2,721 matches
-
(5 iunie, 1930 - 4 ianuarie 1996) (arabă: أليفة رفعت) a fost o controversată scriitoare egipteană. Este autoarea unor nuvele care descriu viața femeilor din spațiul rural egiptean. Scrierile sale sunt considerate a fi feministe, totuși feminismul sau nu este influențat mai mult de către lumea occidentală, ea a căutat să ofere femeii musulmane fericirea și libertatea pe care ea consideră că religia islamică i le oferă. Ea militează pentru dreptul femeii de a se bucură
Alifa Rifaat () [Corola-website/Science/313060_a_314389]
-
homosexuale, lesbiene sau bisexuale. Există multe variante, inclusiv cele în care doar se schimbă ordinea literelor, termenii cei mai comuni și frecvenți fiind "LGBT" și "GLBT". Deși identice din punct de vedere al sensului, "LGBT" poate avea conotații mult mai feministe decât "GLBT" prin plasarea inițialei pentru lesbiene prima. Neincluderea persoanelor transgen face ca acronimul să fie scurtat la "LGB". Acronimul poate să includă un "Q" adițional pentru "queer" sau "questioning" (englezescul pentru "întrebator"), câteodată abreviat cu un semn de întrebare
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
al Universității Northwestern timp de mulți ani înainte să se mute la New School. este membră fondatoare a revistei Constellations, publicație internațională despre teorii critice și democratice, unde încă activează ca membră a consiliului editorial. Nancy Fraser este o teoreticiană feministă ce are în vedere conceptul de dreptate socială. Argumentul său este faptul că dreptatea este un concept complex care cuprinde două variabile: redistribuția resurselor și recunoașterea diferențelor dintre grupurile din societate. Nancy Fraser folosește termenii de recunoaștere și redistribuție cu
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
de Artă Politică și co-inițiatoare a Centrului de Teatru Educațional Replika. Lăură Sandu este traducătoare și doctoranda în studii culturale cu o teza despre reprezentările genizate în arta realist socialistă. Se implică în proiecte care contribuie la construirea unei perspective feministe locale intersecționale, în domeniile artelor și educației. Colaboratoare a publicației IDEE- Dezbateri pentru Educația Viitorului și membră a colectivului Gazetei de Artă Politică. Atelierul de scriere critică se desfășoară în cadrul proiectului Gazeta de Artă Politică 2.0 - Platformă critică
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
Alexandra Mihailovna Kollontai (), născută Domontovici (; n. 31 martie 1872 — d. 9 martie 1952), a fost o activistă comunistă rusă și o reprezentantă de seamă a mișcării feministe. A fost prima femeie membru al unui guvern în Europa (comisar al poporului pentru asistență publică, echivalent cu ministru al sănătății). În 1923 a deținut postul de ambasador în Norvegia, urmat de cel din Mexic (1926-1927) și de cel din
Alexandra Kollontai () [Corola-website/Science/304504_a_305833]
-
la adresa compoziției, adăugând și că „Run the World” îi amintește de Rihanna din perioada 2004 concluzionând că „aparent Beyoncé vrea să devină un artist dancehall”. Mai mult, acesta a finalizat prin aduce în atenție frecvența cu care Knowles folosește conceptele feministe în muzica sa, iar cei ce nu au înțeles că „femeile se simt puternice printr-un cântec Beyoncé, nu vor înțelege niciodată”. Nick Minichind de la "VH1" a felicitat compoziția pentru anumite aspecte amintite în versuri acestea nepărând deplasate. Acesta a
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]
-
au primit dreptul de a-și continua activitatea religioasă doar cu condiția de a ține ușile deschise seara pentru întruniri publice. Împreună cu străzile și cafenelele, bisericile au devenit centre ale dezbaterilor și activităților politice. Unele femei au organizat o mișcare feministă, pe baza mișcărilor anterioare din 1789 și 1848. Astfel, Nathalie Lemel, o legătoare de cărți socialistă, și Élisabeth Dmitrieff, o tânără rusoaică exilată, membră a secțiunii ruse a Primei Internaționale, au înființat "Union des femmes pour la défense de Paris
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
Dmitrieff, o tânără rusoaică exilată, membră a secțiunii ruse a Primei Internaționale, au înființat "Union des femmes pour la défense de Paris et les soins aux blessés" („Uniunea Femeilor pentru Apărarea Parisului și Îngrijirea Răniților”) la 11 aprilie 1871. Scriitoarea feministă André Léo, prietenă cu Paule Minck, a fost și ea activă în Uniunea Femeilor. Crezând că lupta lor împotriva patriarhatului poate fi efectuată doar printr-o luptă globală împotriva capitalismului, asociația a cerut egalitatea între sexe, salarii egale pentru femei
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
Iași fiind fiica lui Dimitrie Xenopol și a Mariei Vasiliu, soră a istoricului Alexandru D. Xenopol și a diplomatului Nicolae Xenopol. A urmat studii la Sorbona și la Collège de France din Paris. Susține emanciparea femeii și se alătură mișcărilor feministe ale epocii. Editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928), în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină.
