1,042 matches
-
să aducă transformări sau resemnificări spectaculoase ale schemelor rituale. În schimb, riturile funerare au oferit politicului un teren bogat pentru puneri În scenă ale Puterii, În ansambluri simbolice care afirmau continuitatea acesteia (și, prin ea, a Întregului edificiu social). Ceremonii fastuoase au fost organizate la trecerea În neființă a unor lideri politici de anvergură precum W. Churchill, J. Kennedy, V.I. Lenin, F. Mitterand, Aldo Moro. După asasinarea prim-ministrului Indiei, Indira Ghandi, de către una dintre gărzile sale, de religie sikh (ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui spațiu infinit, misterios, clocotind de energie în aparența lui inertă, precum în Mi Cephei, Orionul, Palidul Selene, Nebuloasa din Andromeda, ori a unui fascinant „Nord letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
poză (conștientă de ea). O confesiune elaborată, fără însă nimic artificios și uscat. Erotica - a doua temă majoră a lui C. - se păstrează o vreme ca mască a unui sentimental și timid disimulat ludic, exprimându-se în dantelării ceremonioase și fastuoase, îngânând stilul elaborat, rafinat cu cel frust (dar tot „stil” și acesta). Starea definitorie a erosului este însă cea de „aiurare” (o vocabulă tematică). Petrarchist și shakespearean (sonetele), poetul își cântă „arderea cărnii”, trăiește asceza sentimentului, ipostaziat printr-o ultimă
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
agonie a vegetației, de târziu în lume și de prăbușire a universului într-o tristețe grea, aceea a individului care contemplă această moarte fără glorie: „Și tare-i târziu / Și n-am mai murit”. Din nou gândul merge spre agoniile fastuoase ale romanticilor și, făcând comparația de rigoare, se observă puținătatea elementelor cu care lucrează spiritul bacovian, absența ceremoniei, obstinația cultivării micilor simboluri ale derizoriului din sfera existenței. Dar tocmai această lipsă de „măreție de simbol”, pentru a reproduce o formulă
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
trăsături de epopee, dialogurile între inamici sunt impregnate de un aer cavaleresc, patriotic și declamator totodată, cu unele tentative de adaptare la hazul autohton. Predilecția pentru stările incerte, pentru îmbinările lexicale stranii, străine spiritului epocii și, uneori, limbii române, pentru fastuos, ocult, pentru personaje bizare, perverse și amatoare de astrologie ori magie, preludează Princepele lui Eugen Barbu. În proiectul romantic al scriitorului, „zorile renașterii” nu cuprind decât o singură scriere epică, Stăvilare. Se aleg apele, ultimul roman al lui B. și
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
patimi, viclenii și cruzimi, orgolii, ambiții, ipocrizii, de intrigi și lupte pentru putere, adevăratul chip a ceea ce se ascunde „sub strălucirea purpurei bizantine”, acolo, în jurul tronului împărătesc, a cărui fascinație orbește, distruge. La Emanoil Bucuța, pretextul etnografic generează o poematizare fastuos calofilă (revărsare de detalii plastice, într-o cuprindere barocă, sinteză de reverie și ceremonial) a „spațiului” dobrogean (Fuga lui Șefki). E multă culoare și atmosferă balcanică, dar și, mai larg, orientală, în proza lui Panait Istrati: o mobilitate picarescă specifică
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
unei prăbușiri cu delirante rătăciri și reveniri. Aparent, suita titlurilor romanești e fără legătură. Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet otrăvit. E aici o lume letargică, aflată sub pecetea implacabilă a morții. Cartea, impregnată de filosofie thanatică, este romanul unei devorante iubiri și, în același timp, al unei mari farse, măștile și
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
a însemnat o afirmare impetuoasă, răsplătit și cu un premiu academic. Impresiile de călătorie din Les Huit paradis vor cuceri publicul prin farmec exotic, cu adieri din O mie și una de nopți. Peisaje de vis și miresme legendare, palate fastuoase și maghernițe umile, cadâne, cerșetori, înțelepți alcătuiesc, aici, o ambianță specific orientală, transpusă adecvat într-un amplu registru cromatic și muzical. Pe alocuri, accentele poematice amintesc de Saadi sau de Omar Khayyam. Cu timpul, memorialistica de călătorie tinde spre concizie
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
