869 matches
-
eu, și zice: Dacă se poate, facem reabilitarea. După ce am făcut reabilitarea, atuncea mi-am găsit servici, ceea ce am învățat: contabilă. Ați mai fost chemată la Securitate după aceea? Niciodată. Soțul meu în fiecare lună a fost chemat, pentru că colonelul Faur, care-i vecin cu mine, și îl chema. V-a tentat vreodată să intrați în politică după ’90? Nu. Nu. Că n-a fost o politică care s-o accept. Eu sunt, cum să spun, cu vederile mele. Eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Mărgărit trebuia ori să ai îndrăzneala inconștienței ori percepția spectatorului de circ care, stânjenit, rămâne interesat chiar când clovnul își bate joc de el. La o șezătoare ținută într-o sală a bibliotecii, se aflau la prezidiu Ion Istrati, Sandu Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul nebun, în timp ce Faur nu conta. Aflat și el în sală, Mărgărit a stat cuminte
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o sală a bibliotecii, se aflau la prezidiu Ion Istrati, Sandu Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul nebun, în timp ce Faur nu conta. Aflat și el în sală, Mărgărit a stat cuminte până ce un bătrânel cu chelia nespălată critică indignat, în fraze încâlcite, modul în care centrul ignora Iașul. Ridicolă, intervenția l-a săltat de jos pe Mărgărit care a contrazis
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sufletului său" (Genaia). Are dreptate Jean-Pierre Richard în Poezie și profunzime, când vorbește despre "funcția onirică" (p. 55) importantă a stâncii: la Eminescu ea provoacă cele două nivele de realitate: "lumea-nchipuirii" "alta-i lumea de aievea" pe care "scaldul" "faur" le dezvrăjește ("Rupe valuri'le d-imagini") ca să poată pricepe, identifica pe cel care "scrie dinainte a istoriei gândire", care ține "bolțile tăriei" să nu se risipească. Astfel că poetul-scald (și alterii săi magul, călugărul, prințul) nu urcă muntele într-
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Se zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare pînea nu va rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie/faur], podgorenii se duc cu preot la vii, fac sfeștanie viilor, ca să fie roditoare și păzite de grindină și mană. Cînd iarna începe de cu vreme e semn de belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din cele sănătoase și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări o pasere în zbor, ai să ai o supărare despre o pa gubă mare. în ziua de Sf. Haralambie [10 februarie/faur] se face colivă din care se păstrează spre a da paserilor cînd mor, să nu mai moară. Să nu numeri lunea paserile, că-ți mor de boală ori îți pier. Nu e dat femeilor creștine să taie paseri, căci ar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi liniște, aceeași vreme va fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă pițigoii vesel în luna lui faur, în curînd se va desprimăvăra. Dacă se văd pe la sfîrșitul iernii helgi cu blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni albe, apoi va fi încă iarnă. Poporul ține cîntecul gaiței de semn că primăvara va fi frumoasă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț XE "Tomuț" ), mergând până la un preot de țară, apropiat de nivelul cultural al satului ardelean, cum era Vasile Pop XE "Pop" , cumnatul lui Papiu XE "Papiu" . Faptul face dovada difuziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț XE "Tomuț" ), mergând până la un preot de țară, apropiat de nivelul cultural al satului ardelean, cum era Vasile Pop XE "Pop" , cumnatul lui Papiu XE "Papiu" . Faptul face dovada difuziunii ample a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Italia, ținând tot de o imagine ideală, ruptă de realitățile prezente ale peninsulei, este cea a retrăirii afective a prezenței lui Șincai XE "Șincai" , Maior XE "Maior" sau Inochentie Micu XE "Micu" În Italia, a venerării urmelor iluștrilor predecesori. Ioan Faur XE "Faur" , profesor la Blaj, expunându-i lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" motivele pentru care s-ar duce la Roma, enumeră, În bună tradiție iluministă, și motivul cunoașterii mai de aproape a confraților, de la a căror străbuni
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tot de o imagine ideală, ruptă de realitățile prezente ale peninsulei, este cea a retrăirii afective a prezenței lui Șincai XE "Șincai" , Maior XE "Maior" sau Inochentie Micu XE "Micu" În Italia, a venerării urmelor iluștrilor predecesori. Ioan Faur XE "Faur" , profesor la Blaj, expunându-i lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" motivele pentru care s-ar duce la Roma, enumeră, În bună tradiție iluministă, și motivul cunoașterii mai de aproape a confraților, de la a căror străbuni escitații istoricii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost ca distanțele mentale să se micșoreze substanțial. Un corespondent bănățean al lui Papiu XE "Papiu" vorbește despre „o călătorie prin Italia și alte părți ale țării”, dovedind, la nivelul limbajului uzual, conștientizarea apartenenței comune la conglomeratul politic austriac. Ioan Faur XE "Faur" se arată uimit de rapiditatea cu care Îi sosește corespondența din Padova. Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , din Lombardia, sunt racordați deplin la fluxul publicisticii ardelene, ca și când și-ar desfășura activitatea În mijlocul evenimentelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
