1,496 matches
-
deosebită importanță. Aceasta a arătat că după numeroase solicitări, România acceptase, în sfîrșit, să primească vizita unei delegații a Comisiei pentru Helsinki, dacă aceasta avea să se facă după ce Congresul american își va fi încheiat revizuirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", din 1983. Organizația a acceptat și nu a făcut decît puține referiri la respectarea drepturilor omului în România în publicația sa din 1983. Cu toate acestea, după ce Congresul a încheiat acest proces, Bucureștiul a dezmințit și a anulat vizita 2276
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai reflectau ritmicitatea ciclică de la sfîrșitul anilor '70. El a concluzionat că hotărîrea de a reînnoi Clauza pentru România devine din ce în ce mai dificilă, cu fiecare an, iar recomandarea de prelungire "se bazează pe ideea că prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" obiectivele umanitare sînt mai bine deservite decît prin neacordarea ei"2280. Ceaușescu a înțeles, cu siguranță, acest calcul, căci, pe 20 august, a suspendat condamnarea părintelui Calciu la 10 ani de închisoare și l-a eliberat. Ceaușescu spera să profite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România la Jocurile Olimpice și să arate că merită să i se reînnoiască Clauza. Congresul a acceptat să i-o acorde și, întrucît nici una din camere nu a luat vreo măsură de protest, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pînă în iulie 1985. Tăcerea Congresului nu era, însă, neapărat un semn de aprobare. Ordonanța Chadha limitase drepturile Congresului de a face revizuiri și forțase ambele camere să folosească legislația ca pe un mijloc de a-și indica preocuparea pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de conștiință. La începutul anului 1985, Philip Crane a înaintat Congresului încă un proiect de lege menit să suspende dreptul președintelui de a scuti România de prevederile referitoare la libertatea de emigrare. America avea să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" numai acelor țări fără economie de piață, care se conformau Amendamentului Jackson-Vanik. Pe 21 martie, Dornan, un membru al Camerei Reprezentanților, a introdus Legea muncii forțate din 1985, care interzicea tratarea în regim de Clauză a importurilor provenite dintr-un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Liga Internațională a Drepturilor Omului și Laszlo Hamos, din Comitetul pentru Drepturile Omului din România au condamnat modul în care Bucureștiul trata drepturile omului. Era pentru prima dată cînd Comisia pentru Helsinki se declarase în favoarea suspendarii "Clauzei națiunii celei mai favorizate", ceea ce era semnificativ. Toți cei care au protestat împotriva recomandării președintelui au făcut distincția între practicile de emigrare din România și discriminările îndreptate împotriva minorităților religioase și etnice 2307. Chiar și unicul reprezentant al Administrației, venit să pledeze pentru recomandarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
închisoare 2308. Audierile au avut un efect mai curînd catalitic asupra Congresului. Pe 23 mai, Mark Siljander, reprezentant din Michigan, a înaintat un proiect de lege menit să adauge la Amendamentul Jackson-Vanik interdicția referitoare la acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" oricărei țări care exercită discriminări împotriva cetățenilor săi din cauza orientării lor religioase, culturale sau etnice 2309. Congresul și derogarea din 1985 Zece zile mai tîrziu, președintele Reagan a trimis Congresului un mesaj prin care concluziona că deși România mai are
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul și derogarea din 1985 Zece zile mai tîrziu, președintele Reagan a trimis Congresului un mesaj prin care concluziona că deși România mai are, încă, probleme cu emigrarea, situația s-a îmbunătățit, ceea ce o îndreptățește la "Clauza națiunii celei mai favorizate"2310. În aceeași zi, pe 3 iunie, Administrația a încheiat un nou acord cu Bucureștiul, prin care stabilea coordonatele comerțului cu produse din oțel. Pe 10 iulie, senatorul Robert Dole le-a vorbit colegilor săi despre recenta lui vizită în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși, spinoase, mai ales în condițiile în care guvernul român își îndemna poporul și pe reprezentanții industriei să-și cîștige independența față de importurile străine. În lipsa reprezentanților comerciali, puțini au fost cei care au pledat pentru prelungirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, la audierile Senatului. Nici măcar Administrația nu și-a trimis tradiționala delegație de trei sau patru martori. Singurul reprezentant al acesteia a fost Edward Derwinski, consilier al Departamentului de Stat. El a început prin a le aminti membrilor Comisiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat. El a început prin a le aminti membrilor Comisiei pentru Comerț că Amendamentul Jackson-Vanik nu corela comerțul decît cu emigrarea. La revizuirea anuală a Clauzei, Congresul avusese în vedere probleme