235,852 matches
-
și explică îndelung rolul utopiei și raportul ei cu ideologia; concluzia lui e că teoreticianul mai-sus-menționat consideră utopia prematură și nereală și ca denigrând utopia, care e în mod similar " distorsiune a realității", el este pur și simplu orb la felul în care "cerințele epocii" pot fi tocmai idei ce trec dincolo de ea (adică dincolo de epoca în discuție). Carevasăzică, Mannheim denigrează utopia dar îi și exclude accepțiile negative (?!). Binefacerile galopului bibliografic include și irelevanța citatelor: o pildă în acest sens ar
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
să precizeze) și, în primul rînd, împotriva ideologizării artei, a transformării teatrului în instrument sociologic. "Avangarda înseamnă libertate", spune Ionescu în primul din cele două eseuri despre avangardă, însă într-un moment și un loc nu foarte propice libertății în felul în care o înțelegea Ionescu. Note și contranote e o carte extrem de interesantă nu doar pentru exegeții dramaturgului, dar și pentru dezbaterea de idei din Europa occidentală a perioadei imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Eugen Ionescu e
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
doilea volum de teatru al lui Valentin Nicolau (pe vremea aceea directorul Editurii Nemira, acum și președinte al Televiziunii Române) n-a făcut la vremea lui prea multe valuri nici în presa culturală, nici printre regizori și directori de teatru, la fel cum de altfel se întîmplase și cu primul volum, Dacă aș fi un înger, publicat de UNITEXT (din care s-au montat două piese, la Bîrlad și la Sibiu, montări însă ca și invizibile). Cu toate acestea, Nicolau își făcuse
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
în mișcare: "O bucățică de lemn poate să devină și înger, și drac, poate fi vrăjitorul și bagheta magică. Se poate obține orice fantasmagorie cu o nimica toată. Exact ca și cu gestul. Cu mișcarea. Asta îmi place. Este un fel de lume, așa, care e a mea, în care mă simt acasă."
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
sînt tocmai acelea care ar presupune, de exemplu, stabilirea textului în vederea unei ediții critice ori descifrarea unor manuscrise (sau texte) vechi, ambele întemeiate pe erudiție și minuție. Acestea nu se plătesc (decît precar), nu aduc glorie, nu atrag în vreun fel. Nici profesoratul nu mai este la modă. în schimb jurnalismul literar captează anual pe cei mai buni absolvenți ai noștri. A lucra la un Institut de Cercetare a devenit aproape o sinecură. La drept vorbind, nimeni n-are nevoie de
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
și în alte volume, iar cu altele am făcut cunoștință direct sub forma (atît de dorită de dramaturgi!) spectacolului. Pus în scenă la Teatrul Național din Iași ( Cine ajunge sus, la fix) sau la Studioul Casandra (de mers în pustiu). Felul în care este alcătuit volumul, etapele pe care le parcurgi tu, cititorul, dar și el, dramaturgul, te implică pe drumul unui destin literar, teatral, uman. Sînt tonuri și inflexiuni în "vocea" lui Dumitru Solomon pe care le-am "auzit" abia
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
multă vreme ascultăm aici texte bidimensionale. Textul domnului Popescu e tridimensional, are volum și asta nu se întâmplă decât la prozatorii pursânge." N-am să uit toată viața aceste cuvinte. Mârâind, killerii au început și ei să-mi găsească tot felul de calități... În seara aceea, Crohul, fie-i odihna ușoară, m-a băgat în literatura română. - În continuarea întrebărilor anterioare, ar fi interesant de făcut o paralelă între programul unei zile-tip din viața Dvs., înainte și după 89. Cel
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
iedul și e jupuit. De ce, pentru că porii pielii nu sunt deschiși câtă vreme iedul stă înăuntru și se poate practica o caligrafie splendidă pe o astfel de piele netedă. Cândva, când va veni vremea, asta se va așterne într-un fel pe hârtie. Sau poate nu o să scriu, o să păstrez pentru mine universul acestei tresăriri și o s-o scriu dincolo, cu Dan. Nu mă grăbesc că dă posteritatea peste mine. - Prin scrisul Dvs. din 90 încoace, ați dobândit ceva mai important
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
