572 matches
-
le bubuie lu Zarlenga. Da În loc dă toate alea, iel a luat cuvântu, care ie todeauna neputincios În față la un mister. A vorbit cu gura lui dă aur și-a zis chestii care Încă Îmi mai face creierii să fermenteze. În așa tărășenii, oratoru ie Îndeobște un lingău solemn, da Limardo, fără arșini dă voulez vous, a călcat vechiu drept și-a trimis spre uso nostro niște perorații dă taină despre frecușurili discordiei. A zis că famelia iera ceva așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
călătorul nostru are două opțiuni principale: să „flaneze“ aleator-instinctual; ori să disece „analitic-descifrator“ ceea ce i se oferă. Empatie și raționalism. Fără exclusivisme păguboase, RIM modulează cele două variante, împăcând, de asemenea, cronologia cu tematica; și ceea ce se vede cu ceea ce „fermentează“ sub fruntea încinsă a turistului. SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Discul verii: Paradisul și Peri Constat încă odată că e greu să găsești, în timpul verii, un disc nou, de suflet; mai ales atunci când ești un colecționar înrăit. Dar toată lumea se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
spuneți că Dumnezeu e chiar aici deasupra noastră? — Desigur, Jim. — Deasupra paralelei 31? Doamnă Philips, Dumnezeu n-ar trebui să fie deasupra polului magnetic? Ar trebui să vă uitați spre pămînt, sub Shanghai... Amețit de cartoful care Începuse să-i fermenteze În stomac, Jim chicoti la gîndul divinității prinse În măruntaiele pămîntului sub Shanghai, poate În subsolul magazinului universal al Sincere Company. Doamna Philips Îi ținu mîna Încercînd să-l Îmbărbăteze. Încă privind spre cer, zise: — Acum mergem la Nantao, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Bunicul era sau nu era un bărbat adevărat? Își amintea bine de acea zi toridă. În aer plutea un parfum grețos. Lumânările alunecau unele peste altele. Și acea cădere moale îl îngrețoșa. Florile, adunate într-o movilă înaltă de jur-împrejurul mesei, fermentau. Cineva îi tot șoptea să sărute mâna bunicului. Îl împingea ușor de la spate. Cutremurat de mostruozitatea ideii, leșinase. Mult mai târziu, citise documentele, semnăricile și toate condicuțele cu poezii ale bunicului. Rămăsese oarecum dezamăgit. Bunicul, marele lui bunic își cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vreau să împart borșul”, zice Gloria, la masă, și scufundă lingura mare în castronul cu zeama roșie ca sângele. - „E borșul meu!”, răspund scuturându-mi capul ca după o palmă zdravănă și primită pe neașteptate: „eu l-am pus să fermenteze și nu trebuie să uiți, îi spun, că sfecla e semănată și crescută în grădinăriile mele”. - „Eu trec pe la bucătărie, ca să-i dau gustul”, țâșnește Gloria printre dinți, în legitimă apărare. Așezați la masă, sunt pornit pe ceartă. Borșul mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-se pe un pat, iar micile fructe sălbatice, disprețuite de toți, în afară de păsări, zăceau deschise, afișându-și miezul cu pete purpurii. Ghimbirul era îngropat sub pământ, ca să rămână proaspăt, lămâile și dovlecii se uscau pe acoperiș, tot soiul de lucruri fermentau în cutii închise ermetic, ardeii iuți și frunzele de curry atârnau de crengile unui copac, la fel și laptele de bivol prins, care picura dintr-o pânză în timp ce se făcea paneer. Cu forța mușchilor ei celor noi, vânoasă și dură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
său, ultimele guave din acel anotimp atârnau printre frunzele luminate de lună. Una, două, trei din ele... atât de coapte, de grele, încât cea mai mică atingere le putea face să cadă din copac. Culese una. Formă perfectă de Buddha. Fermentând la interior, neinteresată de lume... Fruct frumos și distant, care se înmuia pe măsură ce zilele treceau, pe măsură ce nopțile treceau; fruct frumos, plin cu o constelație încă nedescoperită de stele tinere. Îl ținu în mână. Era răcoros, inegal la atingere. Orele treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ce-i asta, tocmai în comuna Dropia. Aveam dormitorul direct în CAP și sortam cartofi toată ziua. Ar fi fost bine dacă nu aș fi suferit atât. Era ca o tabără golănească, cu beții crunte de vin crud, care încă fermenta, pe care îl cumpăram cu doi lei de la țărani. După prima săptămână, primim vestea că ne întoarcem acasă pentru o zi sau două să ne spălăm atât pe noi, cât și lucrușoarele pline de noroi uscat. Abia așteptam să ajung
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
