704 matches
-
au învățătorii în tezaurizarea și integrarea folclorului în activități educaționale, formulând prevederi speciale pentru școlile normale de învățători (învățătoare) și educatoare. n concepția lui Breazul, formațiile muzicale școlare trebuie să facă legătura cu viața culturală și artistică a comunității, reprezentând fermenți de bază ai acesteia. De aceea, el elogiază direcția „de creare a unui repertor(iu) de muzică pentru școlile primare datorită lui Timotei Popovici și D. G. Kiriac”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen...., p. 608; footnote> , repertoriu ce rezultă din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ideale ale literaturii noastre, prin acțiunea unor scriitori care au debutat și publicat în țară după 1960, care beneficiaseră cumva de micul dezgheț care a însoțit creșterea lor artistică, lecturile lor, cunoașterea de limbi străine, și ei au fost, cred, fermentul nu doar al unei noi imagini a literaturii române prezentate străinătății, ci și al unei apropieri inevitabile de poziții. în fine, toate problemele teoretice ale literaturii din exil trebuiau să-și găsească o exemplificare, dacă nu chiar o rezolvare, în
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
în momentul exilului atît în romanele sale, cît și în propria viață cu totul diferită de a scriitorului român tip, care rareori ieșea din țara și chiar urbea urbea lui; fie că ne referim la Ion Caraion, poet important și ferment agitat al opoziției implicite din țară, care trăiește în exil doar ultimii cinci ani ai vieții sale, publicînd și realizînd mai mult proiecte ale unei existențe oprimate și amenințate acasă, prelungind oarecum în exil o viață și o carieră prea
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
din pagină, ca sub imperiul unei pofte de trivialitate fățișă. Cauza stă cu precădere în umorile fierbinți ce le frămîntă rasa, cu neastâmpărul acela meridional a cărui expresie atinge pragul stridenței teatrale. Cînd nu vorbesc cu mîinile, italienii vorbesc cu fermenții unei perorații suculente, al cărei zgomot dăunează conținutului propriu-zis. Și cum scrisul are neajunsul de a nu le îngădui gesticulații directe, consolarea le vine din îndesirea piruetelor stilistice. Urmarea e că forma agitației retorice o ia înaintea sensului, cititorul resimțind
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
în care, în loc de cai și armuri, vezi cum probele chemate a sprijini o nuanță sunt încărcate cu sarcasme și aluzii malițioase. Iar cînd mărul discordiei stă în clasicul contencios dintre religie și știință, cearta intelectualilor e neașteptat de încordată, grație fermentului de controversă care la animă repulsiile. În fond, ca un intelectual să nu fie plicticos e îndeajuns să-l silești să mediteze la ideile vrăjmașului. Va uita de maniere cordiale, dovedind că nimic nu-l înviorează mai mult decît temele
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se experimentau pe viu fermenții cei mai puternici ai culturii momentului, locul unde rivalitățile izbucneau, orgoliile se cizelau și prieteniile erau puse la încercare. Adevărată regină între scenele menite confruntărilor culturale, cafeneaua era locul selecției și afirmării de sine. Era exclus să te numeri printre
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
nicasiene, ce avem azi prin acest jurnal este încă o dovadă a numărului mare de oameni asupra cărora filosoful și-a exercitat vocația modelatoare: prin cărți sau, ca în cazul părintelui Dogaru, prin prezență fizică imediată, Noica a fost un ferment cultural de excepție, un veritabil schimbător de destine. Și dacă, vorba lui Hegel, spiritul este întrucît se manifestă, atunci spiritul lui Noica a fost întrucît a iradiat în uimitor de multe minți, unele aparținînd unor domenii situate la mii de
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
de la bun început întocmit anapoda: temperamentul, sensibilitatea sau pur și simplu viziunea asupra vieții. Că tocmai în acești perdanți limba ajunge să capete virtuți literare este un amănunt care ține de geneza frumosului: dacă nu suferi nu scrii, și fără fermenții chinului nici un om nu ajunge să se exprime mai aparte. În cazul Mihaelei Stănișor, suferința apare pe linia unei predispoziții ancestrale, la capătul unei încrucișări nedeslușite de impulsuri obscure. Cînd în două familii ardelenești (din Rod și Săliște) ultimele generații
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
