593 matches
-
mi-a dat o cîrpă moale să mă șterg la ochi: te supără lumina, e prea tare? Nu-i ni mic, trece. Am și o fotografie din curtea lui Geiger, o știu bine. SÎnt În pantaloni scurți cu bretele, cu fes alb pe cap, la vreo patru ani, Întind mîna și mă țin de crenguța unui oleandru Înflorit. Poza aceasta alb-negru luată din profil o ține mama Înrămată pe perete, În camera ei. Fotografia e Încadrată de un passe-partout alb, iar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o constantă ce-a variat mereu.“ (Întotdeauna) Intimidați de profunzimea cugetării, n-o mai comentăm. Așa cum nu le comentăm nici pe altele, care seamănă cu adevărurile pe care conu’ Leonida i le face cunoscute, în cămașă de noapte și cu fes pe cap, Efimiței: „Fie bune, fie rele, toate vin și toate trec.“ (În viață) „Să nu te temi de oameni, doar de urgia lor!“ ( Spunea bunicul) „De nu ar fi urâtul, n-am ști ce e frumos.“ (În lume) „Minciuna
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu era nimic de spus? Întotdeauna era câte ceva. Bruch povestea cum Își cumpăra jucării. La F.A.O Schwarz sau la magazine de antichități cumpăra maimuțe cu cheiță care se pieptănau În oglindă, băteau cimbale și dansau, În hăinuțe verzi sau fesuri roșii. Lăutarii cioroi 1 scăzuseră la preț. Se juca În camera lui cu jucăriile, singur. De asemenea trimitea scrisori denunțatoare, insultătoare, muzicienilor. Apoi venea, se spovedea și plângea. Nu plângea de spectacol. Plângea pentru că simțea că-și pierduse viața. Puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nici În indoneziană și nici În engleză. Îi căzuseră iar ochii pe fotografia celor doi președinți. Kennedy ținea pleoapele strânse din pricina luminii puternice, iar părul Îi era oarecum ciufulit de o boare de vânt. Sukarno avea ca Întotdeauna pe cap fesul negru, asortat de astă dată cu ochelari moderni de soare. Unul lângă altul, păreau să fie un școlar scos la plimbare de un unchi morocănos, Însă elegant Îmbrăcat. și unul, și celălalt păreau mulțumiți, cu toate că nu prea aveau ce să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
doi mateloți la provă scrutând marea fără să scoatem un cuvânt. Ea nu mi-a răspuns la nici una din întrebările puse. Eu bagaj, cum bine știi, nu prea aveam, așa că rucsacul meu era gata de drum în mâna mea. Cu fesul ăla marinăresc pe cap și cu tricoul vărgat era și mai frumoasă, parcă era un manechin dintr-o prezentare a lui Jean-Paul Gaultier. Vântul îi spulbera pletele ce-i ieșeau de sub fesul de lână, iar lacrimile i se prelingeau pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
era gata de drum în mâna mea. Cu fesul ăla marinăresc pe cap și cu tricoul vărgat era și mai frumoasă, parcă era un manechin dintr-o prezentare a lui Jean-Paul Gaultier. Vântul îi spulbera pletele ce-i ieșeau de sub fesul de lână, iar lacrimile i se prelingeau pe obraji, împreunîndu-se în bărbie, de unde picurau rar pe podeaua de tec încinsă, pe care soarele puternic nu le lăsa să rămână mai mult de câteva secunde. "Deci, coboară cineva?", întreba ofițerul șalupei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
unii și ceilalți să dorească acest lucru și să nu existe un interes anume pentru care unul dintre partenerii de discuție să-și dorească a demonstra cu orice preț că dreptatea e doar de partea lui. Atunci cînd «interesul poartă fesul», fiecare «trage cenușa pe turta lui» și adevărul e greu de aflat, pentru că cel interesat va face orice ca să nu piardă ceea ce are de cîștigat. ─ Să Înțeleg că slujitorii cultelor religioase nu vor să se afle adevărul? Că dacă s-
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
al moralei sau al legilor, fiecare om crede că e Îndreptățit să se comporte așa cum crede el că e mai bine pentru dînsul. El nu vrea să piardă ceea ce are sau ceea ce poate obține, comportîndu-se În alt fel. «Interesul poartă fesul!» Dar oamenii Îi condamnă pe cei care urmărindu-și interesele lor, Îi deranjează, sau Îi Încurcă pe alții să-și satisfacă interesele. Precizez că nu e vorba de morală, ci de ceea ce consideră oamenii. Aceea e morala lor, după care
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