distanțele mentale să se micșoreze substanțial. Un corespondent bănățean al lui Papiu XE "Papiu" vorbește despre „o călătorie prin Italia și alte părți ale țării”, dovedind, la nivelul limbajului uzual, conștientizarea apartenenței comune la conglomeratul politic austriac. Ioan Faur XE "Faur" se arată uimit de rapiditatea cu care Îi sosește corespondența din Padova. Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , din Lombardia, sunt racordați deplin la fluxul publicisticii ardelene, ca și când și-ar desfășura activitatea În mijlocul evenimentelor de acasă. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grupul lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și ierarhia de la Blaj. Pe de altă parte Însă, mulți membri marcanți ai cercurilor clericale și profesorale unite par a fi totuși deschiși față de ideea unor studii În Italia. Printre ei se numărau profesorii Ioan Faur XE "Faur" și Petru Papiu XE "Papiu" , mai mult chiar, Însuși rectorul seminarului de la Blaj, Nicolae Maniu XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și ierarhia de la Blaj. Pe de altă parte Însă, mulți membri marcanți ai cercurilor clericale și profesorale unite par a fi totuși deschiși față de ideea unor studii În Italia. Printre ei se numărau profesorii Ioan Faur XE "Faur" și Petru Papiu XE "Papiu" , mai mult chiar, Însuși rectorul seminarului de la Blaj, Nicolae Maniu XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali să se Întărească”. Într-un mod semnificativ pentru mentalitățile acestor categorii față de modelul italian, Ioan Faur XE "Faur" afirma: Am simțit că Măria Sa Episcopul Sterca Șuluțiu XE "Șuluțiu" e mulțumit cu mergerea voastră (a lui Papiu XE "Papiu" și Hodoș XE "Hodoș" , n.n.) În Italia și se bucură foarte că aveți ocaziune a-i face cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali să se Întărească”. Într-un mod semnificativ pentru mentalitățile acestor categorii față de modelul italian, Ioan Faur XE "Faur" afirma: Am simțit că Măria Sa Episcopul Sterca Șuluțiu XE "Șuluțiu" e mulțumit cu mergerea voastră (a lui Papiu XE "Papiu" și Hodoș XE "Hodoș" , n.n.) În Italia și se bucură foarte că aveți ocaziune a-i face cunoscuți mai de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
italieni. Aceste constatări aveau, fără Îndoială, și puternice conotații politice. Vorbind despre „acea Însuflețire pentru bun, Înalt, nobil ce domnește pe acolo În cea mai abundante măsură”, despre visurile unor „venitoriuri formoase” pe care imaginea Italiei i le evocă, Ioan Faur XE "Faur" viza, probabil, nu doar aspectul cultural, ci și exemplul stimulativ al ridicării italiene de ansamblu, al Risorgimento-ului, În ultimă instanță, În toată complexitatea sa. Existența unui asemenea climat de deschidere În raport cu experiența politică italiană, inclusiv În ambianța
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constatări aveau, fără Îndoială, și puternice conotații politice. Vorbind despre „acea Însuflețire pentru bun, Înalt, nobil ce domnește pe acolo În cea mai abundante măsură”, despre visurile unor „venitoriuri formoase” pe care imaginea Italiei i le evocă, Ioan Faur XE "Faur" viza, probabil, nu doar aspectul cultural, ci și exemplul stimulativ al ridicării italiene de ansamblu, al Risorgimento-ului, În ultimă instanță, În toată complexitatea sa. Existența unui asemenea climat de deschidere În raport cu experiența politică italiană, inclusiv În ambianța moderată a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
, Lucian (23.XI.1953, Gâlgău, j. Sălaj), poet și publicist. Este fiul Ilenei Perța (n. Faur), lucrător comercial, și al lui Sofron Perța, tehnician forestier. Urmează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, absolvite în 1972. Va deveni student al Facultății de Filologie, secția română- spaniolă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în această perioadă fiind și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus Faur, Ioan Crăciun, Băncilă, Aurel Suciu); Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile Șchiopu, Vasile Măgureanu, Ioan Stăncoiu, Martin Alexandru, Florian Săsăreanu); Gheorgheni (Nelu Man, Mircea Antal, Mihai Iscu, Constantin Arominesei, Lucian Gheorghiu, Ioan Băncilă, Alexandru Natea, Iustin
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
28 Dunca Vasile 28 Dungaciu Dan 229 Dușmanu Vasile 51 Duță Marin 137 E Eftimie Gheorghe (locotenent-colonel) 94 Eliade Mircea 118 Enăchescu Simion („Sică”) 79, 130 Encea Victor 33 Engels 108 Entușianu Romulus 55, 60, 179 Eșianu Nicolae 51 F Faur Remus 29 Fântână Constantin 56, 143, 158, 188 Fidler 158, 188 Finguies (Finches) Virgil 69-70 Florea Gheorghe 141 Fluture Lulu 89 Formagiu Dumitru 55, 60-61, 64, 66 Fotescu 29 Foucault Michel 12 Frunză Grigorie 16, 171, 183 Fuchs 51, 79
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
O fotografie. Dacă n-ați trimis aceste date la Institut, vă rog să le trimiteți, căci au trimis și unii cu mai puțină activitate ca Dv. și volumele următoare se lucrează la ele. Cu sănătate, N. Bârleanu 8 Iași, 10 faur 1987 Stimate domnule Dimitriu, Am primit bibliografia lucrărilor dv. și am notat tot ce mă interesează încă din primele zile, însă abia la 6 ian. am putut pleca la spital pentru tratamentul ocular, apoi la întoarcerea acasă, am transferat biblioteca
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]