1,523 matches
-
astfel două registre Încărcate cu aceeași potențialitate princiară. Extazierea „entzucken” urmează fazei vizuale „erblicken”. Privirea instaurează În nous-ul princiar un alt element fundamental, psihurgic, și anume ekstazul „ entzucken”. De la dervișii rotitori la Sfînta Tereza din Avila trecînd prin toată fenomenologia „dionysiacilor” atingînd sfera șamaniștilor tunguși, al vracilor medicine-men australieni termenul de ekstază „ar desemna niște experiențe și niște tehnici care au În comun o stare de disociație mentală”Culianu, Experiențe ale extazului, Ed.Polirom-. Fata de Împărat intrînd În exstaz
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Îndrăzneț cu ochii...” ne aduc aminte de analiza psihologică pe care o făcea Jung arhetipului infans. Lucrarea apărută În 1940 sub titlul” Das Gottliche Kind in mythologischer und psychologischer Beleuchtung” a constituit un moment de cotitură În studiul psihologiei și fenomenologiei arhetipale, În speță al arhetipului copilului. Există cîteva idei În acest studiu care pot aduce dovezi În sprijinul demonstrației noastre că pajul, are În economia imaginarului acestei poeme un bine definit rol de “tămăduitor”, de thaumaturg, de mediator, de unificator
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
o sete care-1 soarbe” Ce este acest „nimic”? Cum poate fi lecturat pe un palier normal al Înțelegerii? Să fie oare conceptul atît de des folosit de Soren Kierkegaard În opera sa ? Citim din cartea care a revoluționat o Întreagă fenomenologie a spiritului occidental „Le concept de 1-angoisse”: „În angoasă, În această stare există calm și pace; Însă mai există și altceva, ce nu-i chiar tulburare și luptă căci nu există nimic Împotriva căruia să se lupte. Dar ce este
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
deznădejde. Putem atunci, cu ajutorul termenilor kierkegaardieni, să Înțelegem mai bine comportamentul Cătălinei atunci cînd este golită de „setea de luceferi”. Iată ce scrie Lucia Dumitrescu Codreanu o exegetă pasionată de filozofia lui Soren: „ ... angajîndu se după modelul hegelian la o fenomenologie a pasiunii Kierkegaard instituie anumite cadențe și ordonări. Demersul său se Înscrie pe făgașe disciplinate de o logica a inimii, ea prescrie pasiunii legea armoniei și gradației. Kierkegaard face gradat trecerea de la starea pasională nudă, zugrăvită nemijlocit, cu literă de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
FRONTIERĂ 83 Marius Cucu este doctor în filosofie, cadru didactic la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava. A publicat numeroase articole și studii în revistele de specialitate, precum și Cioran și exodul spre veșnicie (2007); Eclipsa orizontului (2003); Repere introductive în fenomenologie (2010); Paradigme umaniste. Explorări în tradiție și actualitate (coordonator, 2013). La editura Institutul European a mai editat volumele Pendulări în abstract (2008) și Transcendența activă (2010). Marius Cucu, Ascunderi și înfățișări. Explorări metafizice decriptive (c) 2016 Institutul European Iași, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
senzual și cel spiritual, se poate deduce că Blake pune în scenă un conflict dintre expresia primară și cea rafinată ale personalității poetice. Accederea la viziune este condiționată de înăbușirea tendințelor ego-ului. Earle J. Coleman punctează un fapt similar în raport cu fenomenologia psiho-mistică generală, iar considerația în cauză este valabilă și în cazul conflictului poetic blakean: "Doar atunci când ego-ul superficial și autocentrat nu interferează este posibilă unirea eului individual profund cu obiectul atenției sale fie el o persoană, o operă de artă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între acesta și vizionarism. Examinând mai cu atenție cele cinci modele, descoperim chiar că ele se aplică integral viziunilor empirice. Devine, astfel, transparentă relația profundă dintre viziuni, atât în sensul lor general
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
virtual nulă148. Oricât de flamboaiante ar părea, aceste declarații estetice generează, de fapt, un paradox al viziunii, care emerge atunci cand experiență paradigmatica a realității trebuie transferată la diferite niveluri materiale (scripturale sau plastice), altfel spus, cănd artistul încearcă să comunice fenomenologia stării de creație. Intenționez să evidențiez structura dimorfa a acestui paradox al viziunii. În primul rând, paradoxul viziunii rezidă în statutul binar al eului. Cea mai incitantă trăsătură a profilului creator al lui Blake constă în rolul ontologic pe care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu barbaria. Tratamentul metaforic al temei evocă percepția vizuală comună