-ți cuvintele, corcitură de măgar, ori ți s-a făcut să dormi mâine la prânz pe cartofi la tavă? Domnița: Tata trebuie să poarte coroana chiar și în timpul nopții. Iepurașul: Dar de ce? Împăratul: Fiindcă sunt împărat. Iepurașul: Păi n-ai fes? Împăratul: N-am că eu sunt ]împărat, nu sultan de la Țarigrad. Domnița: Dar ce e zarva asta în castel, tăticule? Împăratul: Îl fugăresc pe ăla? Domnița: Care ăla? Împăratul: Pe ăla, cum îi zice...Cotoșman. Domnița: Și de ce-l fugăresc
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
curte lătra Întruna, Îndârjit, se auzea cum se smulgea din lanț și cum lanțul aluneca pe sârma Întinsă. Cineva lovea puternic cu pumnul În ușă. Domnul Benedek Își Îmbrăcă halatul de casă și ieși fără să‑și scoată de pe cap fesul de noapte cu ciucurele care‑i cădea pe‑o ureche. Înălțând mult lumânarea, o recunoscu În pragul ușii pe doamna Brener care‑și strângea În brațe fetița. Copilul se zguduia sufocat de suspine. Doamna Brener nu putea scoate o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Conjuncturi III (Fesul) De o demnitate înnăscută, Al. D-trie. Ghica se zvârcolea între renunțarea la domnie sau găsirea unei formule de compromis, spre a nu rămâne de râs în amintirea urmașilor și a istoriei. La numirea sa pentru primirea firmanului de urcare
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
Golești au intuit și cu rugăminți , stăruiseră să nu facă ceva necugetat, păstrânduși capul pe umeri. A doua zi, viața îi juca feste, că viitorul domn moldav, Mihail Sturdza, venit și el la înscăunare își răsese barba, și-și potrivea fesul cu care urma să intre cu alură turcomană la înscăunare. Imprevizibil, de un calm imperturbabil, Al. D-trie Ghica a laut fesul și l-a mistuit în buzunar. Cu un zâmbet afabil protocolar, deși în suflet i se surpau munți
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
feste, că viitorul domn moldav, Mihail Sturdza, venit și el la înscăunare își răsese barba, și-și potrivea fesul cu care urma să intre cu alură turcomană la înscăunare. Imprevizibil, de un calm imperturbabil, Al. D-trie Ghica a laut fesul și l-a mistuit în buzunar. Cu un zâmbet afabil protocolar, deși în suflet i se surpau munți de furie, la ceremonia papucului atinse cu vârful nasului încălțarea, zăbovind puțin tentat să muște, după care ridicat în picioare, în cea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
să comunice protocolului turc, că el e militar și sărutarea papucului , e o formulă perimată. Visul lui Alexandru Ghica (care putea să-l coste capul) se înfăptuise în sfârșit, demolând orgolii și ingerințe anchilozate, anticipând căderea Imperiului Otoman. Acel faimos fes, pe care domnul Ghica îl mistuise în buzunar, l-am întâlnit, într-un muzeu Ghica; un obiect fără sens și fără nici o explicație. Sunt convins, că expozantul nu cunoștea drama aceluia ce trebuia să-și acopere capul ca sens (atât
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
în grija birtașului, deoarece eram destul de amețit pentru a ajunge cu ea acasă. în rest, nu mai rețin nimic din ce mi s-a întâmplat. -De aceea, te rog să treci pe la mine pe acasă și sămi aduci scurta și fesul maro, iar pantofii... și atunci se înroși tot. -Am înțeles, Radu. îți aduc tot ce mi-ai cerut, ea înțelese că el nu mai avea alți pantofi și nici bani suficienți pentru a-și cumpăra alții. îți mulțumesc, Angela, murmură
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și îmi închipui că este a turcului. De fapt nici nu era nevoie de închipuire, pentru că l-am și zărit pe stăpân: un turc între două vârste, puțintel la trup, scufundat în niște șalvari cam mari și adăpostit sub un fes roșu la fel de nepotrivit pentru statura lui, care ne întâmpină zâmbind cu toată fața lui spânatecă. Cu un gest de mare respect, se înclină adânc ducând, mâna dreaptă la inimă. Bine estem venit sfințiia ta la bietul Alî! Se vede treaba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu-i așa de greu... Da’ dacă ți-i scoli pe toți în cap... treaba ta... eu ți-am spus... Am avut și-un mare necaz, mi-au murit doi pești.” ... ia mai du-te... Mi-l și imaginez cu fesul pe cap, istovit după ieșirea la colț să cumpere viermișori uscați pentru pești, nu din ăia de data trecută, că se sfărâmau prea ușor între degete, se strângeau în cocoloașe deasupra apei, „și cum să le vină să-nghită așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să văd ce zice și el. SMARANDA: Bine faci, că tot de-aici ai luat sfatul cel bun și când ai plecat cu boișorii la târg. DĂNILĂ: Ei, aceea a fost altă căciulă... SMARANDA: Și-acu' a fi, te pomenești, fes! DĂNILