869 matches
-
fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a stoarce lapte din a stîncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează. Îmbătat de-un cântec vecinic, îndrăgit de-o sfântă rază, Eu să văd numai dulceață unde alții văd necaz, Căci ș-așa
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și simt veninul pătrunzând adânc... Cu sîngele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne de cât să pornesc Spre al meu trist mormânt încet-încet. {EminescuOpIV 254} AH, CERUT-AM DE LA ZODII Ah, cerut-am de la zodii, De l-al sorții mele faur, Dulcii sânului tău rodii Ș-al tău cap scăldat în aur. Ș-ale tale mâni de ceară, Fruntea-mi rece să desmierzi, Fața albă-n părul galbăn Și îndărătnici ochii verzi. Ș-astăzi tu de bună voie 10Fericită-n brațe cazi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate - un chin și o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieții comedie mișcată e de aur - - Când scena astei viețe e-al mîntuirei faur. Ironică e ziua ce vesel te privește Pe când în fire-o ființă pe alta prigonește, Ironică-i mișcarea a florilor în vânt Când sug cu rădăcina viața din pământ; 45Ironic e pământul - visternic de viețe Când sânul lui ascunde semințe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
v-o ramură farmă Fac larmă! (Cerul se coboară. Armonie. Schimbare. ) SCENA I Sara. Furtună. MUREȘANU (singur) Cum norii strigă jalnic și marea sparge piatră Și tunete bătrâne pe-a ceriurilor vatră Pocnesc cu-a lor ciocane, moșnegi și falnici fauri, Ei făuresc furtunei coroana ei de aur... Se svîrcole în valuri marea cea sură-n veci Și în de stânci schelete, bătrâne, slabe, seci, Ea aiurind lovește. Colo și-nnalță sur Castelul lung și rece fantasticul lui mur. L-a fulgerelor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se poate aplica legitim practicanților altor religii, ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea [idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în romînește neschimbată, iar în maghiară ar fi evoluat, potrivit legilor fonetice, la Abrad. Comparația cu Abruttus din Moesia Inferioară sau cu un ipotetic iranian *Aburud nu ține seama de faptul că în limba romînă grupul br devine ur (fabrum > faur). Derivarea maghiară cu -d (sufix local) a unui romînesc *Auru, ajuns, prin filieră slavă, *Abrud (ca în rom. gaura > ucr. gavora) și evoluat, în rostirea maghiară, la Abrud (ca în vlah > blach) impresionează prin virtuozitate, dar e greu de probat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dificultățile acestei ipoteze nu lipsesc și sunt semnalate chiar de V. Frățilă: documentele vechi nu consemnează aceste nume de pe teritoriul romînesc, iar actualele forme romînești nu respectă evoluția obligatorie în elementele moștenite din latină (sau prin latină) br > ut (fabrum > faur, cibrum > ciur). Lipsa documentelor pentru o lungă perioadă a istoriei noastre este o problemă cunoscută și explicabilă prin condițiile în care s-a desfășurat viața populației romînești. Transformarea -br> urdatează, după unii cercetători, din perioada latinei populare, anterioară preluării elementelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
căprioară“ sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi și ele, vorbele, parte dintr-o mască de care brusc și-au dat seama, dar n-au stăruit asupra gândului. Ar fi putut înțelege ce era cu el doar mai târziu, când le-a povestit o istorie despre un faur care toată viața n-a ieșit din potcovăria lui, unde meșterea brăzdare, topoare, greble rudimentare, garduri de fier, colivii și potcoave, cu un zâmbet tâmp țintuit pentru totdeauna pe figura lui ce părea să nu îmbătrânească și care fredona melodii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
căruia îi pusese potcoave și pe care nu se știe cine îl adusese, în orice caz nu o femeie, un armăsar negru, cu părul strălucind, mușchii vibrând, dinții de fier, privirea înroșită, și atunci s-a îndepărtat pentru prima oară faurul de atelierul lui, de unde nimeni nu-l văzuse mergând mai departe de o sută de pași, cât să treacă drumul, la brutar, pentru pâine, sau la măcelar, pentru carne, sau la băcan, pentru felurite mărunțișuri, niciodată la cârciumă, nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
adevăr există ceva tăinuit care dă consistență stelelor căzute în Dealul Mitropoliei, care le ține la un loc, pe când cuvinte de ordine superioară constituțională ar fi trebuit s-o facă să se risipească de mult, ca scânteile de zgură când faurul bate cu ciocanul în nicovală. De mult adunarea din Dealul Mitropoliei și emanațiunea ei, ministeriul, sânt neadevăruri întrupate. Camera a hotărât cestiuni asupra cărora nația n-a fost consultată nicicând, precum cestiunea Basarabiei și încorporarea Dobrogei, ea se pregătește a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se poate trece: spiritul lui Lenin și voință lui Stalin”. La pagina a doua, intitulată generic „Cultură și viața”, cei mai activi colaboratori sunt Ion Caraion, Scarlat Callimachi, G. Talaz, George Mărgărit, Artur Maria Arsene, Silvian Iosifescu, Eugen Jebeleanu, Dan Faur, Sergiu Filerot, Ion Frunzetti, Horia Liman, Vladimir Colin, Al. Piru, N. Steinhardt. Se traduce multă literatura sovietică (Ilya Ehrenburg, Iosif Utkin), este popularizata literatura lui Peto´´fi Sándor și Ady Endre, alături de aceea a rezistenței franceze. N. Steinhardt deține o
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
Franz Werfel, Edgar Wallace, Ștefan Zweig, Jean Giraudoux, Henry de Montherlant, Jean Cocteau, Romain Rolland), iar V. Em. Galan asigura rubrică intitulată „Carnet”. Foarte activ este Geo Bogza, care publică reportaje, proza, însemnări. Cu versuri sunt prezenți Magda Isanos, Dan Faur, Ion Sofia Manolescu, Cicerone Theodorescu, A. Toma, Al. Lungu, Victor Torynopol, Ben Corlaciu, Emil Dorian, proza mai dă Eusebiu Cămilar, iar cu articole politice figurează Mihail Sadoveanu (Biruința soarelui nou), Gală Galaction, Ion Biberi, Henry Wald, Al. Dimitriu-Păușești, Petre Constantinescu-Iași
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț XE "Tomuț" ), mergând până la un preot de țară, apropiat de nivelul cultural al satului ardelean, cum era Vasile Pop XE "Pop" , cumnatul lui Papiu XE "Papiu" . Faptul face dovada difuziunii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț XE "Tomuț" ), mergând până la un preot de țară, apropiat de nivelul cultural al satului ardelean, cum era Vasile Pop XE "Pop" , cumnatul lui Papiu XE "Papiu" . Faptul face dovada difuziunii ample a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Italia, ținând tot de o imagine ideală, ruptă de realitățile prezente ale peninsulei, este cea a retrăirii afective a prezenței lui Șincai XE "Șincai" , Maior XE "Maior" sau Inochentie Micu XE "Micu" În Italia, a venerării urmelor iluștrilor predecesori. Ioan Faur XE "Faur" , profesor la Blaj, expunându-i lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" motivele pentru care s-ar duce la Roma, enumeră, În bună tradiție iluministă, și motivul cunoașterii mai de aproape a confraților, de la a căror străbuni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tot de o imagine ideală, ruptă de realitățile prezente ale peninsulei, este cea a retrăirii afective a prezenței lui Șincai XE "Șincai" , Maior XE "Maior" sau Inochentie Micu XE "Micu" În Italia, a venerării urmelor iluștrilor predecesori. Ioan Faur XE "Faur" , profesor la Blaj, expunându-i lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" motivele pentru care s-ar duce la Roma, enumeră, În bună tradiție iluministă, și motivul cunoașterii mai de aproape a confraților, de la a căror străbuni escitații istoricii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost ca distanțele mentale să se micșoreze substanțial. Un corespondent bănățean al lui Papiu XE "Papiu" vorbește despre „o călătorie prin Italia și alte părți ale țării”, dovedind, la nivelul limbajului uzual, conștientizarea apartenenței comune la conglomeratul politic austriac. Ioan Faur XE "Faur" se arată uimit de rapiditatea cu care Îi sosește corespondența din Padova. Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , din Lombardia, sunt racordați deplin la fluxul publicisticii ardelene, ca și când și-ar desfășura activitatea În mijlocul evenimentelor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
distanțele mentale să se micșoreze substanțial. Un corespondent bănățean al lui Papiu XE "Papiu" vorbește despre „o călătorie prin Italia și alte părți ale țării”, dovedind, la nivelul limbajului uzual, conștientizarea apartenenței comune la conglomeratul politic austriac. Ioan Faur XE "Faur" se arată uimit de rapiditatea cu care Îi sosește corespondența din Padova. Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , din Lombardia, sunt racordați deplin la fluxul publicisticii ardelene, ca și când și-ar desfășura activitatea În mijlocul evenimentelor de acasă. Cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grupul lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și ierarhia de la Blaj. Pe de altă parte Însă, mulți membri marcanți ai cercurilor clericale și profesorale unite par a fi totuși deschiși față de ideea unor studii În Italia. Printre ei se numărau profesorii Ioan Faur XE "Faur" și Petru Papiu XE "Papiu" , mai mult chiar, Însuși rectorul seminarului de la Blaj, Nicolae Maniu XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și ierarhia de la Blaj. Pe de altă parte Însă, mulți membri marcanți ai cercurilor clericale și profesorale unite par a fi totuși deschiși față de ideea unor studii În Italia. Printre ei se numărau profesorii Ioan Faur XE "Faur" și Petru Papiu XE "Papiu" , mai mult chiar, Însuși rectorul seminarului de la Blaj, Nicolae Maniu XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali să se Întărească”. Într-un mod semnificativ pentru mentalitățile acestor categorii față de modelul italian, Ioan Faur XE "Faur" afirma: Am simțit că Măria Sa Episcopul Sterca Șuluțiu XE "Șuluțiu" e mulțumit cu mergerea voastră (a lui Papiu XE "Papiu" și Hodoș XE "Hodoș" , n.n.) În Italia și se bucură foarte că aveți ocaziune a-i face cunoscuți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali să se Întărească”. Într-un mod semnificativ pentru mentalitățile acestor categorii față de modelul italian, Ioan Faur XE "Faur" afirma: Am simțit că Măria Sa Episcopul Sterca Șuluțiu XE "Șuluțiu" e mulțumit cu mergerea voastră (a lui Papiu XE "Papiu" și Hodoș XE "Hodoș" , n.n.) În Italia și se bucură foarte că aveți ocaziune a-i face cunoscuți mai de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
italieni. Aceste constatări aveau, fără Îndoială, și puternice conotații politice. Vorbind despre „acea Însuflețire pentru bun, Înalt, nobil ce domnește pe acolo În cea mai abundante măsură”, despre visurile unor „venitoriuri formoase” pe care imaginea Italiei i le evocă, Ioan Faur XE "Faur" viza, probabil, nu doar aspectul cultural, ci și exemplul stimulativ al ridicării italiene de ansamblu, al Risorgimento-ului, În ultimă instanță, În toată complexitatea sa. Existența unui asemenea climat de deschidere În raport cu experiența politică italiană, inclusiv În ambianța
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constatări aveau, fără Îndoială, și puternice conotații politice. Vorbind despre „acea Însuflețire pentru bun, Înalt, nobil ce domnește pe acolo În cea mai abundante măsură”, despre visurile unor „venitoriuri formoase” pe care imaginea Italiei i le evocă, Ioan Faur XE "Faur" viza, probabil, nu doar aspectul cultural, ci și exemplul stimulativ al ridicării italiene de ansamblu, al Risorgimento-ului, În ultimă instanță, În toată complexitatea sa. Existența unui asemenea climat de deschidere În raport cu experiența politică italiană, inclusiv În ambianța moderată a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]