Adela Xenopol () [Corola-website/Science/324242_a_325571]
-
mă știe lumea ca fiind iubita ta»”. Genul muzical adoptat este o combinație intre crunk si R&B, numit crunk'n'b, existând influențe din muzica electronică și „balade stigmate”. Și pe al doilea album sunt cântece ce au teme feministe ca „Like a Boy”, considerat de About.com ca fiind „intoxicant”, iar pe refrenul piesei „That’s Right”, Ciara cântă rap. "Rolling Stone" consideră că înregistrările dance de pe "Fantasy Ride" reprezintă cauza insuccesului materialului. Actorie În luna mai a anului
Ciara () [Corola-website/Science/303102_a_304431]
-
patriotismul a primat, neavând loc nicio tentativă revoluționară înainte de sfârșitul Marelui Război. Delegații oficiali care plecau în Rusia în timpul Guvernului Provizoriu descopereau însă amploarea revoluției. Ei se întorceau uneori agitați, ca socialiștii francezi și , ministrul muncii englez Arthur Anderson sau feminista britanică Emmeline Pankhurst. O mână de străini prezenți în Rusia au aderat în mod activ la Revoluția din Octombrie, ca viitorul istoric și jurnalist american , sau chiar filosoful creștin francez . În luna martie, 1919, și au condus revolta din flota
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
deismului" ("A Refulation of Deism"), publicat, fără semnătură, pe la începutul anului 1814. În iunie, Harriet pleacă la Bath împreuă cu fetița, părăsindu-l de fapt pe Shelley. La Londra, acesta face cunoștință cu Mary Godwin, fiica filosofului, și a luptătoarei feministe Mary Wollstonecraft (autoarea unei "Pledoarii pentru drepturile femeilor", publicată în 1792). La 28 iulie 1814, Shelley pleacă în taină, împreună cu Mary și cu Claire Clairmont (fiica celei de-a doua soții a lui Godwin), într-o călătorie pe continent. Ajung
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
său a devenit viral. În decembrie 2012, Lady Gâgă a anunțat că Richardson filma un documentar despre viața ei. Co-fondatorul revistei Vice Gavin McInnes l-a aparat pe Richardson în 2004, spunând că munca lui a fost criticată de "tipuri feministe primul an." Richardson a fost acuzat de mai multe ori că și-a folosit influența în a constrânge modele pentru a se angaja în comportamente sexuale nedorite și poziții în timpul ședințelor foto, inclusiv implicarea în acte sexuale cu Richardson . Unele
Terry Richardson () [Corola-website/Science/336124_a_337453]
-
(nume original Adeline Virginia Stephen, n. 25 ianuarie 1882, Londra - d. 28 martie 1941) a fost o scriitoare engleză, eseistă, feministă, editoare și scriitoare de povești, cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea. În perioada interbelică, a fost o personalitate marcantă în societatea literară din Londra și membru al Grupului Bloomsbury. Operele ei cele
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
atât cu fluxul conștiinței și cu motivele psihologice cît și cu cele emoționale ale personajelor. Reputația lui Woolf a decăzut brusc după cel de-al Doilea Război Mondial, însă poziția ei eminentă a fost restabilită odată cu valul de critică literară feministă din anii 1970. Opera ei a fost criticată pentru că s-ar fi rezumat la lumea îngustă a intelectualității engleze. Unii critici o considerau lipsită de universalitate și profunzime, fără puterea să comunice lucruri de relevanță emoțională sau etică unui cititor
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
către un raționalism doctrinar. Operele ei au fost traduse în mai mult de 50 de limbi, de scriitori de talia lui Jorge Luis Borges și Marguerite Yourcenar. În ultimul timp, studiile referitoare la Virginia Woolf s-au concentrat asupra temelor feministe și lesbiene în opera ei, ca de exemplu colecția de eseuri critice din 1997, "Virginia Woolf: Lesbian Readings", editată de Eileen Barrett și Patricia Cramer. Mai mult ca atît, Louise A. DeSalvo vede cea mai mare parte a vieții și
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
, pe numele ei real Alžběta Pechová, (18 noiembrie 1847, Praga - 26 noiembrie 1926, Praga) a fost o poetă, libretistă, scriitoare și traducătoare cehă, dar și o activistă feministă. A fost inițiată în literatură și politica feministă de către Karolína Světlá. Ea a scris poezii lirice și critică literară, dar în prezent este asociată mai mult cu literatura pentru copii și cu traducerile. A tradus scrieri ale lui Pușkin, Mickiewicz
Eliška Krásnohorská () [Corola-website/Science/336188_a_337517]
-