care nu vizau amendamentul. Reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", nu constituia o sancționare din partea SUA a evoluției interne sau (un semn de) mulțumire cu privire la situația internă "dintr-o anumită țară. Dimpotrivă. reînnoirea Clauzei dădea Washingtonului șansa de a face ceva în sensul îmbunătățirii situației emigrării și a drepturilor omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spera ca tratativele să se încheie într-un interval de două săptămîni 2320. Derwinski le-a spus, de asemenea, celor din Comisie că Washingtonul poate rezolva unele cazuri de emigrare de interes deosebit, folosindu-se de "Clauza națiunii celei mai favorizate". El le-a comunicat, cu o deosebită plăcere, că Bucureștiul le-a permis să plece din România. Ambele cazuri se bucurau de un sprijin public considerabil. Derwinski a arătat că, din cele 23 de cazuri speciale care fuseseră supuse atenției
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului 2326. Alții, însă, aflați sub conducerea lui Hamos și Szas, voiau să suspende Clauza României, din cauza discriminării minorității maghiare. Depozițiile scrise primite de către comisie pledau, de asemenea, pentru suspendarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. După încheierea audierilor, cîțiva senatori și-au exprimat nemulțumirea cu privire la refuzul susținut al României de a-și îmbunătăți practicile legate de drepturile omului și la propria incapacitate de a schimba ceva, în urma hotărîrii din cazul Chadha. În consecință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintelui Ceaușescu scrisorile de acreditare. La sfîrșitul lunii august, întrucît Congresul nu a luat măsuri împotriva recomandării președintelui privind derogarea, iar Camera Reprezentanților nu a dezbătut moțiunea de protest a lui Crane, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru încă un an. Această prelungire nu risipea, însă, îngrijorarea Congresului cu privire la nerespectarea de către București a drepturilor omului. De la emigrare la drepturile omului Audierile din 1985 s-au dovedit a fi un moment hotărîtor în cadrul procesului de revizuire a Clauzei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amintit lui Ceaușescu de îngrijorarea crescîndă a Congresului cu privire la practicile Bucureștiului vizavi de drepturile omului. La cinci săptămîni după aceea, Smith, Wolf și Hall, membri ai Camerei Reprezentanților, au înaintat un amendament de suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Cei trei vizitaseră România în timpul verii și îi trimiseseră lui Ceaușescu o scrisoare în care-și prezentaseră observațiile, fără a primi, însă, vreun răspuns. La audieri nu se remarcase nici o schimbare în privința politicii adoptate de conducerea de la București
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de ce Administrația reînnoia întruna Clauza Bucureștiului, deși acesta nu respecta drepturile omului. Schifter a apărat poziția adoptată de Departamentul de Stat, folosind ca argument faptul că independența politicii externe a României o îndreptățea să-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". România făcuse cîțiva pași în întîmpinarea intereselor politicii externe americane. Bucureștiul avea o participare limitată în cadrul Pactului de la Varșovia, se opusese invadării Cehoslovaciei și Afganistanului de către Moscova și preferase să absenteze din Națiunile Unite decît să se alăture altor țări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care (situația) nu este mai bună și de a vedea dacă nu se poate face ceva în acest sens"2349. Shultz a reușit, cel puțin, să-i spună răspicat președintelui român că dacă România își dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate", Bucureștiul trebuie să-și schimbe această politică represivă. CAPITOLUL XVIII Pierderea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Audieri speciale la Senat, cu privire la drepturile omului în România Imaginea României în America avea să se deterioreze, în continuare, pînă în anul 1988. Prin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în acest sens"2349. Shultz a reușit, cel puțin, să-i spună răspicat președintelui român că dacă România își dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate", Bucureștiul trebuie să-și schimbe această politică represivă. CAPITOLUL XVIII Pierderea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Audieri speciale la Senat, cu privire la drepturile omului în România Imaginea României în America avea să se deterioreze, în continuare, pînă în anul 1988. Prin dinamismul politicii sale externe, Gorbaciov i-a luat-o înainte lui Ceaușescu. Dat fiind că multe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptate de către Administrație față de guvernul român". Printre membrii comisiei se aflau doi critici inveterați ai politicii interne românești, senatorii Trible și Helms 2352. În anii anteriori, fiecare dintre ei înaintase Congresului o moțiune de protest împotriva "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Ca membru al