1,751 matches
-
natura ei, cade mai les ne în păcat, ea este mult mai vul ne ra bi lă în fața ispitei; băr ba tul trebuie să țină cont și de aceste aspecte atunci când se con frun tă cu problema des frâu lui feminin. Argumen te le, culese din codul de legi și din Evanghelie, sunt folosite de clerici în încercarea de a păs tra cuplul și a evita separarea care deseori este ce ru tă la foarte scurt timp după căsătorie. Soților li
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
divorțul mult dorit, dar, prin cartea de despărțire, ambii soți pierd dreptul de recăsătorire. Doi ani mai târziu, la 11 ianuarie 1784, Bănică, invocând tinerețea, cere mitropolitului o dispen să de căsătorie pe care o și primește. Adul te rul feminin reprezintă, și la acest nivel social, o mare ofen să și o mare ne cinste adusă casei. Boierii se străduiesc să ascundă cât mai bine pri me le aven turi ale so ți ilor, încercând, cu spri ji nul familiei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să să desparță“. Plecând de la enunțul acestei glave, constatăm că timpul și motivul nu contează, ci gestul în sine capătă importanță: fuga femeii, fără știrea soțului, într-un loc străin care poate presupune dezonoarea. În fapt, analiza asupra abandonului masculin/feminin ne arată percep ția pe care so cietatea românească o are asupra raportului social între sexe și diviziunea socială a muncii: părăsirea căminului de către soț implică sărăcirea acelei familii pentru că o lipsește de aportul economic esențial și de protecția necesară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de etapă” și de fertilitate. Fiecare cuprinde elemente specifice. Le distingem la Caloian după următoarele componente: a). motivul „maica bătrînă”, în unele variante, bine structurate tipologic și comune cu Miorița; b). cele două păpuși de lut, Scaloian-Scaloiță, reprezentînd bi-unitatea masculin/feminin, ca principiu vital al lumii vegetale, cînd este vorba de viață/moarte, ploaie/secetă; c). îngroparea uneia dintre păpuși (Scaloianul-Caloianul), la margine de rîu, lîngă fîntînă sau în loc „secret”; cealaltă păpușă fiind slobozită pe apă; d). cortegiul și bocetul funerar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
intră în relație cu nume ca Lucia sau Maria, care, în Divina comedie sunt personificări ale grației divine, anticipându-i destinul de nouă Beatrice 8. Despre acest nume, Eliade aduce lămuriri în Memoriile sale, considerându-l o întrupare "a eternului feminin românesc (...) ursit să rămână insensibil, sau, mai exact, irecognoscibil sub fervoarea blândă și cumpătata serenitate care caracterizează toate modurile românești de a fi în lume"9; trimiterea este, după cum afirmă Matei Călinescu, la personajul de basm Ileana Cosânzeana, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a pune semnul egalității între iubire și absolut, eșec izvorât din încercarea disperată (camilpetresciană, similară celei a lui Fred Vasilescu) de a-și apăra identitatea. Aprecierile lui Eliade cu privire la acest personaj feminin, văzut ca o întrupare a unui a etern feminin românesc irecognoscibil, duc la ideea unui mit (recreat) al soarelui și lunii, și, de aceea, proiectat în rândul iubirilor imposibile. Interpretarea este susținută la nivel etimologic, analiza structurii antroponimului și a numelui sărbătorii demonstrează prezența aceluiași radical indo-european *swel- (desemnare
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
interpretat ca "simbol solar al renașterii și nemuririi", legat de ideea de "inițiere și cunoaștere a lucrurilor secrete", și - foarte important pentru contextul de față - un simbol vedic al principiului feminin 119. Tot locul se află sub semnul exclusiv al femininului: doamna Moscu, Sanda, Simina, doica, domnișoara Christina. Înfruntarea celor două principii, masculinul și femininul, vitalul și spiritualul, fără putința refacerii unității primordiale, intervenția masculinului vor duce la dezintegrarea acestui univers în care femininul este dominant 120. Lumea în care pătrund
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
locul se află sub semnul exclusiv al femininului: doamna Moscu, Sanda, Simina, doica, domnișoara Christina. Înfruntarea celor două principii, masculinul și femininul, vitalul și spiritualul, fără putința refacerii unității primordiale, intervenția masculinului vor duce la dezintegrarea acestui univers în care femininul este dominant 120. Lumea în care pătrund Egor Pașchievici și Nazarie - un pictor și un arheolog, cel care vede altfel și cel care explică fenomenele insolite prin raportare la trecutul traco-scitic, aleși pentru această situație-limită, dă, la orice pas, senzația
