2,422 matches
-
expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria și Amedeo Bordiga: "...fascismul este doar aripa mărșăluitoare a clasei burgheze ... ultima formă de apărare a clasei burgheze" 24. În acest spirit, Gramsci arată că: "noi avem o avem o explicație de clasa a fascismului, că este o jucărie în mâinile forțelor economice dominante 25... fiul spiritual al lui Giovanni Giollliti..." 26. Pentru teoreticianul sard, regimul democratic de dinaintea apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
În acest spirit, Gramsci arată că: "noi avem o avem o explicație de clasa a fascismului, că este o jucărie în mâinile forțelor economice dominante 25... fiul spiritual al lui Giovanni Giollliti..." 26. Pentru teoreticianul sard, regimul democratic de dinaintea apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie la locul de muncă impuse muncitorilor și țărânilor, iar reacția la toate mișcările democratice au fost masacrele realizate de instituțiile statului 27. Apariția fascismului și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie la locul de muncă impuse muncitorilor și țărânilor, iar reacția la toate mișcările democratice au fost masacrele realizate de instituțiile statului 27. Apariția fascismului și cucerirea prin violență a instituțiilor statului nu era altceva pentru Gramsci decât: "...o smulgere a valului democratic prin care (regimul n.a) își poate arăta adevărată natură reacționara, prin deschiderea porților parlamentului unui nucleu de delincvenți de drept comun
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de la nivel central, a lăsat cale liberă abuzurilor exercitate de aceștia. Practic, statul dispăruse. Iar pe acest fond de disoluție a autorității statale, o mișcare de tip totalitar sau autoritar că cea fascista a reușit să cucerească puterea politică. Pentru fascism, văzut că o formă a revoluției pasive, sensul pe care Gramsci îl dă este acela al tentativei de stabilizare a dominației burgheze aflate în dificultate ca urmare a crizei organice cu care se confruntă. Din acest punct de vedere, fascismul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fascism, văzut că o formă a revoluției pasive, sensul pe care Gramsci îl dă este acela al tentativei de stabilizare a dominației burgheze aflate în dificultate ca urmare a crizei organice cu care se confruntă. Din acest punct de vedere, fascismul reprezintă o formă de restaurație, dar și de evoluție doarece, odată cu adoptarea unor noi măsuri economice, a însemnat sfârșitul unui aparat productiv național mixt în care se regaseau elemente feudale, elemente burgheze, alături de construirea unui nou sistem de servicii și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
p. 2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1978, p. 20. 22 Ibidem, p. 22. 23 Simona Colarizi, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. 24 A. Bordiga, "Gli schieramenti
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1978, p. 20. 22 Ibidem, p. 22. 23 Simona Colarizi, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. 24 A. Bordiga, "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în P.C. Zunino, Interpretazione e memoria del fascismo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. 24 A. Bordiga, "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în P.C. Zunino, Interpretazione e memoria del fascismo. Gli anni del regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. 25 Antonio Gramsci, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p. 413. 26 Idem, "La
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p. 413. 26 Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. 27 Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. 28 Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Torino, 1966, p. 251. 27 Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. 28 Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie 1921, publicat Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, op. cît., pp.190-191. 29 Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), op. cît., 2015, p. 198. 30 Federico Chabod
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. BORDIGA A., "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în P.C. Zunino, Interpretazione e memoria del fascismo. Gli anni del regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. BREUILLY J., Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. CAROCCI Giampiero, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997. CHABOD Federico, Storia della politică estera italiană dal
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
State, Manchester University Press, Manchester, 1993. CAROCCI Giampiero, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997. CHABOD Federico, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965. COLARIZI Simona, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. DRĂGULIN Cristea Ioana, Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. GELLNER E., Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. GRAMSCI Antonio, SANTARELLI Enzo (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955. Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p.413. Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie 1921, publicat
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie 1921, publicat Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, pp.190-191. Idem, Opere Alese, trad. de Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), București, Editura Politică, 1969. LIGUORI Guido, VOZA Pasquale (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009. Resurse electronice: BURGIO
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