Comisiei, Trible nu a pierdut prea mult timp informându-și colegii și reprezentanții Administrației în legătură cu nemulțumirile sale. Voia să se termine cu "obișnuitele afaceri" cu Bucureștiul. România era o țară cu un regim represiv, cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cred". Trible a arătat că nu este singurul care gîndește așa și dacă Administrația nu poate dovedi că situația din România se schimbă, el și colegii săi vor "insista" ca această țară să nu mai obțină "Clauza națiunii celei mai favorizate"2353. Delegații Administrației de la Biroul de Reprezentanță Comercială al SUA și de la Departamentele de Stat și Comerț și-au prezentat depozițiile în cursul dimineții și în prima parte a după-amiezii. Printre argumentele ce justificau recomandarea anuală a președintelui de prelungire
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Monitor" a apărut un articol care sugera că unul din principalii suporteri ai acestui argument este chiar Bucureștiul. Așa cum îi declara un reprezentant oficial român unui reporter, "dacă nu vă place cum e acum, luați-ne "Clauza națiunii celei mai favorizate". Atunci nu veți mai avea nici ceea ce aveți acum"2355. Reprezentanții guvernamentali au ajuns la concluzia că represiunile interne practicate în ultimul timp în România sînt "deplorabile"2356. Cu toate acestea, secretarul adjunct de stat, Mark Palmer, era de părere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trei ani, organizația protestase împotriva reînnoirii Clauzei. Și totuși, anul acesta, membrii organizației se aflau în "impas". Pe de altă parte, România era cel mai "înrăit contravenient" din Europa de Est în ceea ce privește drepturile omului. Pe de altă parte, "Clauza națiunii celei mai favorizate" era principalul mijloc prin care Statele Unite puteau modifica politica Bucureștiului. Ca urmare, organizația a propus suspendarea Clauzei României pentru o perioadă de șase luni. În acest interval, Washingtonul putea aprecia modul în care România respecta drepturile omului recunoscute pe plan
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani, din punct de vedere economic. Culmea este că, la doi ani după aceea, România a preferat să pună capăt statutului comercial privilegiat pe care i-l datora Americii decît să accepte o suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Bucureștiul și Moscova Îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor omului în România depășea cu mult granițele Washingtonului. Întrucît cultul personalității lui Ceaușescu se amplifica în continuare, cealaltă fațetă a lui, de înăbușire a diferențelor dintre oameni și a afirmării personalității începea să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Indiana, au prezentat o moțiune așa-zisă în Spiritul Senatului. Moțiunea 372 cerea Departamentului de Stat să încurajeze România să-și schimbe atitudinea față de drepturile omului și libertățile religioase înainte ca Senatul să înceapă deliberările privind " Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru 19862376. La două săptămîni după aceea, Ceaușescu a declarat cotidianului elvețian "Tribune de Genève" că "în România nu există nici o problemă legată de drepturile omului", însă membrii Camerei Reprezentanților nu erau de aceeași părere 2377. Pe 1 mai, Gus
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, în locul lui Jack Spitzer. Aceștia considerau că suspendarea Clauzei pentru șase luni este inutilă și nu-i poate "da pe brazdă" pe români. România nu avea nevoie de "Clauza națiunii celei mai favorizate", se putea descurca și fără ea. Sistemul actual de revizuire anuală era eficient și trebuia păstrat 2389. John Crossley, reprezentant al organizațiilor Creștinii pentru Eliberarea Disidenților, Eastwatch International și Punct de Referință: Realitatea, nu numai că era de acord cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale SUA?" Funderburk a atacat Departamentul de Stat pentru naivitatea de care dădea dovadă în relațiile cu Bucureștiul. El a descris "veșnica indiferență a României față de drepturile fundamentale ale omului" și a îndemnat Congresul să revoce " Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România 2392. Juliana Geran Pilon, reprezentantă a Fundației Heritage, era de acord cu Funderburk, ca și Laszlo Hamos. Pilon sugera că înainte de a adopta, în politica externă, acele atitudini independente, Ceaușescu ar fi primit mai întîi aprobarea Moscovei,2393
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
retragă moțiunea 475 de la Comitetul de Mijloace și Resurse. El s-a folosit, însă, de această ocazie pentru a solicita colegilor să întocmească un proiect de lege care să impună drepturile omului drept criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" unei țări comuniste 2396. Curios, dar nimeni nu s-a întrebat de ce Crane nu a impus acest criteriu tuturor țărilor care voiau să beneficieze de Clauză. După dezbateri aprinse privind respectarea drepturilor omului în România, la care au avut de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]