636 matches
-
fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc "mai în frunte", Felea e încercat de sentimentul ratării: "Mereu umil, mereu neluat în seamă, mereu la "și alții". Dacă nu reușești măcar într-o direcție, sentimentul ratării generale devine inevitabil". Nu-și poate găsi echilibrul între viața de societate și cea intimă: "Am
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
încercarea de a-l ignora și de a crea o contrarealitate compensatorie care să amintească de formele și culorile unei lumi normale". Acum înțelegem mai bine de ce A.E. Baconski l-a poreclit pe inofensivul său confrate... Kafka! Dar Victor Felea e capabil el însuși de "anume durități", într-un registru critic activ pe care nu l-am fi putut deduce, în ruptul capului, din exegeza sa antumă, de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de care dă dovadă, în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
semnificativ. Totodată, laud fapta culturală a Editurii Albatros, care-și va adăuga astfel încă un merit la acelea pe care le-a dobândit tipărind cărți similare, jurnalele și memoriile semnate de Ion Ioanid, Alice Voinescu, Petre Pandrea, Constantin Beldie, Victor Felea.
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Medea Felea, tânăra de 28 de ani din Galați care a făcut din dansul la bară un sport în devenire reprezintă o deschizătoare de drumuri pentru multe gimnaste din România. A recunoscut că, dacă va câștiga concursul, va investii bani în România
Medea, în finala de la Românii au talent: Dacă aş câştiga, aş investi bani în ţară - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70231_a_71556]
-
să se inițieze și să se perfecționeze în textul literar, cenzura a permis apariția unor texte mai puțin sau deloc angajate (reverii peisagistice, confesiuni lirice citadine), din categoria literaturii evazioniste, repede însă condamnate. Poezia publicată de A. E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Petre Stoica sau Aurel Rău în revista "Steaua" (după 1954) este supusă unui veritabil proces, purtat în regim publicistic. Evazionismul însuși apare ca o dezertare de la "lupta" oficială, chiar ca o formă incipientă de subversivitate. Eliberarea "gândirii captive
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
desfrânării (can. 7); sacrilegiul se canonisește ca și uciderea (can. 8). În general, Sfântul Grigorie face o analiză psihologică a păcatelor, după originea lor din rațiune, din pofte sau din mânie, apoi le prescrie leacurile de vindecare”<footnote Pr. Ilarion Felea, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, p. 122-123. footnote>. De aceea canoanele lui sunt puse În funcție de cugetele și de sentimentele penitentului. Duhovnicul - priceput și Înțelept - are libertatea să le prescurteze sau să le aplice cu asprime, apreciind natura păcatelor, consecințele lor
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
-i tainele sufletului vostru, precum se descoperă doctorului rănile cele mai secrete. El va purta grijă de sănătatea voastră”<footnote Omilia despre cei ce judecă pe alții cu asprime, apud Irineu Mihălcescu, Dogma soteriologică, 1926-1928, București, p. 184; Pr. Ilarion Felea, Pocăința ..., p. 92. footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, 2230 p.; Lucrări, studii, articole: Felea, Pr. Ilarion, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, 279 p.; Mantzaridis, Georgios I., The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1984, 144 p.; Mihălcescu, Irineu, Dogma soteriologică, București, 1926-1928, 347 p.; Ojell, Ari, One Word, One Body
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mă simt, personal, atașat". Criticul de profesie evită asemenea confidențe primejdioase, făcându-le, Ilie Constantin se delimitează de tagmă. Preferă, așadar, să fie un connaisseur, degustător, expert. El întreprinde explorări în continente dilecte, iar dacă unul dintre poeții prețuiți, Victor Felea, bunăoară, declara, în jurnalul lui intim, a-l detesta pe Ilie Constantin, din n enumerate cusururi, acesta, în final de partidă, răspunde cu simpatie. Cum și noi, de acord cu laudele aduse liricii și omului Cezar Baltag, ne bucurăm a