L'origine delle divergenze politiche fra Croce e Gentile (The origins of the political divergences between Croce and Gentile) Salvatore CINGARI Abstract: The essay deals with the differences between Croce and Gentile regarding the origin of their political thought before fascism. În his youth Croce was a liberal leftist, politically close to socialism. When Umberto I was killed he justified the murder talking of Bava Beccaris's repression. His cultural model was a modernist one. On the contrary Gentile puț forward
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în uno statalismo autoritario e omologante, mentre în Croce lo Stato rimase sempre strumento rispetto a cui la società civile conservava un primato assiologico. Le prime divergenze politiche, anche se non esplicitate, non avvengono del resto con l'avvento del fascismo mă, parallelamente all'inizio dell'incrinatura filosofica, con la Grande Guerra. Gentile - che era sempre stato anti-nazionalista - aveva mostrato, nella fâse giovanile, qualche vicinanza all'irredentismo 5, quando invece Croce non ebbe mai alcun cedimento în quel senso. Per Croce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
senso. Per Croce l'irredentismo era impregnato di volontarismo politico. Gentile, all'opposto, sul patriottismo diventava radicale e rivoluzionario. L'idea delnociana di un Gentile rivoluzionario, che poi è legată alla più generale problematică della quota di giacobinismo insita nel fascismo, vă vista anche în questi termini: îl conservatorismo sussume la rivoluzione quando și tratta di affermare l'organicità della patria rispetto alle spințe conflittuali di classe, oppure rispetto ad un nemico esterno. Ecco perciò che Gentile abbraccia integralmente e da
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dal '20 în poi, chiese all'antico maestro di tornare a collaborare a "Politica"11. Nemmeno Gentile tornò a collaborare alla rivista, mă, certo, per lui iniziò un cammino di avvicinamento politico ai nazionalisti, che sfocerà nella comune militanza nel fascismo. Mentre îl demone patriottico, îl fantasma della finiș italiae, spinse Croce a guardare con speranza al fascismo come tentativo di rinsaldare îl liberalismo italiano, per Gentile îl fascismo e îl liberalismo dovevano identificarsi. Se per Croce, infatti, l'eticità doveva
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
tornò a collaborare alla rivista, mă, certo, per lui iniziò un cammino di avvicinamento politico ai nazionalisti, che sfocerà nella comune militanza nel fascismo. Mentre îl demone patriottico, îl fantasma della finiș italiae, spinse Croce a guardare con speranza al fascismo come tentativo di rinsaldare îl liberalismo italiano, per Gentile îl fascismo e îl liberalismo dovevano identificarsi. Se per Croce, infatti, l'eticità doveva interessare lo stato attraverso un elevamento della vită dei soggetti e una provvisoria stretta autoritaria avrebbe dovuto
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cammino di avvicinamento politico ai nazionalisti, che sfocerà nella comune militanza nel fascismo. Mentre îl demone patriottico, îl fantasma della finiș italiae, spinse Croce a guardare con speranza al fascismo come tentativo di rinsaldare îl liberalismo italiano, per Gentile îl fascismo e îl liberalismo dovevano identificarsi. Se per Croce, infatti, l'eticità doveva interessare lo stato attraverso un elevamento della vită dei soggetti e una provvisoria stretta autoritaria avrebbe dovuto servire a creare le condizioni di tale processo; per Gentile era
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
valore morale delle due diverse posizioni, o del diverso grado di coerenza, non și può non vedere come quella di Gentile rimanesse del tutto ancorată al nazionalismo. Note 1 C. Allasia, Lettere a Procaria. Benedetto Croce, la letteratura e îl fascismo nel carteggio di Vittorio Cian, , Lanzo Torinese: Società storica delle valli di Lanzo, Torino, p.128. 2 B. Croce, Îl giovane Croce. Una biografia etico-politica, Soveria Mannelli, Rubbettino, 2000. 3 S.Cingari, Alle origini del pensiero "civile" di Benedetto Croce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di pubblicazione per "Îl pensiero politico", n. 2, 2016. 12 L.Mecacci, La ghirlanda fiorentina e la morte di Giovanni Gentile, Milano, Adelphi, 2014. 13 Ibidem, pp. 233-240. Bibliografie ALLASIA C., Lettere a Procaria. Benedetto Croce, la letteratura e îl fascismo nel carteggio di Vittorio Cian, Lanzo Torinese: Società storica delle valli di Lanzo, Torino, 2010, p.128. CINGARI S., Alle origini del pensiero "civile" di Benedetto Croce. Modernismo e conservazione alle origini dell'opera, Napoli, Editoriale scientifică. 2002. Idem, ""Guerra
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
politică delle relazioni industriali. Îl punto è che dal 1924 în poi Sraffa comincia ad assumere una propria visione politică non sempre în linea né con îl partito né con Gramsci stesso. În particolare sulla questione dei rapporti con îl fascismo e con la transizione ad una democrazia borghese. Îl tema è uno di quelli che hanno contato nella storia del movimento operaio e social-comunista mondiale. E' inutile dilungarsi sulla linea della Terza Internazionale sull'argomento, cioè sul netto rifiuto della
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
della strategia dei socialiști e dei comuniști italiani. În poche parole egli riteneva che bisognasse avviare una fâse di înțesa tra le forze democratiche în funzione antifascista e che l'idea di passare senza soluzione di continuità dalla resistenza al fascismo, all'edificazione del socialismo fosse inattuale. În una lettera a L'Ordine nuovo dell'aprile 1924, Sraffa sostiene la necessità în Italia di una "rivoluzione borghese" finalizzata alla sconfitta del fascismo e dichiara anche "che îl Partito comunistă, oggi, non
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]