, pe numele ei real Alžběta Pechová, (18 noiembrie 1847, Praga - 26 noiembrie 1926, Praga) a fost o poetă, libretistă, scriitoare și traducătoare cehă, dar și o activistă feministă. A fost inițiată în literatură și politica feministă de către Karolína Světlá. Ea a scris poezii lirice și critică literară, dar în prezent este asociată mai mult cu literatura pentru copii și cu traducerile. A tradus scrieri ale lui Pușkin, Mickiewicz și Byron. Krásnohorská a scris libretele mai multor
Eliška Krásnohorská () [Corola-website/Science/336188_a_337517]
-
fost autorizată de către ministrul educației, Paul Gautsch, la 26 iulie 1890. Adunarea generală din 27 septembrie 1890 a Asociației Minerva a decis luarea în administrarea sa a gimnaziului pentru fete Minerva. Krásnohorská este autoarea uneia dintre primele considerații despre mișcarea feministă "Ženská otázka česká" (1881). A contribuit la revista "Osvěta", unde s-a axat pe critica literară. S-a implicat, printre altele, în disputa legată de autenticitatea poemului epic "Rukopisy královedvorský a zelenohorský", presupus a data de la începutul Evului Mediu și
Eliška Krásnohorská () [Corola-website/Science/336188_a_337517]
-
(se pronunță /ˈwʊlstənkrɑːft/; n. 27 aprilie 1759 - 10 septembrie 1797) a fost o scriitoare britanică, filosof și feministă. a scris nuvele, tratate, o istorie a Revoluției Franceze, o carte de conduită și o carte pentru copii. Wollstonecraft este cunoscută mai ales pentru cartea "A Vindication of the Rights of Woman" (1792), în care argumentează că femeile nu sunt
Mary Wollstonecraft () [Corola-website/Science/310972_a_312301]
-
argumentează că femeile nu sunt inferioare bărbatului, doar par a fi din cauza educației slabe. Ea a sugerat ca atât femeile cât și bărbații să fie tratați ca ființe raționale și își imagina o ordine socială bazată pe rațiune. Mary Wollstonecraft, feministă britanică, este socotită prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența radicalismului democratic a lui Rousseau și a întregii mișcări teoretice pentru drepturile universale ale omului și cetățeanului. Este socotită drept o veritabilă pionieră a feminismului modern, în plan intelectual. Lucrarea
Mary Wollstonecraft () [Corola-website/Science/310972_a_312301]
-
este refuzată libertatea. Tratată ca o radicală periculoasă (subminarea tradiției sănătoase), Mary Wollstonecraft a fost atacată în repetate rânduri de către conservatorii britanici. Din cauza proastei reputații creată de către aceștia, lucrările ei au fost ignorate (ocolite) o lungă vreme chiar de către mișcarea feministă britanică (până în jurul lui 1880). Mary Wollstonecraft a fost căsătorită cu filosoful pre-anarhist William Godwin și a fost mama lui Mary Shelley, autoarea lui "Frankenstein". "Mary Wollstonecraft" a murit, la 10 septembrie 1797, în urma unei febre puerperale, la 10 zile
Mary Wollstonecraft () [Corola-website/Science/310972_a_312301]
-
totuși, înaintea morții Anei, ea și Viviane se iartă una pe cealaltă, iar fiica celei dintâi, Morgause, este crescută de Viviane. "Publisher's Weekly" remarcă faptul că Bradley combină "poveștile de dragoste, detaliile istorice bogate, minunile magiei, aventura și sentimentele feministe într-un romanul de genul celui dorit de fanii ei". "The New York Times" apreciază că "lectura volumului "" este profund emoționantă și, pe alocuri, constituie o experiență stranie", în timp ce Mary Renault vede în acest volum "un veritabil festin al imaginației".
Doamna din Avalon () [Corola-website/Science/328636_a_329965]
-
a venit greu: decentrarea, ca tehnică de igienă mintală, e bună pentru om. Mi-am făcut din înțelegerea taberelor celorlalte (nu „adverse”, că e un cuvant diviziv, de evitat) un scop în sine. Eve Ensler a pierdut, între timp, adeziunea feministelor pro-sexualitate, printre care Betty Dodson. Mai multe grupări feministe critică textul pentru părți pris-ul sau împotriva bărbaților și a heterosexualității, pentru asocierea obligatorie pe care o face între sex și violență, pentru că ignoră importanța educației despre sex pentru plăcere, pentru că
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
e bună pentru om. Mi-am făcut din înțelegerea taberelor celorlalte (nu „adverse”, că e un cuvant diviziv, de evitat) un scop în sine. Eve Ensler a pierdut, între timp, adeziunea feministelor pro-sexualitate, printre care Betty Dodson. Mai multe grupări feministe critică textul pentru părți pris-ul sau împotriva bărbaților și a heterosexualității, pentru asocierea obligatorie pe care o face între sex și violență, pentru că ignoră importanța educației despre sex pentru plăcere, pentru că a devenit o instituție de strângere masivă de fonduri
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]