că ține predici. Rostește pledoarii și face profeții, cultiva paradoxul și vînează oximoronul, nu ocolește tautologia și își rafinează mereu stilul. Pe scurt, caută mereu să atragă atenția, speriind, flatînd sau scandalizînd. Prezența lui, pe cît de incomoda, e chiar fermentul din dospirea căruia se întreține viața unei culturi. Compagnon preia fină observație a lui Thibaudet, si anume ca, în timp ce în viața politică franceză stîngismul este inerent (putîndu-se vorbi prin urmare de o tendință sinistrogira generală), în același timp literatura Franței
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
cărora nu putem vorbi nici de progres și nici de regres, ci doar de providență, adică de un destin ale cărui criterii nu intră în puterea noastră de înțelegere. Orice perioadă ciclică începe cu un interval anistoric, în cursul căruia fermenții simbolici dau naștere marilor mituri care vor străbate cultura acelui ciclu. Paradoxul e că intrarea în istorie, cu consemnarea timpului în felurite forme (vestigii, documente, monumente etc.), este de fapt o cădere care ne rupe de primordiile ce mocnesc în
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
de a scăpa de condiționarea epocii în care s-a născut. Gîndirea suferă astfel o emancipare care îl scutește de prejudecățile semenilor. De aceea, frecventarea miturilor nu e evaziune pornită dintr-un sentiment al inadaptării, ci înnoire pe baza unor fermenți mitici. În fine, a pretinde unui simbol să se supună unei singure interpretări e semn de amatorism. Orice lămurire univocă e aberantă, un simbol fiind cu atît mai fecund cu cît primește o suită mai largă de interpretări. Cauza stă
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
primul pas spre emancipare, ca abia gestul providențial de a aduce un Hohenzollern să scoată principatele din matca aservirii. Memoriile lui Suțu sînt un tablou pitoresc din rama căruia se desprinde o concluzie drastică: politica e acel loc în care fermentul intrigilor îți mănîncă zilele, cea mai înțeleaptă soluție fiind aceea de a te ține deoparte, sfat cu atît mai straniu cu cît vine din partea unui dregător căruia viața i-a dospit tocmai sub drojdia intrigilor. Suțu e întîi de toate
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
hagiografică, de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În repetate rînduri, Constantin Călin revine asupra statutului profesional al criticului care întîmpină dificultăți de tot soiul, nu
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
Dumitru Avakian S-au împlinit patru secole de la nașterea, de la prima publicare, a acestei fabuloase creații a geniului spaniol care este Don Quijote de la Mancha. Este perioada în care fermentul creației germina în întreaga Europă. în același prim deceniu al secolului, în Italia, rodea geniul operei, al dramei muzicale, iar personalitatea lui Claudio Monteverdi, spre exemplu, avea să ofere lumii marea sa capodoperă care este Orfeo. Ambele s-au născut
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
de seamă a cărei corectitudine în literă face casă bună cu inerția în spirit. Și cum a fi personal e o condiție de la care nu abdici nici măcar în textele de comentariu, volumul are de ispășit netezimea de stil și lipsa fermenților de controversă, textul fiind un exemplu de aceea ce înseamnă scrupulul prea zelos față de ideile comentate: dorința de a fi exact îi taie exegetului apetitul asociațiilor proprii, tomul avînd langoare discursivă, adică ritm placid și sunet apatic. Și chiar dacă nu
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
ca atunci cînd citești printre rînduri și pierzi din vedere să mai citești rîndurile. Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la volum e maniera verbală a autorului, dansul cuvintelor în pagină. Pleșu se află în posesia unui aparat lexical ai cărui fermenți pot digera orice temă asupra căreia se apleacă. Că vorbește de îngeri sau de critica plastică, de Noica sau de politica zilei, Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu, poate macera orice subiect într-
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
M.T.: Iar această frază mi-a fost inspirată de Cântarea cântărilor: "Nigra sum sed formosa". Șocul civilizațiilor și al fraternității R.: În toate cărțile dv., chiar și acolo unde nu te aștepți, în Picătura de aur, de pildă, puslează un ferment mitic. Întreaga acțiune se dezvoltă dintr-un asemenea nucleu și este moderată și modelată de el. De ce procedați astfel? Considerați realitatea nemitologică inferioară celei dintâi? M.T.: Procedez în felul acesta și nu altfel pentru că tocmai aceasta este rațiunea mea de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
