1,278 matches
-
unei virtuți care ne face, prin excelență, nevăzuți nu ține decât de o păcăleală demonică. Esența acestei înșelări ține de făgăduința deșartă; tiranii, mici sau mari, ai acestei lumi promit întodeauna mai mult decât pot oferi. În acest stadiu, duplicitatea fenomenologică n-a fost depășită. La fel se întâmplă și cu alte gesturi ascetice (i.e., postul). Două persoane pot asuma, cantitativ și calitativ, același comportament plecând de la două (invizibile) rațiuni contrare. Iluzia exteriorității ne poate proiecta în ceremonialul etalării „virtuților”, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
În acest caz, n-ar mai fi cu putință nici o ipocrizie. Dualitatea apariției face ca într-un sistem metafizic constituit și definit de această dualitate să domnească ipocrizia cu titlu de posibilitate principială mereu deschisă”. Ispitele speculează tocmai această duplicitate fenomenologică. Omul uită să caute locul inimii, judecându-și conștiința și starea aproapelui după aparențe. Treptat, înșelarea devine a doua fire a omului. Sub pretextul iubirii aproapelui sau chiar al prieteniei spirituale, mintea acceptă să fie subnutrită cu himere și jumătăți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
chimic prin care se verifică sănătatea oricărui țesut cultural. Un asemenea gest este deja coextensiv funcției primare a tradiției. Această transmitere cu reținere înzestrează orice comunitate mărturisitoare cu darul înainte-vederii, ascuțindu-i percepțiile, judecata și discernământul. Folosind un pretențios jargon fenomenologic, am putea spune că, prin suprapunerea intenției subiective a individualităților cu atenția pasivă a tradiției, se verifică vitalitatea Crezului unei adevărate comunități creștine 1. Prezența unor asemenea semafoare în traficul nostru cultural, care se resoarbe perpetuu într-un orizont spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
235 Memoria suferinței 237 Recapitulatio 240 Revelațiile fenomenologiei 242 Paradoxul paradoxurilor 242 Mărturii biblice 243 Neutralitatea modernă 245 Moștenirea postkantiană 247 Debutul fenomenologiei 248 Turnura franceză 249 Deschideri suplimentare 251 Metafora vieții și complexul ludicității 252 Sensul jocului 252 Detur fenomenologic 253 Apofatica mingii 256 Fotbalul ca eveniment 257 Cine dă și cine privește? 258 Paradisul nostalgiei ludice 259 Despre virtuțile apofatice ale neînțelegerii 260 Răul inexplicabil și refuzul judecății 260 Însemnătatea neînțelegerii 261 Abundența mirării 263 Celălalt sau tărâmul făgăduinței
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de cunoștințe ale unui timp și ale unui spațiu de civilizație. Ținem să cunoaștem ce știau cei mai de demult pentru a identifica structurile de întemeiere. Astfel istoria culturii, cel puțin, trebuie să fie totuna cu o cercetare de tip fenomenologic a conștiinței, definită însă antropologic. Studii(le) de istoria culturii (cum se subintitulează India și Occidentul) ale lui Demetrio Marin sînt un îndemn și o cale către aceasta. INDIA ȘI OCCIDENTUL Studii de istoria culturii INTRODUCERE Recent s-a afirmat
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
socială și a culturii, în trăirea la nivelul diferitelor tipuri de experiență), transcendența este situare totodatăși trecere, care poate fi absolută („dincolo” în sensul metafiziciiprekantiene și al celei teologice) sau relativă (în urma centrării kantiene prin subiect: dincolo de „experiența posibilă”; înperspectivă fenomenologică: actul de „vizare” este „transcendent”în raport cu „obiectul”, care, la rândul lui, este, „transcendent” înraport cu actul prin care e pus). 2. Interacțiunea transcendenței cu imanența este deosebit declară la nivelul „fenomenologiei cunoașterii”, al relației de„sesizare” (Erfassen): „În orice cunoaștere
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tocmai permeabilităților din Fig II.17 Acest model a fost verificat experimental cu miocroelectrozi, măsurându-se fluxurile de ioni cu ajutorul izotopilor de Na și K. Rezultatele experimentale au fost în bună concordanță cu teoria. Din păcate aceste modele sunt pur fenomenologice și nu descriu întocmai mecanismele moleculare respective. II.3.3.3. Propagarea excitației în fibrele nervoase Intre momentul aplicării stimulului pe fibra nervoasă și momentul detectării PA la o distanță „L” de locul de stimulare se scurge un timp t