prin adevăr și prin adevăr literar și artistic? - Nu înțeleg, Daniel, la cine se referă pluralul din paranteză (bune și ele, să nu fim ipocriți). Banii nu mă interesează, niciodată n-am știut exact ce salariu am, am trăit la fel și cu puțin, și cu mult. Cât privește onorurile, să fim serioși, pe mine, "naționalistul", m-au premiat mai degrabă străinii. În România mă bucur de onorul simpatiei simplilor cetățeni, "lumea bună" fie mă urăște, fie se teme de mine
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de arabi, să facă tot tacâmul de perversiuni cu fiecare sau cu mai mulți odată, și pe urmă să vină în camera mea cu țigări și băutură. Era arsă pe gât cu aparatul de sudură de valutiști turci și în felul ei mă iubea. Multă vreme, iadul a fost pentru mine amintirea unui hotel cețos, plin de aburi, unde miroase dulceag a arab și a sânge. Literatură. - De foarte multe ori, articolele pe care le scrieți au un ton tăios, caustic
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ton tăios, caustic, cu specularea nemiloasă a punctelor slabe (logic și moral) și cu îngroparea în ridicol a adversarului. Destul de rar am observat în ele semne, indicii ale dubiului. Ce faceți când vă dați seama că ați greșit, într-un fel sau altul? Vă e greu să o recunoașteți? De pildă, ați scris mai demult un articol memorabil despre Dumitru țepeneag, pe care îl echivalați cu "o iudă fleșcăită". Mai sunteți de acord cu portretul-caricatură realizat atunci? - E foarte simplu. Când
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
facto înăbușite fără cruțare), d-sa se manifesta ca un spirit într-adevăr liber. Nici o cîtime de compromis, de adaptare, de "diplomație" nu se strecoară, precum un unguent... lucrativ, în mecanismul demonstrațiilor ce le efectuează. Demnitatea eseistului e ireproșabilă. în felul acesta ne este dovedită în act corelarea inevitabilă a libertății cu adevărul (minciuna provenind totdeauna dintr-o constrîngere vădită ori ocultată a eului). La polul opus ipocritului "apolitism", dl Mihai Zamfir săvîrșește o sagace analiză a postideologiei, id est a
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
cuvîntului sau la una din extremitățile sale. Ar trebui, e.g., să scriem a târî (cu două litere diferite pentru exact același sunet), dar eu târâi (schimbînd din nou litera, pentru că e în altă poziție)... A scrie un sunet într-un fel dacă e-n corpul cuvîntului și-n alt fel dacă e la unul din capete e o procedură care sfidează claritatea latină a limbii române și principiul dominant fonetic al ortografiei românești, conform căruia un sunet sau un grup de
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
e.g., să scriem a târî (cu două litere diferite pentru exact același sunet), dar eu târâi (schimbînd din nou litera, pentru că e în altă poziție)... A scrie un sunet într-un fel dacă e-n corpul cuvîntului și-n alt fel dacă e la unul din capete e o procedură care sfidează claritatea latină a limbii române și principiul dominant fonetic al ortografiei românești, conform căruia un sunet sau un grup de sunete se transcrie (aproape) întotdeauna cu aceeași literă, respectiv
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
vremea ministrului Caramitru și a demisionat douăsprezece luni mai tîrziu, spre fericirea ministrului Theodorescu; jurnalul acelei perioade a fost publicat, la sfîrșitul anului trecut, de Editura timișoreană Marineasa, iar cele 1000 de exemplare ale tirajului s-au vîndut imediat: în felul ei, Despre regi, saltimbanci și maimuțe e o carte de scandal, în care un număr important de personaje ale orașului de pe Bega, în primul rînd din teatru, apar în situații deloc măgulitoare. De aceea, cel mai bine reușește o lectură
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
USR, și cel al directorului revistei Orizont cu multele lui obligații redacționale, și cel al coordonatorului grupului A Treia Europă, și cel al cinefilului care comentează pentru televiziunea locală, împreună cu senatorul (și scriitorul) Radu F. Alexandru, filmul săptămînii. Și, la fel, e jurnalul criticului, care își scoate propriile cărți (La vest de Eden II), scrie (la momentul respectiv, o carte despre Vasko Popa care avea să devină Mitteleuropa periferiilor) sau participă la lansări. în Despre regi, saltimbanci și maimuțe, Cornel Ungureanu
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
Cristian Teodorescu Nu cred că dl Constantinescu a făcut bine adunînd într-o singură carte, de dimensiuni dezarmante, memorii, documente de tot felul și analiza sa la ce face noua guvernare. Se poate accepta ideea că e o carte pentru istorie, dar istoria poate că are și alte treburi decît să citească din scoarță în scoarță uriașul op al fostului președinte al României