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
când în România nu avea drept de semnătură (1944-1967; 1970-1972; 1982-1983). Caracterizarea lui Eliade drept un amestec de legionarism și ceaușism a fost destrămată cu ușurință de toți contemporanii scriitorului care nu suferă de amnezie. Memorialistica lui Pericle Martinescu, Victor Felea, Sanda Stolojan, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca oferă amănunte concrete asupra situației reale. Corespondența (emisă și primită) - autentică și nu contrafăcută - a fost adusă în discuție de apărătorii lui Eliade. Calomniatorii de profesie supralicitează decretând: josnicia caracterului, arivismul, ignoranța, lipsa de
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
am spus totul despre lene, în care țăranii văd un cusur, iar boierii de odinioară, căci în zilele noastre nu mai există, o calitate. Mai este și o lene caracteristică artiștilor. Nu-i făcea Alecsandri elogiul? N-a publicat Victor Felea o carte intitulată Jurnalul unui poet leneș? Despre desele reflecții pe temă ale lui Livius Ciocârlie, ce să mai vorbim? Până și pe mine m-a luat gura pe dinainte și am făcut mărturisirea compromițătoare că, în pofida impresiei de hiperactivitate
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
odată), nu mulți dintre poeții, celebri cândva, ai Ardealului mai sunt pomeniți în istoriile literare sau în manualele de școală. Au fost dați uitării, pe drept sau pe nedrept, Emil Isac, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu, Emil Giurgiuca, Aron Cotruș, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Ion Brad Tiberiu Utan și alții. Strălucește încă, dar parcă mai palidă decât altădată, steaua lui Lucian Blaga. Ion Horea este, până la un punct, un ardelean atipic, ca Marta Petreu și ca puțini alții. Nu e
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
acea apăsătoare influență germană, la care s-au dovedit sensibili mulți poeți de seamă ai Ardealului, de la Coșbuc la Blaga. Religiosul nu e tot așa de ostentativ ca la Ioan Alexandru. Nici citadinismul, inspirat de Cluj, al unor Gurghianu sau Felea. Bucolica lui vine din pastelurile lui Ion Pillat, iar elegiacul din Eminescu. E un naturist, nu un rural. Dacă ar fi aparținut generațiilor interbelice, ar fi trebuit clasat, nu printre tradiționaliști, ci în capitolul poeziei pure, acolo unde îi este
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
Publicau acolo pe atunci, reabilitați sau în curs de reabilitare, Blaga, Adrian Maniu, Ion Vinea, se recuperau texte, se publicau postume de Bacovia, colabora Petru Dumitriu etc. Erau apoi poeții foarte promițători și de bună calitate ai Stelei, Baconsky, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Petre Stoica, dintre tineri erau Ion Cocora, Romulus Guga, critici ca Mircea Tomuș, Virgil Ardeleanu ș.a. Era o întreagă atmosferă. Așa se întîmplă că am și debutat în Steaua cu o poezie, în 1959, în ultima clasă de
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
struttura organica e un filo conduttore ininterroto” - p. 47; Breviarium se înfățișează ca un „tot unitar”, materia fiind ordonată, în linii generale, după două criterii narative - cel geografic și cel cronologic - p. 48), izvoarele utilizate de Festus (p. 52 61; Fele nu acordă credit așa-numitei Kaisergeschichte (EKG) - p. 53-54, nota 251; este exclusă o posibilă preluare directă între Festus și Eutropius, similitudinile putându-se explica prin folosirea unei surse comune - p. 54-55), ecourile scrierii în autorii ulteriori (p. 62-73), limba
