12,837 matches
-
de nenoroc al filmului românesc (scenariul), "începe epoca scenariștilor omnipotenți, scenariștii nomenclaturii, care își vor face, timp de decenii, din filmul de epocă și istoric fieful lor tematic și de gen". Din păcate, inexplicabil, autorul se abține aici (sau se ferește) să dea nume. Apropo de nume, la un moment dat, în "Istorie" apare, tot fără nume, un personaj episodic, atacat violent de autor: "După o școlarizare universitară obnubilată de reforma învățămîntului din 1948, în anticamera culturii, cu punerea în paranteză
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
rămîne, în litigiu, faptul nud al colaborării benevole, totuși, cu ocupantul german, chiar dacă se laudă cu libertățile pe care și le-ar fi luat față de acesta, veghind, bineînțeles, la păstrarea, în bune condițiuni, a valorilor regale, inclusiv a demnității acestora, ferite de eventualele batjocoriri ale inamicului. Degeaba a fost totul. N. Iorga nu putea ierta astfel de dezertări și trădări (o știu și din comportamentul savantului față de Const. Stere) și a deschis un adevărat război împotriva lui Tzigara-Samurcaș, cerînd licențierea lui
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
atras spre mișcarea legionara (lucru recunoscut că s-a întîmplat cu Negoitescu sau Mihai Sora). Și motivează această prin refuzul antisemitismului. Nu a fost sedus de amîndouă totalitarismele acestui secol și se bucură că educația să catolică religioasă l-a ferit de această năpasta. "Fascismul și comunismul departe de a constitui un apogeu al modernului, cum credeau și mai cred poate unii, sînt tentative de recreare a Evului Mediu". Îi judeca aspru pe legionari, în care nu vede o sectă mistica
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
tandru, catifelat. Înfrăgezeste textul... Dar afectarea pare a predomina în ultimele pagini ale volumului, în care autorul, prefirînd citate din Le livre à venir a lui Maurice Blanchot, se dezice de sine, nu moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa de puține zile înainte... Abia apuc să scriu, cînd să recitesc? Ori, poate, de uitarea posterității. Haida, de! Cît despre disperarea de
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
și are ziar, numit și... PȚ, la care colaborezi cu succes și ai scris ce ai scris. Te invit să găsești singurică de unde vine acronimul PȚ, asa cum eu am găsit de unde venea... PAS-ul. Nu-ți va fi greu. Ferește-te de căldură și ai grijă de tine. Cu multă dragoste și prietenie oltenească, Președintele PAS-ului, ham, ham... PS: Destine Literare se scrie cum se vede și nu „Destinderi Literare”, cum ai scris matale - alea sunt la căței. Ham
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
viitoare asocieri cu Rusia. Chiar și fără această asociere, Rusia exporta în România direct sau indirect criza economică, mafiotism, naționalism xenofob, asta după exportul de comunism care a adus România acolo unde se află. Or, șansa României de a se feri de anumite importuri din Rusia e să aibă și o atitudine fermă pro-NATO, nu numai să aștepte să beneficieze de avantajele unei viitoare alianțe cu această organizație militară occidentală.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
demonstrează cu aplicație și convingere consecințele paroxismului în bălmăjeala. Cînd încărcătură nervoasă ar trebui să provoace clocotul, intervine muzică (Nicu Alifantis), armonia în dizarmonie, punctul de unde poate reîncepe goana în cerc. Inteligență și privirea ironică a regizorului supraveghează pățaniile scenice, ferindu-le de dezordine și vulgaritate. Actorilor li se cere o detașare "englezeasca" cum spunea cineva, să joace cu maximum de seriozitate stupiditatea. Pompiliu Ștefan (Mistingue) este un fost premiant la latină ajuns bucătar, mitocan și limitat, extrem de preocupat de acțiunile
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și păcat. Unde morală monastica atinge limită misticismului, gestul e chiar anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că el e cuprins de extaz. De fapt, Evul Mediu, prin diversele sale domenii spirituale, documentează o treptată
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