enunțata de Blake, înțelegerea primară a realității. Al doilea stadiu, Vernunfstaat, indică prevalența rațiunii și poate fi pus în paralel cu perspectivă lui Blake asupra abstracțiunilor ca factor organizator al fenomenologiei. În fine, Schiller indică necesitatea impulsului ludic, Spieltrieb, fiind de părere că singura cale care conduce la împlinirea de sine este cea a inocentei creatoare (în interpretarea schilleriană, arta însăși este un joc subtil și elaborat). Viața unui individ capătă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cazul celei cvadruple). Partea a IV-a Patru niveluri de interpretare a poeziei blakeene Oprindu-mă, în secțiunile anterioare, asupra unor aspecte preponderent teoretice legate de poetica lui Blake, este momentul să examinez, pe scurt, modalitatea în care elementele de fenomenologie lirica descrise anterior se ipostaziază la nivelul textelor propriu-zise. Concret, îmi propun să urmăresc, în cele ce urmează, transformările subtile pe care le comportă teoria vizionara blakeană, în momentul în care cele patru tipuri de viziuni enunțate în scrisorile către
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Nu doar America, ci întregul triptic poetic în care ea se integrează demonstrează cu succes eșecul reprezentării sociale: individul uman nu poate înțelege erorile survenite în universul concret fiindcă recurge cu obstinație la simțurile empirice în încercarea de a înțelege fenomenologia subtilului. Per ansamblu, America înregistrează apoteoza lui Orc186. Impulsul energetic al acestuia este de natură sexuală, eul creator fiind sedus, în acest sens, de o formă de violență tipic masculină (Aers, 1996, p. 172). Forță revoluționară omnipotenta a lui Orc187
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dihotomii profund imbricate în textura lumii și identificabile la mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la nivel metafizic, este elementul antropic, fiindcă omul este miezul fenomenologiei blakeene 194. Faptul se impune chiar de la debutul eposului The Four Zoas. În Night the First, Los anunță că dramă metafizica în curs de desfășurare, menuetul confuz de durere și de suferință, intonat de conflictul dintre elemente, are loc în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
panteonul marilor noastre valori, cu extensie mondială dacă avem În vedere imensul serviciu adus umanității prin descoperirea sa și prin cele peste 22 priorități În cercetarea științifică medicală la nivel mondial Cu o Înclinație nativă pentru meditație, experimentând În domeniul fenomenologiei vitale, Paulescu nu putea să nu-și pună Întrebări existențiale legate de desfășurarea vieții individuale și colective, cărora Încearcă să le găsească răspunsuri potrivite prin prisma convingerilor sale. Viziunea sa, aparent utopică, mai ales sub aspectul organizării sociale, rezultă din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune). Dacă funcțiile de nutriție și de relație, ca fenomenologie vitală, se traduc prin manifestări abrupte cu scopul prezervării individului, perpetuarea ca imperativ al prezervării speciei va fi la originea unor atitudini din sfera afectivității În care domină sentimentul dragostei sub toate aspectele ei; conjugală, frățească, familială și națională din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În perioada 1920 1925, Întâi ca asistent și apoi ca șef de lucrări la catedra de anatomie a profesorului Francisc Rainer, care profesa “anatomia ca știință a formelor vii”. Această concepție era foarte apropiată de cea paulesciană, a morfologiei și fenomenologiei vitale, ce susținea că structura este creată În scopul Îndeplinirii unei funcții, iar Gr. T. Popa afirma că "nici-o structură nu poate fi Înțeleasă atâta timp cât nu rezultă scopul prezenței ei, a rațiunii funcționale În virtutea căreia s-a dezvoltat și s-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
concrete ale timpurilor noastre. Din punct de vedere biologic nașterea copilului este rezultatul instinctului de reproducție, poate cel mai puternic instinct pe care lumea viețuitoare Îl are și căruia i se subordonează (În viziunea lui Paulescu) În finalitatea sa Întreaga fenomenologie vitală, adică funcțiile de nutriție și funcțiile de relație. Acest instinct este secondat de un altul cel puțin la fel de puternic și anume instinctul matern (de fapt un derivat al instinctului de reproducție), care determină acea legătură afectivă deosebit de puternică Între
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intim legate între ele și verificabile empiric privind comportamentul omului în relațiile sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre variabile și explicarea acestor relații
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