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
copilul din flori, și "fata căpitanului" Numele băiatului de doisprezece ani, Brânduș din nuvela Fata căpitanului este - folosind o sintagmă din nuvela În curte la Dionis - un "nume fanic"; încadrat în seria antroponimelor provenite din nume de plante, format de la femininul Brândușa, prin derivare regresivă (substantivul comun este, probabil, un cuvânt autohton traco-dacic)243 traduce condiția copilului "găsit" sau "din flori". Natura excepțională a destinului său ("nu mi-e frică de durere, pot îndura oricât... Eu mă oțelesc întruna, mă învăț
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu gura enormă, cu grumazul scurt și gros, iar părul cenușiu îl purta tăiat scurt, aproape băiețește"438. Sinonimia de nume Oana-Anca (hipocoristic de la Ana) se bazează pe etimonul comun, verbul hănan, "a face favoare, a avea milă". Numele reprezintă femininul de la Ioan, formă savantă care reproduce, prin intermediul slavonei bisericești, gr. Ioánnes, reproducând un teoforic frazeologic ebraic, Johanán: - Jo, abreviere curentă pentru Jahve și verbul hanan (de aici foarte frecventul Ana); la origine, Johanán este o formulă de mulțumire adresată Divinității
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
supra, analiza prozei Ghicitor în pietre). Ultima serie, Arghira și Zamfira, sinonime evidențiate într-o analiză semică deductivă, se încadrează unei serii semantice asociative, prin prezența semului comun, regnul mineral (v. infra). Preafrumoasa Arghira (Arghira reproduce numele personal grecesc Argyra, femininul de la Argyros (Argyrios), format de la substantivul grecesc de origine indo-europeană, argyros, încadrat în aceeași familie cu latinescul argentum și românescul argint 478) cea împodobită cu toate darurile omenești, dar lipsită de vedere, este vindecată, după îndelungi și zadarnice străduințe ale
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și-a ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește mitonime pe care le recreează: Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei) în text, întruchipare a lui Orfeu, și Leana, reprezentare a eternului feminin al basmelor românești, Ileana Cosânzeana (În curte la Dionis, Elena se asociază Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia). Alteori, Eliade desacralizează mitonimul, prin adăugarea de sufixe; Gavrilescu, Manolache redau versiunea desacralizată a numelui prin căderea în derizoriu, pierderea în omenesc a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la bază un apelativ dacic, *diorna sau dierna, cu sensul de „negru“, pe care slavii l-au acomodat prin etimologie populară (dierna și cerna sunt foarte asemănătoare ca formă) sau l au tradus în limba lor ca Cerna < črŭna (la feminin, pentru că subînțelegeau alături reca, voda, dolina, care erau feminine). Părerea unor învățați care susțin că slavii ar fi putut da numele apei este cu totul inacceptabilă, întrucît se știe că triburile slave n-au ajuns în teritoriile noastre decît în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
maghiară Városvize, „Rîul Orașului“). Prima formă pentru Orăștioara a fost Orășioara, așadar derivată diminutival de la Oraș. Intercalarea lui t între rădăcină și sufix este reperată și la alte formații, toponimice sau apelative: Criștior (< Criș), căștioară (< casă), meștioară (< masă). Forma de feminin se datorește acordului cu regentul subînțeles apa, valea. Pentru schimbarea de gen de la Oraș la Orăștioara sunt invocate alte exemple din toponimia romînească: Brustura, Paltina, Rogoaza, Frunzu, Gropu, Fătăciuniu, Zăpozu, Bucureștioara (< București), Teișoara (< Tei). Transferul numelui Orăștioara de la pîrîu la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