cazul eroului titular din Destinul lordului Thomson of Cardington (1932). Prin acumularea detaliilor sugestive, realizată cu un adânc simț al nuanțelor, atașatul militar al Marii Britanii la București se profilează ca o figură de cavaler medieval. Ipostaza este amplificată de simbolistica fastuoasă folosită de B., care își situează eroul sub zodia focului, element ce pare să-i acompanieze ca un laitmotiv viața și apoi chiar moartea (se prăbușește cu un avion în flăcări). Reconstituirea ambianței este făcută, însă, într-o manieră realistă
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
iar drept zestre nu primi nimic alt decât petecul de pământ de la Nissa pân-la marginea ungurească, ocupat pe nedrept de acest rege în zilele lui Andronic împărat. Pentru ridicarea marii sume ce avea a da Ungariei și pentru a întîmpina fastuoasele cheltuieli de nuntă nu s-a atins cumva veniturile visteriei, ci Isac II Angelos scoase o dare estraordinară în natură pe împărăția toată și nu cruță de dânsa nici pe poporul bulgaro-romînesc, care pîn-atuncea nu fusese obligat decât la plata
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
participare afectivă reală, aproape o retrăire a faptelor. Finalul prezintă un deosebit interes istoric și chiar literar, deoarece cuprinde consemnări de martor ocular al unor întâmplări din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Creștin și patriot, acesta trimite un alai fastuos să aducă moaștele făcătoare de minuni ale sfântului Ioan cel Nou de la malul mării, iar sosirea acestora constituie un eveniment obștesc. Se dau și unele amănunte care ajută la vizualizarea scenei: domnitorul se prosternează pios lângă raclă și, cu lacrimi
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni de argou, articulând perioade de o savuroasă amplitudine poematică, în care răzbat ecouri pitorești și exotice din
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
din primii ani ai veacului al XIX-lea“29. De asemenea, se mai pot observa câteva ferestre, dintre care unele au fost zidite în vremea unor reparații ulterioare. Întorcându-ne la decorația documentului ce adăpostește acest portret votiv, remarcăm decorul fastuos al invocației simbolice, care, prin prezența mâinii, ținând vrejul ramificat, trimite la sursa de inspirație - manuscrisele miniate în această vreme. Pe acest drum nu a fost greu să se găsească și mediul artistic care a făcut posibilă realizarea acestor miniaturi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru acea epocă a bogăției și splendorii din copilăria și prima lui tinerețe. Evocând figuri ilustre și traiul plin de strălucire al marii boierimi, rememorările reprezintă, dincolo de orice impuls critic, un gest recuperator: odată dispăruți boierii luminați, marile latifundii, traiul fastuos ce îmbina simplitatea cu rafinamentul occidental, nu poate urma decât decadența, ducând gândul la tristețea din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc nimănui fericire. Nu întâmplător
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
care ar fi fiind, în colaborare cu V.A. Urechia, autoare a romanului). Susținut cu intensitate între anii 1848 și 1859, jurnalul lui R. - Jurnalul meu - oferă o surprinzătoare, paradoxală imagine a omului politic de clocotitoare energie. Exaltatul cu gesturi fastuoase, făcând din fiecare apariție în public un adevărat spectacol, apare în notațiile de aici ca un abulic, bolnăvicios și lacrimogen, lăsându-se pradă unor chinuitoare frământări. O natură hipersensibilă și lucidă deopotrivă, analizându-se necruțător, în dorința de a se
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
pătrunde în literatura lui S. fantasticul, al cărui specific este determinat de contextul în care apare. Fantasticul capătă un solid fundament teoretic și simbolic, iar componenta eseistic-metafizică și cea esoterică, inițiatică (culminând cu metanoia) se încarcă de materia lui vie, fastuoasă, mirifică (în alt plan, cum spune un personaj, producând astfel o definiție a fantasticului, „ceea ce are atributele irealului dăruiește realului niște accente insuportabile de autenticitate”). Debordantele imagini fabuloase se impun și ca tablouri în sine, însă valoarea lor e potențată
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Neagoe, ctitor al construcției, Petru cel Tânăr - care are în mână năframa, ce va face carieră în costumul voievodal 269 - Radu și Mircea, fii ai lui Mircea Ciobanul; șirul este încheiat de Doamna Chiajna, cu straie de ceremonie și având fastuoase pandelocuri bizantine) și dă glas - într-o biserică pe care pisania din naos o arată a fi un „ex voto” pentru pomenirea sufletului său270 - unui program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