meleagurile europene, nu pentru a fugi de sine (în felul "divertismentului", vestejit de Pascal), ci pentru a se regăsi că într-o întreprindere inițiatica. Solemnitatea contactului cu necunoscutul e topită într-o rețea deasa de senzații, impresii, amintiri, corespondențe care feresc periplul de uscăciune, îi acordă gustul irepetabil al clipei. Cadrul geologic ori mitic apare tratat printr-un cald impresionism al notației, uneori direct aplicat liniilor generice, măreției lor imobile, precum o gingașa ofranda a efemerului adusă absolutului: "Mierle și buxusus-ul
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
privit? De ce oare nu mi-am dat eu seama decît, după imprudenta comisă, de greșeala mea?... Da, în ochii zeilor, hazardul însuși trebuie ispășit, divinitatea nu te iartă de nici o greșeală, chiar dacă este făcută fără vrerea ta." Ovidiu s-a ferit să dezvăluie adevărată cauza a surghiunirii sale la Tomis, temîndu-se de urmări. De aceea stăruia doar asupra caracterului involuntar al faptei care i-a adus exilul. Ovidiu se explică mai departe, făcînd aluzie la două motive, unul mărturisit, celălalt tăinuit
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
angelica, și una foarte rea, malefica. Ca să se căsătorească cu o fată frumoasă, partea rea, care conduce scindatul întreg, se folosește de cea bună pentru a o seduce și păcăli să consimtă. Dar față pricepe trucul, si pentru a se feri de păcăleală accepta căsătoria direct cu Cel Rău. Desigur, deznodămîntul nu e doar același, uniunea celor doi, ci chiar clasicul final de basm: sacrificiul ei, în cele din urmă, va duce la anihilarea Celui Rău și triumful Celui Bun. Important
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
ființă, vă tînji după un echilibru, care îi alunecă mereu că o himera. I se va părea mereu că sacrifică un talger pentru celălalt, indecisa între priorități. Cînd se intersectează planurile ele nu ating de multe ori o concordie. Mă feresc s-o lezez cîtuși de puțin, îngaim doar o rezervă, îmi îngădui să mă separ pe un segment de tîlcul pe care il împrumuta Ana Blandiana termenului de datorie. Îmi pare rău că în conciliabulele noastre sub semnul comprehensiunii și
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
nimbul romantic de poeta vates ("Sînt suflet din sufletul neamului meu..."), cu semeția de a juca un rol exclusiv exponențial - a mai scăzut din pregnanta. Mă aventurez pe un teren minat, unde superstițiile persistă încăpăținate. Nici nu vreau să tăgăduiesc, ferească sfîntul, prin aceste nuanțări de ordin secundar, liantul cu peisajul originar, cu tradiția locurilor, cu conglomeratele umane specifice. Neîndoios, în etape de încleștări, cînd lozinci de luptă solicită strîngerea laolaltă a energiilor, poetul tribun este și azi o prezență de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
vor rămîne, cu siguranță. În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri protectoare în străinătate, particulare sau oficiale. Războiul de independență i-a smuls stări de exultare, apoi redevenind
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
mai ajuns nimeni, cu orice preț, chiar și cu prețul unei autoincendieri a conștiinței Sinceritatea pe care o practică are ceva sfâșietor. Iar decentă de care vorbea Nicolae Manolescu nu este chiar decentă, ci o înălțime spirituală care transfigurează indecentă, ferind-o de orice cădere în proza vieții. De fapt, poezia Angelei Marinescu este fundamental indecentă, un streap-tease metafizic, o dezbrăcare în văzul lumii de ceea ce opacizează ființă: "Cu părul râs mă plimbam prin sat/ în timpul în care poezia nu mai
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
Iliescu a avut măcar tăria să nu se despartă niciodată de "nobilele idealuri socialiste". Scoțând pe gură un discurs de cu totul altă natură, oamenii președintelui actual pășesc voinicește pe aceleași cărări primejdioase ce duc direct în prăpastie. Să ne ferească, așadar, Dumnezeu de naivitatea și prostia omului de bună credință! Albeața care li s-a pus pe ochi apărătorilor necondiționați ai d-lui Constantinescu e scuzabila, până la un punct, dar nu e mai puțin vinovată. Cu atat mai mult cu
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
scuze cititorilor - măcar cititorilor! - pentru că i-au dezinformat? În general, la noi în presă, dezmințirile se dau numai cînd se ajunge la tribunal, chiar și atunci doar cu jumătate de gură. Se publică "drepturi la replică", dar redacțiile ziarelor se feresc, în marea lor majoritate, să-și asume o greșeală de informatie sau faptul că au fost intoxicate. v COTIDIANUL, un ziar cu care de multe ori n-am fost de acord, are o problemă de tipografie. O problemă care ține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