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu gradientul de concentrație: gradientul de concentrație fiind forța termodinamică ce produce fluxul de substanță. Se poate postula o liniaritate între forțele termodinamice și fluxurile termodinamice, dacă forțele sunt slabe, deci sistemul se află în apropierea echilibrului. se numesc coeficienți fenomenologici și se pot scrie deci sub forma unei matrici. Atunci pentru producția de entropie se obține: Teorema Onsager afirmă că factorii Lij sunt simetrici. Teorema Onsager este considerată de unii autori drept principiul al IV-lea al termodinamicii. IV.1
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
intertextuale: * euforice; * disforice. SANGSUE Daniel (1994) La Parodie, Paris: Hachette, Collection "Contours littéraires". * parodia; * miturile literaturii. SPIRIDON Monica [1989] (2000) Melancolia descendenței figuri și forme ale memoriei generice în literatură, București: Cartea Românească (ediția a doua : Melancolia descendenței : o perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice în literatură, Iași: Polirom). * arhi-realitatea; * meta-realitatea; * repetiția/diferirea. STALLONI Yves [2005] (2008) Les Genres Littéraires, Paris: Armand Colin, Collection "128" (aceleași date și pentru prima ediție). * genuri literare. VAILLANT Alain (1992) La poésie. Initiation aux méthodologies d
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2001. 31 Monica Spiridon (Profesor la Catedra de Comunicare și Relatii Publice a Facultății de Litere, Universitatea din București) Melancolia descendenței figuri și forme ale memoriei generice în literatură, București: Cartea Românească, 1989 (ediția a doua : Melancolia descendenței : o perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice în literatură, Iași: Polirom, 2000) rezultă cel puțin două idei: 1.funcția mnezică a intertextualității și 2.sincronizarea criticii și teoriei literare din România cu cele de pe alte meridiane (dacă nu este chiar cu un pas/zece
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cum este pozitivismul modernității); mai curând, menirea sociologiei este de a prezenta, prin comprehensiune, ceea ce există socialmente în toată multiplicitatea formelor și interacțiunilor socioculturale experiențiale, în "policulturalismul și politeismul valorilor". Apoi, pentru că Michel Maffesoli crede, fără rezerve, în postulatul sociologiilor fenomenologice și subiective: "a ști să trăiești și a ști să spui merg împreună"; cu alte cuvinte, trăitul social este o experiență reflexivă de sociologie profană, față de care sociologul profesionist trebuie să rămână mereu atent și sensibil pentru a-i capta
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Adevărul Unul, Finalitatea, Sensul Istoriei și alte majuscule care ignoră pluralitatea lucrului uman și politeismul valorilor" (p. 48), pentru a accepta "atmosfera dionisiacă" ale cărei umbre se întind peste lumea socială. Sociologul fenomenolog s-a hrănit abundent cu seva filosofiei fenomenologice, cu sociologia comprehensivă a lui Max Weber, cu sociologiile subiective ale lui Simmel și Schütz, deopotrivă cu izbucnirile vitalismului romantic nietzscheian și cu psihologia inconștientului colectiv și antropologia arhetipurilor umane inspirate de C. G. Jung, dar mai ales cu învățămintele
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pașaportul erorilor și al jongleriilor"4. Revenind la lucida și serena prezentare empirică, putem vedea că alături de o ordine a rațiunilor care, de la Descartes la Durkheim, a marcat gândirea franceză, există o ordine a semnificațiilor proprie demersului hermeneutic. Demers hermeneutic, fenomenologic, care se înscrie într-un relativism generalizat. Cu alte cuvinte, capabil să vadă și să gândească în același timp și decompoziția lumii moderne și a moralei sale universale, și emergența alteia, mult mai fragmentare, făcută din etici juxtapuse. Această complexitate
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lor complexitate. În acest domeniu, așa cum am spus-o deja, există un raport de încleștare între substanțialism și moralism. Ontologia care le este comună este întotdeauna în căutarea unei "cauze supreme", primă și ultimă. Or, așa cum ne arată observația, prezentarea fenomenologică a vieții cotidiene, totul este în mișcare, totul fluctuează. Ceea ce, stricto sensu, complică simpla cauzalitate. Socialitatea, aceea a "lumii vieții" (Lebenswelt), nu se reduce la un social care s-ar deduce prin simplu raționament. Ea se sprijină pe împărtășirea imaginilor
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
