858 matches
-
Praeger, New York. Eggerton, Laura, 1997, „Abuse Part of Job at Mexican Firms”, The Globe and Mail, Mexico City, Mexic, 14 octombrie. Eisenstein, Hester, 1990, „Femocrats, Official Feminism and the Uses of Power”, în Sophie Watson (ed.), Playing the State. Australian Feminist Intervention, Verso, Londra, pp. 87-103. Elson, Diane, 1994, „Micro, Meso, Macro: Gender and Economic Analysis in the Context of Policy Reform”, în I. Bakker (ed.), Strategic Silence. Gender and Economic Policy, Zed Books, Londra, pp. 33-45. Elson, Diane, 1995, Male
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Hawaii Press, Honolulu. Grimshaw, P., May, A., 1994, „Inducements to the Strong to be Cruel to the Weak: Authoritative White Colonial Male Voices and the Construction of Gender in Koori Society”, în N. Grieve, A. Burns (ed.), Australian Women: Contemporary Feminist Thought, Oxford University Press, Melbourne, pp. 92-106. Gronemann, C., 1978, „Working-Class Immigrant Women in Mid-Nineteenth Century New York: The Irish Woman’s Experience”, Journal of Urban History, 4, nr. 3, pp. 39-57. Gurumurthy, Anita, 1998, Women’s Rights and Status: Questions
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Puterea a 20 de ani de luptă a ONG-urilor feministe”), Gunshuku Mondai Shiryou, 196, pp. 330-333. Hanochi, Seiko, 1998, „The State of the Fight Against Patriarchy in the Prostitution/Trafficking Sector in Japan”, în Urvashi Butalia (ed.), Resurgent Patriarchy: Feminist Constructions and Movement in Asia, ARENA Press, Hong-Kong, pp. 203-221. Haraway, D., 1996, Modest Witness: Second Millennium. Femaleman Meets Oncomouse, Routledge, New York. Hartmann, Heidi I., 1994, „The Family as the Locus of Gender, Class and Political Struggle: The Example of
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Industrialized Countries in Asia”, în Lynne B. Iglitzin, Ruth Ross (ed.), Women in the World 1975-1985, ediția a II-a, ABC-CLIO, Santa Barbara. Sanday, P., 1981, Female Power and Male Dominance, Cambridge University Press, Cambridge. Sassen, S., 1996, „Toward a Feminist Analytics of the Global Economy”, Indiana Journal of Global Legal Studies, 4, nr. 1, toamna, pp. 7-41. Sawer, M., 1990, Sisters in Suits, Allen and Unwin, Sydney. Sawer, M., Simms, M., 1984, 1993, A Woman’s Place: Women and Politics
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Tavistock Publications, Londra. Siddiqi, M.U., Reeves, E.Y., 1986, „A Comparative Study of Mate Selection Criteria among Indians in India and the United States”, International Journal of Comparative Sociology, 27, nr. 3-4, pp. 226-233. Simms, M., 1981, „The Australian Feminist Experience”, în N. Grieve, P. Grimshaw (ed.), Australian Women: Feminist Perspectives, Oxford University Press, Melbourne, pp. 227-239. Simms, M., 1989, „Democracy Freedom and the Women’s Movement in the Philippines”, în C. Jennett, R. Stewart (ed.), Politics of the Future
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
A Comparative Study of Mate Selection Criteria among Indians in India and the United States”, International Journal of Comparative Sociology, 27, nr. 3-4, pp. 226-233. Simms, M., 1981, „The Australian Feminist Experience”, în N. Grieve, P. Grimshaw (ed.), Australian Women: Feminist Perspectives, Oxford University Press, Melbourne, pp. 227-239. Simms, M., 1989, „Democracy Freedom and the Women’s Movement in the Philippines”, în C. Jennett, R. Stewart (ed.), Politics of the Future: The Role of Social Movements, Macmillan, Melbourne, pp. 340-354. Sklair
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
În ierarhiile lor locuri rezervate femeilor. Koch a avut impresia - și, Într-adevăr, oricine nu este familiarizat decît superficial cu fenomenul o poate avea - că Între adepții catharismului cele mai importante erau femeile. Koch a stabilit deci, prin inducție, caracterul feminist al catharismului, opus Bisericii patriarhale, și a interpretat catharismul drept expresia religioasă a unei revolte sociale a femeilor 88. Cel mai mare specialist În catharism al perioadei actuale, Jean Duvernoy, a demontat complet teza lui Koch printr-o investigație sociologică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
alteritate. Însă, artista nu se revoltă doar împotriva fatalității genetice, ci și împotriva rolului atribuit femeii în societate și canoanelor masculine ale frumuseții feminine. Corpul său nu devine doar un mijloc de expresie artistică, ci și un mediu al activismului feminist (ca la teoreticiana Donna Haraway - vezi capitolul al patruleaă. Propriul chip este remodelat nu numai conform unui ideal simulat de computer, ci și îndreptat împotriva referințelor istorice ale artei, construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează clișee