iau 00aparatul de fotografiat, ca să fie, și mă duc la autobuzul de ora 10 . Într-adevăr, pentru mine, astăzi este o „perfect day” și privesc cu plăcere pe geam! Întru la metroul de la stația Henri Bourassa și încerc să mă feresc de curentul de aer care îmi răvășește părul. La această oră peronul este aproape pustiu. Îmi agăț de gât ecusonul de „intrare liberă” pentru că, din stația de metrou Place Bonaventure unde mă voi opri, există o trecere directă spre holul
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
pe acest buton probabil că asta va influența treptat și opinia publică. Oricum, pe stadioane se aud slogane absolut reprobabile, scandate de tineri care formează nucleul așa-numitelor galerii. Galerii de care, e adevărat, cetățenii obișnuiți de toate vârstele se feresc. Din nefericire se feresc de aceste galerii și reprezentanții ordinii publice, care an zilele de meci par complet dezinteresați de manifestările de stradă de dupa ale acestora. Manifestări care ajung până la terorizarea trecătorilor obișnuiți, care nu șanț rude cu președintele Constantinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
că asta va influența treptat și opinia publică. Oricum, pe stadioane se aud slogane absolut reprobabile, scandate de tineri care formează nucleul așa-numitelor galerii. Galerii de care, e adevărat, cetățenii obișnuiți de toate vârstele se feresc. Din nefericire se feresc de aceste galerii și reprezentanții ordinii publice, care an zilele de meci par complet dezinteresați de manifestările de stradă de dupa ale acestora. Manifestări care ajung până la terorizarea trecătorilor obișnuiți, care nu șanț rude cu președintele Constantinescu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
la diferență, ocrotesc specificitatea și proiectează construcții sprijinite pe diversitate, limbajele simbolice aspiră, dimpotrivă, spre integrare și ecumenism, spre un fel de esperanto artistic. Iar acestei banale observații nu ii asociam nici cel mai palid frison. ansa nu cumva, doamne ferește, mă întreb eu din nou și chiar că încep să mă îngrijorez de-a binelea, spaimă este a lui Perjovschi însuși, minata de cine știe ce neliniști și bănuieli obscure, și el nu face acum decît un transfer, ușor de localizat psihanalitic
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
premiu. Oricum, cu aplicație la Grass, istoria asta are conotații insultătoare. El nu s-a vîrît sub o anumita umbrela ideologică de la adăpostul căreia să-și scrie cărțile. Nu e un scriitor care și-a croit cărțile pentru a le feri de intemperii de moment. Și nu e nici un fanatic al ideilor altora. Grass are un fel de a fi care-l face de stînga. Care e motivul de nemulțumire pentru asta?!!! Mijloacele lui artistice și întregul pe care il construiește
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
Iliescu crește într-o lună, cât alții în zece a i se și îndesește bretonul pe frunte. Ca să nu mai vorbim de dinții că de porțelan, străluminând în lumina reflectoarelor, ai d-lui Corneliu Vadim Tudor. Alimentul sau preferat îl ferește de orice carie. Și unde nu operează alternantele? În neuitații ani de comunism produceam mult și consumăm puțin, ca să acumulam. În capitalism, producem puțin, ca să consumăm mult, spre a ne descotorosi de acumulări. Atunci aplaudam, acum hulim. Ni se va
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
că oamenii dumneavoastră, care vineri dimineață și-au dat demisia pentru că n-au avut încotro (...) au un fel în care pozează o siguranță de sine, o obrăznicie de te trec fiorii: li se cuvine orice și n-au a se feri sau a da socoteală cuiva. În sclipirea din ochii celor puși să apere legea era un nesfîrșit dispreț față de lege. Pozînd la sînul fetei de cabaret, privirile procurorului Ciontu aveau un singur mesaj: aVa fac pe toți!a. Admițînd că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
Cu o alcoolemie determinată cu probe de 1,4 la mie, Sterian se consideră nevinovat, potrivit ziarului NAȚIONAL, de un accident în care, e adevărat, el n-a făcut decît să lovească un autobuz. Dar autobuzul cu pricina, ca să-l ferească pe cantautor, a lovit mai multe mașini, ucigînd și doi oameni. Șoferul autobuzului nu știa că mașina pe care a încercat s-o ferească era condusă de Vali Sterian, dar pentru cel din urmă, beat pur și simplu, măcar faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]