instructivă pentru cei care fac din luciditate o marcă a nobleței spiritului. Revenirea organicului în viața societăților noastre, adică a conjugării acestor lucruri opuse care sunt sufletul și materia, impune o gândire organică. Prin aceasta vreau să spun o atitudine fenomenologică susceptibilă a ști, luând în considerare imaginile, să califice înainte de a legifera. Grija pentru denumiri exacte fiind, o știm de mult, fundamentul însuși al organizării sociale necesare. Dar ea nu poate fi făcută în contrasens. Potrivit înțelepciunii chineze, Tseu-lu îi
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sunt orașele franceze în care regăsim astfel de culturi de posedare sau alte ma-nifestări ale acestor sincretisme complexe. "Răsă-riturile mitice" (G. Durand) pe care toate acestea le exprimă sunt poate fără valoare, totuși ele subliniază, dintr-un punct de vedere fenomenologic, reîntoarcerea la un alt nivel ("reluare-distorsiune") al unul paganism nativ care tinde să izbucnească în prezent. Detraz de la cruz està il diablo, spune proverbul spaniol. Printre interpretările pe care i le putem da, este aceea a indistincției, a non-separării, a
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în viitor. Poate fi vorba de fiul luminii sau de un paria al forțelor răului. Protagoniștii generoși ai mișcărilor caritative, galezul mustăcios care critică înverșunat "mâncarea proastă", altermondialistul ce se opune triumfului unui liberalism sălbatic sunt, din punct de vedere fenomenologic, de pus pe același plan cu un Ben Laden cu înfățișare cristică sau cu un Saddam Hussein, tiran decăzut, al cărui drum al crucii judiciare riscă să valorizeze cauza pierdută pe care o apăra. Să fim lucizi, de altfel. Teroristul
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care pentru el era indivizibilă, incoruptibilă. Perspectiva sa a reprezentat o încercare de cucerire a domeniului substanțialității subiective, iar studiile sale au fost deschizătoare de drum pentru investigația fenomenologică ulterioară. Pe această cale, el și-a propus să descrie senzorialul subiectiv, al vederii, al auzului sau al tactilului, al mișcării, ca și al reflexiei mentale, ca reprezentând un univers distinct de lumea materială, o lume care ascultă de unele
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că ideile există în minte nu are nici o legătură cu posibilele procese fiziologice din creier. Câmpul newtonian este exterior și diferit, iar reflectarea acestuia nu poate fi raportată la nici un suport fiziologic a ceea ce este reflectat. Este o concepție fenomenologică maximală. În acord cu principiul său "a exista înseamnă a percepe sau a fi perceput" Berkeley a subliniat și posibilitatea realizării unor activități mentale eronate. Unele idei abstracte pot deveni chiar periculoase, pot genera fantome care se cer exorcizate. A
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
n-au nimic de câștigat, nu le este acestora de nici un folos. Cu pretenția formulării unei concepții realiste asupra conștiinței, de a-i da personalității virtuțile sale individualiste, James rămâne un reprezentant fidel al subiectivismului într-un cadru bine circumscris fenomenologic. În afară de conștiință, pe care a golit-o de conținut, individul se mai reprezintă și prin organismul său. Prin disponibilitățile reactive ale organismului James a căutat să suplinească tot ceea ce până acum a refuzat să dea conștiinței. La întrebarea provocatoare formulată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
drept soluție rațională cu acceptare largă. Alte izvoare au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de fantastic, s-a dovedit a fi mai violent decât un univers cu un grad mare de autenticitate. Contextualizarea violenței din desenele animate Așa cum au arătat-o și unele dintre teoriile receptării (în special cele care au pornit de la estetica fenomenologică), problema conținuturilor cu potențial nociv nu se pune „în sine”, ci trebuie corelată cu alte caracteristici ale respectivelor conținuturi, care le construiesc semnificația finală. Aceasta deoarece, așa cum spuneam la început, un anume tip de violență este inerent logicii basmului, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
artă / 22 3. Obiectul și obiectivitatea operei de artă / 31 4. Identificarea și determinarea temei centrale: ontologia operei de artă / 36 4.1. Termeni și atribute ale artei în general / 38 4.2. Problema referenței artei / 41 4.3. Statutul fenomenologic al operelor de artă / 43 4.4. Arta tradițională și arta contemporană / 45 5. Planul ontologic al lucrării / 48 PARTEA I Fundamentarea câmpului teoretic și determinarea conceptelor de analiză a operei de artă / 51 Capitolul I. Cum se naște și
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]