reglementărilor locale, ar fi trebuit să introducă manechinul vechi într-o pungă de plastic și s-o pună pe raftul de sus undeva în camera în care se țin probele. S-o uite acolo. Pe Betty, nu pe Cora. Abandonată. Fermentând în interior. Neluată în seamă, acolo împreună cu pungile de pastile și cocaină. Cu sticluțele și baloanele pline cu bile de cocaină și heroină. Cu toate pistoalele și cuțitele care așteaptă să apară în câte-o sală de judecată. Toate pungile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
citate când ți-e lumea mai dragă... - „O, săracă inima mea cea rănită și sângerată...” - Bine mai zici, ce adevăr ți-a ieșit pe gură... dar nu deschidem decât sticla de vin din bucătărie, tirbușonul, paharele-s acolo, sufletul nu, fermentează spurcatu’ și face bulbuci, câhhh, ca berea cu detergent. Se tolănește pe pat, aruncă pantofii, își masează picioarele. Urmăresc curburile, până la bata din dantelă neagră. Nu-mi dă atenție. - Acum vreo două sute de ani, tot îți puneau creștinii adevărați cărbuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-se pe un pat, iar micile fructe sălbatice, disprețuite de toți, în afară de păsări, zăceau deschise, afișându-și miezul cu pete purpurii. Ghimbirul era îngropat sub pământ, ca să rămână proaspăt, lămâile și dovlecii se uscau pe acoperiș, tot soiul de lucruri fermentau în cutii închise ermetic, ardeii iuți și frunzele de curry atârnau de crengile unui copac, la fel și laptele de bivol prins, care picura dintr-o pânză în timp ce se făcea paneer. Cu forța mușchilor ei celor noi, vânoasă și dură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
său, ultimele guave din acel anotimp atârnau printre frunzele luminate de lună. Una, două, trei din ele... atât de coapte, de grele, încât cea mai mică atingere le putea face să cadă din copac. Culese una. Formă perfectă de Buddha. Fermentând la interior, neinteresată de lume... Fruct frumos și distant, care se înmuia pe măsură ce zilele treceau, pe măsură ce nopțile treceau; fruct frumos, plin cu o constelație încă nedescoperită de stele tinere. Îl ținu în mână. Era răcoros, inegal la atingere. Orele treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
despre Elsa, despre tine, care abia te născuseși, despre Italia. Și plânsesem pentru ea mereu, ori de câte ori încercasem să-i repet numele. Nu reușeam să-l pronunț, sughițam în mijlocul silabelor, eructam berea care continua să-mi vină înapoi, ca și cum ar fi fermentat și ar fi crescut în stomacul meu. Din când în când, bărbatul privea o bucată din mine cu o jenă plină de afecțiune, de compasiune umană. Îmi privea buzele triste, ochii prea roșii pentru a fi priviți. Apoi se retrăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
te poți aștepta la altceva de la un inginer de bord. Visele îi erau directe, fără nuanțe și câteodată urâte. La veghe, când inginerul se supăra sau enerva, carnea nu-i trăda sentimentele care o rodeau. Disprețul și mânia, acumulate și fermentate în străfundurile sufletului, erau bine ascunse. Tovarășii de navă n-au pătruns dincolo de ceea ce plutea la suprafața lui Parker, n-au prins nici un semn a ceea ce fierbea înăuntru. Lambert folosea mai mult inspirația visătorilor, deși nu era o visătoare. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
desfrînat și tragic. Feței calme a culturii grecești, Îi opune vehemența patimii cu care se desfată și suferă. Știe și el să se bucure de soare. Se bucură Însă de soare ca o șopîrlă, cînd vinul se Încinge iar vegetația fermentează ațîțător. Atunci are chef să schimbe dansul În zbor, ca o descătușare, pînă cînd prin vii curge o lumină astenică și bate un vînt rece pustiind totul și, În locul laudelor aduse lui Apolo, nu se mai aud decît accentele ditirambului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
dezgustul de sine și de semeni și de zei, plăcerea păgână, plină, barbară, lătrându-și triumful, sfidând Ciclopul care le spionase sufletele și mintea și sexul. Până diseară, până acum câteva ore, când pământul se scuturase de plictiseala care tot fermenta clocea defeca pe spinarea sa prea răbdătoare. Un ogar turbat peste cățeaua turbată, trepidând, epileptic, pe spinarea ei îngustă, asmuțit de gâtul ei alb alb și de șoldurile perfide și părul roșu, lătrând împreună plăcerea imediată, ilicită, care să răzbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
