul aderă la centrul tendinos al diafragmului iar spre stânga, pe o porțiune, la partea musculară a diafragmului. Prin intermediul diafragmului pericardul prezintă raporturi cu ficatul la dreapta și cu fundul stomacului la stânga [8]. Anterior se atașează de fața
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
fața posterioară a sternului prin ligamentele sternopericardice descrise de Louschka. Ligamentul sterno-peri-cardic superior unește bulbul aortei cu manubriul sternal, iar cel inferior unește pericardul de procesul xifoid. Către posterior au fost descrise ligamentele vertebropericardice, ce pornesc din lama prevertebrală a fasciei cervicale, către anterior, trecând pe lângă esofag, trahee, ajungând la pericard [12]. Au fost descrise tracturi fibroase care leagă pericardul de bronhii, trahee și esofag. Aceste sisteme ligamentare mențin cordul într-o poziție normală, servind drept „o centură de siguranță” (Gray
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Progresele obținute în terapia imunosupresoare au adus la acumularea de remarcabile rezultate și în efectuarea transplantelor tisulare, a grefelor celulare libere (cellular free grafts). Allogrefele au dobândit un foarte larg domeniu de aplicabilitate în care sunt incluse corneea, pielea, cartilagiul, fasciile, tendoanele, osul, dintele, nervii, arterele, venele, tiroida, paratiroida, țesutul adrenal, glanda pituitară, ovarul, testiculele, măduva osoasă, țesutul hematopoetic, țesutul limfatic, splina. Din punct de vedere clinic allotransplantele pot fi: grefe libere temporare (grefele de piele sau transfuziile sanguine); grefe care
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
testiculele, măduva osoasă, țesutul hematopoetic, țesutul limfatic, splina. Din punct de vedere clinic allotransplantele pot fi: grefe libere temporare (grefele de piele sau transfuziile sanguine); grefe care se constituie ca „suporturi” temporare până când se regenerează țesutul gazdă (os, cartilagiu, tendoane, fascii, nervi); grefe permanente libere (independente) structural (cornee, vase sanguine, valve cardiace); grefe libere funcționale (paratiroide, ovare, testicule); grefe integrale de organe (cord, plămân, ficat, rinichi, pancreas, intestin subțire); grefe celulare libere (țesut insular pancreatic, hepatocite, miocite); grefe medulare care realizează
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
organe (cord, plămân, ficat, rinichi, pancreas, intestin subțire); grefe celulare libere (țesut insular pancreatic, hepatocite, miocite); grefe medulare care realizează repoziționări funcționale ale țesutului hematopoe-tic sau limfopoetic. Autotransplantele au dat rezultate clinice bune pentru grefele de piele, păr, dinți, cartilagiu, fascii, tendoane, grăsime, stomac, intestin, rinichi, pericard, valve cardiace, artere, vene, nervi, paratiroide, țesut adrenal, ovar, testicul, măduvă osoasă. 18.4.1. TRANSPLANTUL DE PIELE Cel mai frecvent se practică pentru reacoperirea zonelor distruse posttraumatic, postcombustional sau postoperator. Autotransplantele s-au
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
corespondențele propuse și aprobate pentru uniformizarea limbajului științific medical. Venele membrelor inferioare sunt împărțite în trei sisteme: superficial, profund și sistemul venelor perforante. Acestea sunt localizate în două compartimente principale: compartimentul superficial și compartimentul profund. Compartimentul profund este acoperit de fascia musculară și conține venele profunde. Compartimentul superficial este delimitat între fascia musculară și derm și conține țesut celular subcutanat, venele safene, tributarele lor, venele accesorii și comunicante (Eklof et al., 2004). În compartimentul superficial tehnologia cu ultrasunete a demonstrat prezența
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
inferioare sunt împărțite în trei sisteme: superficial, profund și sistemul venelor perforante. Acestea sunt localizate în două compartimente principale: compartimentul superficial și compartimentul profund. Compartimentul profund este acoperit de fascia musculară și conține venele profunde. Compartimentul superficial este delimitat între fascia musculară și derm și conține țesut celular subcutanat, venele safene, tributarele lor, venele accesorii și comunicante (Eklof et al., 2004). În compartimentul superficial tehnologia cu ultrasunete a demonstrat prezența unui compartiment safenian. Acest compartiment superficial este delimitat superficial de o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
derm și conține țesut celular subcutanat, venele safene, tributarele lor, venele accesorii și comunicante (Eklof et al., 2004). În compartimentul superficial tehnologia cu ultrasunete a demonstrat prezența unui compartiment safenian. Acest compartiment superficial este delimitat superficial de o membrană hiperecogenă - fascia safeniană, și profund de fascia musculară a membrului. Fascia safeniană este acea porțiune a stratului membranos al țesutului subcutanat care înconjoară vena safenă și originea sa (vena marginală a piciorului și arcul venos dorsal). Stratul membranos al țesutului subcutanat a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
subcutanat, venele safene, tributarele lor, venele accesorii și comunicante (Eklof et al., 2004). În compartimentul superficial tehnologia cu ultrasunete a demonstrat prezența unui compartiment safenian. Acest compartiment superficial este delimitat superficial de o membrană hiperecogenă - fascia safeniană, și profund de fascia musculară a membrului. Fascia safeniană este acea porțiune a stratului membranos al țesutului subcutanat care înconjoară vena safenă și originea sa (vena marginală a piciorului și arcul venos dorsal). Stratul membranos al țesutului subcutanat a avut, în timp, numeroase denumiri
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lor, venele accesorii și comunicante (Eklof et al., 2004). În compartimentul superficial tehnologia cu ultrasunete a demonstrat prezența unui compartiment safenian. Acest compartiment superficial este delimitat superficial de o membrană hiperecogenă - fascia safeniană, și profund de fascia musculară a membrului. Fascia safeniană este acea porțiune a stratului membranos al țesutului subcutanat care înconjoară vena safenă și originea sa (vena marginală a piciorului și arcul venos dorsal). Stratul membranos al țesutului subcutanat a avut, în timp, numeroase denumiri inadecvate care trebuie abandonate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
safeniană este acea porțiune a stratului membranos al țesutului subcutanat care înconjoară vena safenă și originea sa (vena marginală a piciorului și arcul venos dorsal). Stratul membranos al țesutului subcutanat a avut, în timp, numeroase denumiri inadecvate care trebuie abandonate: fascia superficială, fascia Colles, fascia Scarpa, pseudofascia subcutanată. Compartimentul safenian conține venele safene, arteriole și nervi. Tributarele safenei, venele accesorii, colaterale și comunicante sunt localizate în afara acestui compartiment (Eklof et al., 2004). Venele safene accesorii sunt segmentele venoase care urcă paralel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acea porțiune a stratului membranos al țesutului subcutanat care înconjoară vena safenă și originea sa (vena marginală a piciorului și arcul venos dorsal). Stratul membranos al țesutului subcutanat a avut, în timp, numeroase denumiri inadecvate care trebuie abandonate: fascia superficială, fascia Colles, fascia Scarpa, pseudofascia subcutanată. Compartimentul safenian conține venele safene, arteriole și nervi. Tributarele safenei, venele accesorii, colaterale și comunicante sunt localizate în afara acestui compartiment (Eklof et al., 2004). Venele safene accesorii sunt segmentele venoase care urcă paralel cu venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a stratului membranos al țesutului subcutanat care înconjoară vena safenă și originea sa (vena marginală a piciorului și arcul venos dorsal). Stratul membranos al țesutului subcutanat a avut, în timp, numeroase denumiri inadecvate care trebuie abandonate: fascia superficială, fascia Colles, fascia Scarpa, pseudofascia subcutanată. Compartimentul safenian conține venele safene, arteriole și nervi. Tributarele safenei, venele accesorii, colaterale și comunicante sunt localizate în afara acestui compartiment (Eklof et al., 2004). Venele safene accesorii sunt segmentele venoase care urcă paralel cu venele safene, fie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venele safene, fie anterior, fie posterior sau mai superficial cu respectarea trunchiului principal. Acest termen poate include toate așa numitele vene colaterale care reprezintă căi paralele de flux alternativ. Termenul de vene perforante este rezervat pentru acele vene care traversează fascia musculară conectând venele superficiale cu cele profunde. Termenul de vene comunicante este rezervat pentru acele vene care interconectează venele aparținând aceluiași sistem. • Venele superficiale Numele unor vene superficiale a fost schimbat față de cel din Terminologia Anatomică (Nomina Anatomica), lista fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]