ea, a trecut prin povești frumoase, prin lumină, dar și prin întuneric. Cred că astăzi, putem să spunem că este martorul cel mai important al istoriei României moderne și, deopotrivă, al istoriei teatrului. Teatrul merge mînă-n mînă cu cetatea, cu fermentul din care sînt făcuți artiștii, oameni ai cetății. Fiecare moment de căutare, fiecare încercare de a defini identitatea națională a însemnat, în același timp, și o neliniște artistică, o voluptate de a face artă, teatru, de a fi în relație
În noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2836_a_4161]
-
De la Gaudí la Dali" a avut ca subiect o perioadă mai apropiată, cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în care capitala catalană este transformată dintr-un oraș de provincie într-un centru de ferment artistic. Este o perioadă plină de contradicții, de violențe sociale și politice, foarte bine descrisă în cele nouă secțiuni ale expoziției. Epoca este dominată de conflicte între accentul pus pe renașterea - "renaixença" - culturii și limbii catalane și apartenența la Spania
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
totuna cu „a avea sens“. E ca o ahtiere după o direcție în lipsa căreia edificiul lumii se crapă, de aceea obsesia sensului e condiția preliminară a filosofiei. Așa cum în teologie providența e premisa obligatorie, tot astfel în filosofie sensul e fermentul fără de care o teorie nu poate fi legată. Unde nu e sens nu e legare a gîndurilor, după cum unde nu e pronie nu e coerență a faptelor. Împingînd nuanța spre o simplificare drastică, sensul e echivalentul secularizat al prevederii divine
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
înlocuit cu formula „Proletari din toate țările, deveniți dada!” Ce tragedie că acest îndemn n-a fost pus în practică! Omenirea ar fi fost scutită de peste o sută de milioane de victime, iar artiștii și-ar fi păstrat rolul de ferment social. Pe de altă parte, speculează Andrei Codrescu, e posibil ca în acel moment, la care Lenin ar fi asistat, „să-i fi încolțit ideea de a-i deporta sau împușca pe toți avangardiștii.” Că oroarea s-a născut în
Când dadaiștii joacă șah (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5721_a_7046]
-
deseori te face inapt pentru unghiuri spirituale, de aici vederea pozitivista, mergînd pînă la cinism moral, cu care medicul întîmpină decesele spitalicești. E ca si cum umoarea impasibila cu care s-a înarmat împotriva suferinței îl aduce în neputința de a sesiza fermentul spiritual care mocnește în catastrofă morții, și din acest motiv medicul e un tehnician care nu ia moartea în tragic. Nu o dramatizează, dar nici nu o bagatelizează, ci o privește că pe o situație-limită dincolo de care, competența lui încetînd
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
doilea, "găsind din întâmplare și câteva resturi de poeme, se prefăcu bolnav și, sub plapumă, le mâncă singur pe furiș", adică "tot ce rămăsese bun în literatură", pe care, în urma unei încăierări carnavalești, îl debordează. Amicul Algazy, "în pântecul căruia fermenții bășicii înghițite începuseră să trezească fiorii literaturii viitorului, găsi că tot ce i se oferă este prea puțin și învechit" etc. Și literatura, ca o "epifanie derizorie", intră sub incidența mecanicii placate pe viu. Convențiile se compromit prin nonsens și
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
inspirație creștină: bate la toate ușile, trimite o mie de mailuri și adună la un loc oameni care altfel nu s-ar fi întîlnit în veci. E un mijlocitor prin excelență, un liant uman cu virtuți de verigă culturală, un ferment cu efect de coagulare omenească. {i un redutabil păstrător al memoriei noastre în privința trecutului comunist al Europei. „Memoria este șansa unei societăți de a nu sucomba vidului moral“ scrie Tismăneanu la p. 206, iar toată cartea Despre 1989 este un
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
de anahoreți moderni, deriva sexuală duce la o optică de tip providențial, potrivit căreia morbul e semnul unei superiorități ce se înscrie într-un plan misterios. Boala e indiciul elevației de spirit, adică simptomul care însoțește geniul, în nici un caz fermentul sau cauza lui, și pe cei pe care Dumnezeu îi iubește îi chinuie cel mai mult, sub imperiul unei iconomii transcendente la care mintea nu poate ajunge. Din acest moment, căința e înlocuită de convingerea unui rol pe care îl
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]