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Alte modele ale cyberfeminismuluitc "4.3. Alte modele ale cyberfeminismului" Pe cât a fost de influent manifestul Donnei Haraway, pe atât a fost criticat (vezi de pildă, o raportare, din interiorul mișcării, la cyborg în Kunzru, 1997Ă. La polul opus discursului feminist cyborgic se situează alte teorii ale feminismului digital. Una dintre replicile la feminismul care promovează figura cyborgului vine din partea modelului „zeiței”, un model inspirat de Luce Irigaray și adaptat noilor contexte tehnoculturale de către Elaine Graham (2001Ă. Faimoasa replică a Donnei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii de subiect unitar, stabil și universal, dar și cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cibernetizarea umanului este contradictorie întrucât, deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist are o înfățișare militarizată, feminitatea pierzând teren în favoarea masculinității, pe de altă parte, cyborgul își definește mașinitatea prin recursul la o conduită cu tendințe umane sau umaniste. Împărtășind această perspectivă a Claudiei Springer, Squires (2000Ă se întreabă dacă viziunea curentului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel de context este Internetul, rețeaua informațional-comunicațională în care corpul femeii se poate împuternici în mod alternativ și în sens constructiv, rezistând la discursurile și practicile puterii dominante de orice tip. În momentul obținerii acestui echilibru în împărțirea puterii, discursul feminist slăbește, devenind un soi de postfeminism difuz și realist, dincolo de radicalismele supărătoare care uneori îl umbresc. 4.5. Postcolonialismul și diferențatc "4.5. Postcolonialismul și diferența" Alte autoare relaționează problematica feminismului digital la postcolonialism, criticând mișcările feministe care sunt centrate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin excelență, spațiul prin care ființa străină își poate sublinia specificul sau, dimpotrivă, universalitatea, își poate etala și dovedi identitatea și alteritatea prin tehnicile deopotrivă ale asemănării și ale diferențierii. Conceptul de diferență este unul important nu doar în discursul feminist, ci și în cel postcolonial, alături de noțiuni precum devenire și nomadism. Diverse etnii își pot face vocile auzite pe Internet, fie în mod individual, fie în mod colectiv, prin intermediul comunităților virtuale. Discursul destrupării în virtualitate nu intră în această schemă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
In Defense of Posthuman Dignity”, http://www.nickbostrom.com/ethics/dignity.html. Bowring, Finn (2003Ă, Science, Seed and Cyborgs: Biotechnology and the Appropiation of Life, Londra și New York, Verso. Braidotti, Rosi (1994Ă, Nomadic Subjects: Embodiment and Sexual Difference in Contemporary Feminist Theory, New York, Columbia University Press. Braidotti, Rosi (1996Ă, „Cyberfeminism with a Difference”, www.let.uu.nl/womens studies/rosi/cyberfem.htm. Bukatman, Scott (1993Ă, Terminal Identity: The Virtual Subject in Postmodern Science Fiction, Durham, NC, Duke University Press. Bukatman, Scott (2000Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Brain-Computer Function?”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Fukuyama, Francis (2004Ă, Viitorul nostru postuman: Consecințele revoluției biotehnice, trad. de Mara Rădulescu, București: Humanitas Gajjala, Radhika (2001Ă, „Studying Feminist E-spaces: Introducing Transnational/Post-colonial Concerns”, în Sally R. Munt (ed.Ă, Technospaces: Inside the New Media, Londra și New York, Continuum. Garvey, Gregory P. (2000Ă, „The Bicameral Mind and the Split-Brain Human Computer Interface”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Artificial Life”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Springer, Claudia (2000Ă, „Digital Rage”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Squires, Judith (2000Ă, „Fabulous Feminist Futures and the Lure of Cyberculture”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Stam, Robert și Miller, Toby (ed.Ă (2000Ă, Film and Theory: An Anthology, Oxford, Blackwell Publishers. Steels, Luc (1995Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care trăiesc într-o zonă rurală britanică în anii 1800 un timp și spațiu dedicate convingerilor că mariajul este obiectivul logic în viață al unei femei. Românul se bazează pe stilul de viață al femeilor tinere și poartă un mesaj feminist distinct; este evident că Austen era de părere că e mai puțin important faptul că femeile trebuiau să alerge după bărbați înstăriți în speranța că vor da lovitura în căsnicie. Filmul, pe de altă parte, este centrat mai mult pe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