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aparte, de relativă izolare, de relativă „inferioritate”, stigmate revendicative ce nutresc o perpetuă nostalgie cu peisajele, simbolurile, tonalitățile intrinseci, desigur variabile de la autor la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît și Petre Stoica, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea au ca lejer numitor comun figurarea unei lumi opuse centrului, mistuite de complexul unei opoziții mai mult ori mai puțin sublimate. Atît provincia cît și centrul își devansează însemnele concrete, geografice, istorice, urbanistice etc., devenind repere ale unei tensiuni morale
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
un album cu compozițiile maestrului și să se prezinte la festivalul de la Mamaia cu o primă audiție a acestuia. Deocamdată a reușit să înregistreze cinci cântece compuse de Constantin Drăghici: “Doi prieteni” (versuri Șt. O. Iosif), “La jumătatea vieții” (Aurel Felea), “Mint” (Aurelian Udriște), “Toamnă perversă” (Ion Minulescu), “De nebun ce eram” (versuri C. Drăghici), acesta din urmă în duet cu autorul. Beneficiind de colaborarea cu un orchestrator de mare valoare, Francisc Reiter, au rezultat adevărate bijuterii muzicale, pe care vă
Dr?ghici redescoperit by Melania Bruda?cu () [Corola-journal/Journalistic/83139_a_84464]
-
mărime. Diagnoza în receptarea liricii lui se produce, uimitor, tîrziu, chiar după moartea poetului (1957), pe la începutul anilor șaizeci, cînd noua generație critică îl redescoperă (aici un rol de prim ordin l-au îndeplinit dl. Nicolae Manolescu, regretații poeți Victor Felea și A.E. Baconsky ca și tot regretatul critic Mihail Petroveanu, care îi adună întreaga operă într-un volum ediție critică și publică o monografie (în 1969) și încă destui alții). Prin acest efort concertat și dus cu stăruință opera
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
replicând cu legea în mână clienților nemulțumiți, arătându-le încruntați că nu au dreptate. De cealaltă parte sunt generoșii de tip Perpessicius, găsind ceva bun în orice carte, obsecvioși, miloși, înțelegători cu toată lumea, în genul Lucian Raicu, N. Steinhardt, Victor Felea și, împotriva aparențelor de polemism temperamental, Gh. Grigurcu. Ei sunt harnici, scriu mult și fără relieful unor opinii personale. Cel mai adesea, în cronicile lor literare, judecățile estetice sunt ascunse sau neexprimate. Sunt refractari sintezelor. Ei așteaptă cărțile, după sintagma
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
Scînteia n-a pomenit nimic. Drumul "transformării revoluționare" se face, de bună seamă, din cotituri. Calendarul zilei e demn de locul unde nu s-a întîmplat nimic, sau de colajele după realitate ale romanelor anilor '80. Jurnalele, al lui Victor Felea, C. Trandafir și Mircea Zaciu, celebrează, vorba vine, același vid umplut cu zvonuri: "alții cer, prin diverse căi, să fie lăsată în pace Doina Cornea." Și încă o bucurie, lîngă programul TV atît de scurt (orele 19-22) încît încape într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7535_a_8860]
-
Aș fi curios, bunăoară, să știu câți dintre cei care îi judecă în prezent pe scriitorii care au publicat cărți în trecutul regim, fie că l-au apucat, fie că nu, au citit Jurnalul unui poet leneș al lui Victor Felea (1923-1993). Apărut postum, prin grija soției poetului clujean, jurnalul a trecut, ca atâtea altele, aproape neluat în seamă, deși reprezenta un document de primă mână și totodată o operă valoroasă literar. N-am citit nicăieri o radiografie mai clară a
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
totodată o operă valoroasă literar. N-am citit nicăieri o radiografie mai clară a Clujului literar de după 1955 și nici observații mai pline de bun-simț despre scriitori și literatura lor. Riscând în orice moment o percheziție și o confiscare, Victor Felea a notat totul cu extremă onestitate vreme de patru decenii. A contat, desigur, pe faptul că era un om discret, fără funcții, în afara celei de redactor-șef adjunct la „Tribuna”, nesupravegheat decât, cel mult, ca redactor al revistei „Steaua” în
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]