obiectelor" explorate / 83 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație / 83 3.2. Devianță, muncă, grup, putere / 89 3.3. Exemplu de problematică: natură și forme de excludere / 91 3.4. Rețele, colocvii și site-uri web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale / 107 1.1. Obiectivarea / 107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
repulsii și de dinamică socială. * Acest cîmp de cercetare se află într-o puternică ascensiune în Franța și pe plan internațional. Activitatea revistelor, laboratoarelor, rețelelor specializate, a diverselor site-uri internet și a numeroaselor publicații o atestă. Partea a doua Fenomenologie Capitolul 3 Procese, funcții și organizare Obiective * A înțelege formele și etapele construcției unei reprezentări și efectele sale (culturale, afective, cognitive). A răspunde la întrebarea: "La ce folosesc reprezentările sociale?" * A descrie organizarea și structura unui astfel de sistem sociocognitiv
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a discursului legitimat științific, mai ales dacă acesta este direct legat de teme politice majore. Iar polarizarea de avere și venituri, îmbogățirea unei pături restrânse și sărăcirea unor cateogorii majoritare numeric, transferul de proprietate dinspre stat spre indivizi și întreaga fenomenologie care a însoțit formarea și afirmarea noii clase de capitaliști români au reprezentat, în toată perioada de după prăbușirea comunismului, teme majore ale politicii românești. Ca urmare, concepția cotidiană cu privire la aceștia s-a format, în principal, pe baza experienței personale a
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să lămurească aici nașterea unui mit european și răspândirea lui în Principatele Române. Cu modelul în cercetările lui Lucien Goldmann, Erwin Panofsky ș.a., se explicitează cu ajutorul criticii genetice, psihobiografice și sociologice impulsuri și împrejurări receptoare, sunt interpretate imaginile la nivelul fenomenologiei literare, ceea ce reprezintă un itinerar firesc de la cauză la efect. Urmărind și de această dată o serie de motive mai importante, T. le ordonează istorist și le discută din perspectivă estetică, subliniază convergența deosebirilor față de modelul inițial, modificările produse prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
1994. Jenny, Laurent, La Fin de l'intériorité, PUF, Paris, 2001. Jolles, André, Formes simples, traducere de Antoine Marie Buguet, Seuil, Paris, 1972. Jouannais, Jean-Yves, Artistes sans oeuvres. I would prefer not to, Paris, Gallimard, 2009. Liiceanu, Gabriel, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Univers, București, 1975. Macé, Marielle, Façons de lire, manières d'être, Gallimard, Paris, 2011. Mitchievici, Angelo, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice. Introducere
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
traduceri de Marcel Aderca, Victor Const. Bercescu, Laurențiu Fulga, I. Igiroșianu, Eugen B. Marian, Sanda Oprescu, Catinca Ralea, prefață de B. Elvin, Editura Univers, București, 1970, pp. 309-320). Pentru detalii, rămâne util studiul clasic al lui Gabriel Liiceanu, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Univers, București, 1975. 96 Apud Hans Robert Jauss, op. cit., p. 202. Pornind de la observația potrivit căreia "orice senzație reală se poate converti într-o reprezentare", Vîgotski sublinia că "experiențele noastre fantasmatice se desfășoară pe o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
volumul Materia Medica, În care Honigberger consideră că opiul „e În Europa, ca și În India, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (aici după ediția germană, 1851, p. 472), dar În același timp un Befriedigungsmittel... Iar „În epoca noastră, fenomenologia extazului face loc chimiei evaziunii care spiritualizează produsele psihoactive”, cf. A. Roșu, Les conceptions psychologiques dans les textes médicaux indiens, Paris, 1978, p. 38. 30. Atitudinea autorului coincide cu cea tradițională, ai cărei avocați nativi au apărut abia mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi văzut în dimensiunile istorice ale vieții, estetice, în conștiință de sine și reflecție filosofică. Magia sacrului, așa cum apare ea din simboluri și ritualuri, este ades văzută ca o sursă de dispută hermeneutică între Kirstensen, Eliade și Otto187 în direcția fenomenologiei. O calitate universală a religiilor pare a fi această liberă cugetare a sacrului prin conștiința magiei ce nu poate fi limitată de structura doctrinară a dogmelor. Sociologii timpurilor moderne identifică sacrul cu valorile sociale care revendică o bază supranaturală. Și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]