O soluție insuficient fundamentată este cea care trimite la dac. *turŭ, „zimbru“ (neatestat, evident), ca și cea pornind de la compusul lat turris, „turn“ + dac. dava, „cetate“. N. Drăganu a încercat să explice numele Turda printr-un străvechi *turdă < lat. turda, femininul lui *turd < turdus, „sturz“ (invocînd pentru comparație toponimele Turz, Sturz, Sturza, Sturzeni și numele de persoane Sturdza) sau prin sl. turŭdŭ, „tare, dur“ (prezent în tvŭrdina, „întăritură“), însă apoi a renunțat la aceste ipoteze și a avansat ideea că baza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fidel forma concavă a uriașei depresiuni. Din nou se opune sufixul -cea, care e la bază diminutival, deci ar fi vorba de o „găurică“, lucru incongruent în cazul depresiunii. Emil Petrovici propune ca bază adjectivul posesiv slav la forma de feminin singular vran(i)că, derivat din substantivul sl. vranici (diminutiv al lui vran, „corb“, cu sufixul -ici). De menționat că există cîteva toponime formate de la baza vran: Vrani (sat din Caraș-Severin), Vraniu (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Ciclova), Dealul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de circa 30.000), dar (i o populă(ie alb( care apar(inea "(naltei clase". Ace(ți albi angajau un num(r mare de negri că personal domestic (61,5% din populă(ia activ( masculin( (i 88,5% din cea feminin(); al(i negri munceau ca simpli lucr(tori manuali (respectiv 7,7% (i 8,8%). DuBois se instaleaz( (mpreun( cu șo(ia să (ntr-un mic apartament, (n 1896, pentru a conduce o anchet( de un an (i jum(țațe. Nu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
singure ființe. În ordinea gramaticală, există un gen masculin și unul feminin, dar dincolo de ele există un al treilea, care participă la amândouă și care e genul ambigen sau neutru. Dacă socotim genul masculin ca o teză, iar pe cel feminin ca o antiteză, genul ambigen sau neutru ne apare ca o sinteză a lor. În ordinea vieții, există făpturi de sex bărbătesc și de sex femeiesc; sinteza lor însă, care e categoria androginului, nu există pe plan concret, ci e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
da Vinci. Cine vizitează muzeul Luvrului rămâne uluit la vederea acestui tablou. Figura sfântului, tânăr fără barbă și fără mustăți, apare albă și pură din noaptea adâncă a fondului. Un păr peste măsură de bogat îi încadrează fața, căzându-i feminin pe piept și pe după umărul de zăpadă din primul plan, gradând astfel și sporind impresia de mister ce se desface din fondul întunecat. Brațul drept, singurul care se vede, se arcuiește în sus ca un fulger, arătând spre crucea ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 257-258; [vezi și infra, p. 157 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Multicultură Transcultural și transreligios Național Postnațional Transnațional prin dezvoltarea națiunilor Economie industrială Economie postindustrială Economie centrată pe uman Global Local Global prin local, local prin global Public Privat Public / Privat / Spiritualitate Centralitate Fragmentare Rețea de rețele Sex Erotism Agapé Masculin Feminin Hierogamos Efort Hedonism Politica în serviciul evoluției individuale Progres (Viitor) Reactualizarea trecutului (Trecut) Evoluție (Prezentul ca terț inclus al trecutului și viitorului) Spirit Corp Noua naștere a ființei umane " În analiza problemelor concrete, ternarul axial al cosmodernității niveluri de Realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de trebuitoare în răstimpul de cumpănă istorică în care ne aflăm”. Sunt valorizate acum și alte filoane: protestul împotriva unor monstruozități ale istoriei, precum în Psalmul cenușii (Holocaustul perpetuu) (2003), sau poezia trubadurescă, de celebrare a visului și a eternului feminin, ca în Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia (2001), care cuprinde, totuși, multe versificări facile, ori, în fine, disponibilitatea umoristică, epigramatică din Imaginara paranghelie (2002). SCRIERI: Baladă pe rug, București, 1971; Motive istorice, București, 1973; Cercul perfect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
un individ indiferent de natura acesteia aflată într-un cadru social, într-o situație care implică prezența altor indivizi, poate fi considerată interacțiune (CLR). Pe lângă formele incluse în tabele, am întâlnit în câteva contexte pronumele și adjectivul pronominal ăstea, de feminin plural, creat prin analogie cu forma ăștia și neacceptat 4 de norma literară: Nu cumpăr de-ăstea românești (Verba) Eu nu mă pricep la ăstea deloc (CLR) Și cum i-o demontat pe Barcelona, îi demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
precum astă-seară, astă-vară, astă-toamnă, unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și de "trecut, încheiat" în astă-vară, astă-iarnă etc. 2.3. Pronumele demonstrative de depărtare Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = Ac ăla = 61 acela = 6 ăia = 26 aceia = 2 aia = 46 aceea = 13 alea = 15 acelea = 3 G = D ăluia = 0 aceluia = 0 ălora = 1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]