altfel, critica relativ recentă distinge între etape feministe, feminine și "femeiești" (sic!). Etapa feminină a debutat în jurul anului 1840, în romanul britanic, femeile încercând să se sincronizeze cu realizările bărbaților și folosind pseudonime masculine (George Eliot, Acton Bell, etc). Conținutul feminist al artei feminine este, tradițional, oblic, ironic și, câteodată, subversiv.265 Combinația ironie filosofie, valabila atât pentru personajele lui Camil Petrescu, cât și pentru ilustra elevă al lui Heidegger, este interesantă. Tot un filosof, S. Kierkegaard nuanțează pragmatic ironia: ironia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
I, E. P. L. București, 1965; 108. Schmid, W., Der Textaufbau in den Erzählungen Dostoevkijs, Fink Verlag, München, 1973; 109. Sebastian, M., Jurnal, Editura Humanitas, București, 1996; 110. Shakespeare, W., Hamlet, Editura Univers enciclopedic, București, 1996; 111. Showalter, E., Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003; 112. Simion, E., Întoarcerea autorului, Editura Cartea românească, București, 1981; 113. Sonneson, G., That There Are Many Kinds of Icon Signs în International
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
autorului este aproape întotdeauna contextuală. 263 Cf. Al Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 148-149 264 Cf. Julia Kristeva, Geniul feminin, vol. I, Hannah Arendt, Editura Paralela 45, București, 2004 265 Cf. Elaine Showalter, Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003 266 S. Kierkegaard, Despre conceptul de ironie, în România literară, no. 47/2005, p. 26 267 Camil Petrescu, ediția citată, pp. 154-155 268
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
O fată de preot, nu ai cum să nu remarci pledoaria de principii pe care scriitorul o articulează, disimulat, în spatele personajelor sale. Volumul dezvoltă, pas cu pas, dincolo de subiectul melodramatic, un veritabil manifest cultural și mentalist. Sîntem în fața unui roman feminist, născut parcă din magma filozofică a mișcării sufragetelor. Orwell continuă aici, la nivelul anilor 30, ceea ce Virginia Woolf începuse, în literatura engleză, atît prin tipologiile ei romanești, cît și prin noțiunile sale critico-filozofice, prezentate în articole independente, cu măcar un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
volume de ficțiune (Ishiguro scrie și scenarii de film), The Unconsoled/ Nemîngîiații (1995) și When We Were Orphans/Cînd eram orfani (2000), construcțiile psihologice ale scriitorului se diversifică, mergînd pe ideea "înstrăinării" ca premisă a articulării universului în sine (principiu feminist și, totodată, postcolonial), univers suficient lui însuși, unde tradiționalul "periferic" al lumii postindustriale își decoperă propria "centralitate", fără a-și mai modifica/nega identitatea. "Alteritatea" devine aici o formă de "oglindire" chiar răsturnată uneori a modelului identitar/cultural dominant, permițînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lui Doris Lessing însăși) nu este de a articula un exercițiu introspectiv (fie și în structura de adîncime a feminității), ci de a prezenta ceea ce comentatorii britanici au conceptualizat deja ca spațiul interior (inner space), un principiu ideologic și cultural feminist. În linii generale, "spațiul interior" constituie zona de autonomie absolută a feminității, "locul" în care femeia ajunge să-și fie suficientă sieși, fără a mai depinde de vexațiunile sistemului falocentric. În toate civilizațiile mari, unde există o tradiție a filozofiei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a media între "văzut" și "nevăzut", "inteligibil" și "neinteligibil", capacitate prezentată cu atîta aplomb de Simone de Beauvoir în Le deuxième sexe/Al doilea sex), iar americanii de gynocritică (termen propus de Elaine Showlater, în anii șaptezeci, în Toward a Feminist Perspective/Către o poetică feministă, ca semn al independenței social-mentale femeiești). Pînă și englezii dețineau deja un concept-prototip în spațiul propriu (a room of one's own) predicat de Virginia Woolf, în eseul omonim, la sfîrșitul anilor douăzeci ai secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pentru delimitări conceptuale este oarecum mai restrâns, concepte precum cele enunțate (scriitură, text, discurs) fiind utilizate aproape sinonimic, sau diferențiate în funcție de context. Perspectiva discursului văzut în context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]