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Constantinescu? N-a văzut cum se purta premierul ieșirii din criza Ciorbea, pînă să fie trimis la Palatul Victoria? Dacă n-a văzut la timp, dl Constantinescu ar trebui să-și asume greșeala. Pentru cei care mai cunosc detalii ale felului în care dl Constantinescu a devenit candidatul unic al CDR, e dezamăgitor că fostul președinte o atacă tocmai pe Ana Blandiana în memoriile sale. Ajung astfel la miezul memoriilor sale. Dl Constantinescu se crede și azi un ales, produsul opoziției
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Adrian Năstase, așa își intitulează comentariul din EVENIMENTUL ZILEI Cornel Nistorescu, în 15 octombrie. Un comentariu consacrat Consiliului Național al PSD. Editorialistul e de părere că în ciuda lozincii sub care s-au desfășurat lucrările Consiliului, "Spre Normalitate", de fapt "prin felul în care au fost evitate dezbaterile despre necazurile scandaloase, prin exprimarea solidarității față de principalii acuzați, putem spune că PSD s-a distanțat și mai mult de o prestație politică firească." Încercînd să afle motivele liniștii, editorialistul lansează mai multe întrebări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
carte despre o călătorie, dar nu una obișnuită. Călătorul din cartea Ancăi Manolescu, de curînd apărută la Editura Paideia, e unul spiritual, iar studiul - pornit dintr-o teză de doctorat coordonată de Andrei Pleșu - unul savant, academic, însă seducător prin felul în care își desfășoară subiectul. Autoarea vorbește despre percepția și simbolistica spațiului în lumea creștinismului ortodox. Monahismul pustiei și o întreagă tradiție a întoarcerii către propria interioritate, a intrării în sine pe drumul desfășurat de calea contemplației, sînt atent privite
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va găsi multiple drumuri către subiect
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
ultimul capitol al lucrării. Geografia simbolică e legată de importanța locului însemnat, reper peisagistic al realității căutate cu ardoare de contemplativ. Legendarul românesc al întemeierilor monastice trece în carte printr-o decriptare a sensurilor de o neașteptată prospețime. E fascinant felul în care legende vechi românești primesc o lectură ce le integrează unui amplu discurs, de natură teoretică, despre geografia simbolică. Insistența cu care e prezentat episodul căutării locului de ctitorie în binecunoscuta legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
ce le integrează unui amplu discurs, de natură teoretică, despre geografia simbolică. Insistența cu care e prezentat episodul căutării locului de ctitorie în binecunoscuta legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care Ștefan fixează altarul viitoarei Mănăstiri Putna vorbesc despre felul în care așezările monastice prelungesc predispozițiile simbolice ale unui loc, ale unei antecedente experiențe contemplative, vizionare. Tinde geografia simbolică să devină și una identitară: legenarul legat de Putna și Curtea de Argeș e unul care ridică țara la nivel mitic. Un model
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
Barbu Cioculescu Într-un mai de demult stabiliment de aburi strigând cineva "să iasă prostul din baie", careva scoase capul din apă, replicând: "da' ce, eu n-am plătit?" Cam la fel a fost reacția când, la un post de televiziune cu multă audiență, bărbatul politic român cu cea mai sclipitoare dantură din Sud-Estul Europei și-a manifestat intenția de a-i expulza din țară pe toți proștii. De a doua zi
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
Nicolescu, din 1945, cu recomandarea imperativă: "Faceți tabula rasa din tot ceea ce ați învățat în școală!". Exemplele ar putea continua iar colegii mei de generație de la drept, litere, filosofie, istorie, fizică, chimie, biologie etc. au desigur amintirile lor de acest fel. Cu schimbările intervenite începând cu anul 1948, lecțiile de deschidere deveneau tot mai inoportune. Mai întâi, nu mai exista libertatea de gândire și exprimare necesară lor, apoi nici "bugetul de timp" nu prea mai permitea "irosirea" unei ore, totul fiind
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]