valize, eu le folosesc pe rând înnobilându-mi camera ori de câte ori aveam chef, cu lenjerie proaspătă, creându-mi astfel finalul unei etape, spălatul, dereticatul, însemnau altă bucată de viață, pe care o tocam nevăzut și o aruncam în creuzetul timpului, acolo fermenta și, desigur, beam apă proaspătă de la izvorul nemărginirii, aveam astfel ziua multiplicată până la granițele unei săptămâni cine știe unde era sfârșitul! sau ale unei lumi cine știe când începea și dacă avea să se mai termine vreodată! se pare că a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pe cele importante, marile răscruci și cotituri ale vieții, e neputincioasă să le rezolve. Îți dă numai iluzia că le-a rezolvat. E neputincioasă prin însuși rostul funcțiunii, pentru că se află în serviciu comandat, slujind acelui uriaș inconștient unde se fermentează orice gând și faptă, unde se face legătura cu morții și, pe deasupra lor, ou însăși soarta omenească. Dacă inteligența mea se dovedea mai sprintenă, aș fi avut la timp aceste date. Mi-aș fi luat măsuri de apărare, n-aș
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe stomacul gol deoarece odată ajunse în stomac au parte de o predigestie, ele digerându-se de fapt în intestinul subțire. În momentul în care există mâncare în stomac, conținutul lui după ce se vor consuma și fructele va putrezi, va fermenta și nu ne vom mai putea folosi nici de nutrienții din ceea ce era în stomac, nici de beneficile fructelor. În urma acestor procese de fermentație se poate forma chiar și alcool în organism. Se poate mânca altceva după ce am consumat fructe
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aduc energie corpului, nu consumă energia lui. Astfel, energia „economisită” prin consumul fructelor va fi folosită la detoxifierea organismului. În cazul consumului fructelor după masă, ca desert, întreaga masă de alimente se va deprecia. Totul va deveni acid, carbohidrații vor fermenta, iar proteinele vor putrezi. Consumul corect și în cantitate mare a fructelor ne poate ajuta la a avea o (mult) mai bună sănătate, întinerire, creșterea longevității și o mult mai mare energie în organism. Asta deoarece fructele înseamnă energie (ele
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
bacterii, aceasta ducând la fenomene de fermentație, putrefacție și conducând la multe probleme printre care tulburări digestive, gaze și un consum de energie pentru organism pentru a putea manageria cât de cât această situație (în care proteinele putrezesc, iar carbohidrații fermentează). Mâncărurile se alterează, generează aciditate în organismul nostru, cât și alte substanțe toxice. Organismul nostru de fapt nu folosește proteinele din produse de origine animală sau din cele de origine vegetală. El folosește de fapt aminoacizii. Proteinele ingerate sunt descompuse
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aducea garanții serioase viitorului, tinerimea, sub diverse pretexte, îi întoarce spatele”. Cît despre noul curent viitorist... adolescentul nu face economie de platitudini: „Futurismul corespunde unei epoce interesante a artei moderne”, creditîndu-l cu aceste cuvinte ale lui Goethe: „lăsați mustul să fermenteze, va da vin”. „Exagerările” futurismului rus sînt puse pe seama „imitației” occidentale: „futurismul rus e pornit spre exagerări pentru că încă n-a depășit perioada imitațiunilor. E o copie a teoriilor preconizate în Occident. Totuși, el e caracterizat printr-o frapantă lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poeziei sale și explicația extremei sale originalități. Alcoolurile d-lui Apollinaire sînt foarte tari, dar, lucru curios, nu te îmbată — te pun de cele mai multe ori într-o situație delicată și complexă, și ajungi să te întrebi dacă alchimistul care a fermentat din talent și modernism aceste poeme n-a vrut să-și bată joc de cititori”. Vinea vorbește de un „simultaneism abstract și problematic”, uneori „excesiv de trivial”, care „o fi foarte energic și tare, dar în tot cazul e lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să-i marcheze întreaga lui existență ulterioară. La 12 ani, în timp ce se juca în curtea casei cu bărcuțele, visând să devină căpitan de cursă lungă, Traian Băsescu a căzut, din greșeală, într-un ciubăr plin ochi cu vin terminat de fermentat. N-a pățit nimic, fiindcă maică-sa l-a tras după vreo oră și jumate de un călcâi afară, iar din acel moment a devenit precum Ahile Peleianul, practic invulnerabil la efectele alcoolului și la săgețile presei, cu excepția călcâiului cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
elevată despre maeștrii aceia, replică Dante sec. Se Îndepărtaseră de trepte, Îndreptându-se către logia de la Orsanmichele. Căruțele negustorilor de stofe se opreau În acel loc pentru a-și face plinul, Înainte să plece spre târgurile din Nord. Căldura chinuitoare fermenta balega zecilor de cai care se perindau prin pasajul acela Îngust. Roiuri de muște se roteau Înnebunite, strecurându-se chiar și În gurile trecătorilor. În pofida soarelui torid, strada colcăia de oameni cu chipul acoperit, pentru a se proteja. — Nu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]