femeilor - își închise la noi zăvoarele spre a ascunde femeia începând cam pe la jumătatea veacului al XVII-lea, din timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu, adică din acea epocă în care sunt tot mai frecvente accentele unui ceremonial aulic fastuos (cortegii impunătoare, audiențe solemne, ospețe grandioase). Chiar dacă istoricii din vremurile mai noi au arătat că gineceul bizantin („moștenit” apoi de turci) nu era, în primul rând, un spațiu al închiderii, ci, mai degrabă, un mic imperiu unde împărăteasa guverna în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
niște modele ce ar putea să coincidă cu o versiune maghiară a unor omilii funebre. Mă îndeamnă să cred acest lucru, în primul rând, extrema complicare a textelor, cu etajări interioare complexe, cu ierarhizări sub-și supraordinatoare, cu un (aproape) fastuos aparat de trimiteri. Departe de mine gândul de a-i contesta capacitatea de a pune în pagină astfel de construcții, dar nu m-aș grăbi să elimin „amestecul” unor înrâuriri străine. Căci, iată, în „propovedaniia a cincea” („Când moare omul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spiritul ei. Poetul adoptă „strategia” retorică tipică - numerele mistice: șapte balcoane, șapte cupole, sau culorile ermetice: etajera neagră, noaptea violetă, arbori albaștri ș.a.m.d. - și imaginează decoruri exaltante, lipsite de discreția simbolistă, compromise de teatralism, emfază, de aplecarea spre fastuosul excesiv. Ambianța este întotdeauna somptuoasă: edificii cu statui de alabastru și trepte de agată, sanctuare înconjurate de livezi cu fructe ca „sori de diademe”, podoabe de aur și pietre prețioase, iar peste toate - îngerii care cântă din flaute de aur
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
umili care au promovat o dată cu popularizarea extrem de incongruentă a acestui mit. Dintre ei, mă voi opri În câteva rânduri la Rolf A. Stein, unul dintre cei mai mari orientaliști din secolul XX, a cărui târzie (după vechiul sistem francez) și fastuoasă teză de doctorat susținută și publicată În 1959 atacă, cu o coerență ireproșabilă, poate cea mai dificilă epopee din câte există - cea a eroului tibetan Gesar -, În jurul căreia sunt strânși afluenți gigantici, cuprinzând teme și motive din trei pătrimi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acelei nuvele, doctorul Zerlendi, care - dacă ar trebui să-l credem pe Eliade - ar fi fost de departe cel mai indicat pentru a elabora ediția de față (dar știm că a dispărut), precum și o redutabilă monografie, pentru bunul motiv că fastuoasa bibliotecă a lui Zerlendi În care se desfășoară narațiunea și În care a devenit el Însuși un erou secret depășește considerabil Întreaga prolificitate a exegezei asupra lui Honigberger și a contextului euro-asiatic din care Își extrage el importanța. Dacă ne
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în Nichita Stănescu („Trecuse iarna - / Cu oasele ei albe, prelungi”) sau în G. Bacovia („Și iată, azi ca și ieri”). Obsesia mitică a Nordului se suprapune peste cercul dureros al amintirilor: „Într-un ochi al Nordului / Developam, în amintire, imagini fastuoase, / Când primăvara m-a cotropit / Ca o armată ce iernase în preajmă” (Într-un ochi al Nordului). Trupul este adesea imaginat ca o corabie naufragiată ori ancorată într-un port „și prea obosită să mai simtă chemarea mării” (De altfel
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
fraza celebră, în esență justă, că un mare filosof și un țăran sunt pentru literatură subiecte egal de îndreptățite. Liviu Rebreanu părea că epuizase, prin realismul lui complex, posibilitățile prozei rurale, Mihail Sadoveanu continua, imperturbabil, să facă o proză lirică, fastuoasă, privind țăranul român dinspre partea mitului. Cel care încearcă să schimbe aceste modele și să înfrângă, astfel, prejudecata că modernitatea epicii depinde de temele alese este P. Ideea lui, exprimată în mai multe rânduri, este că, pentru un prozator autentic
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Mihail Nicolaevici de Giers . Pe parcursul celor 10 ani petrecuți În capitala României, a reușit să-și atragă simpatia celor din jur, transformând Legația rusă Într-un loc plăcut și agreabil. Recepțiile date de familia Giers au fost printre cele mai fastuoase din epocă. În timpul șederii sale s-a construit Biserica Rusă din spatele Pieții Mihai Viteazul <ref id="99"> 99 Emanoil Hagi Mosco, op. cit., p. 50.</ref>. Am sublinia faptul că, la Începutul secolului XX, reprezentarea politică a României În Rusia și
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]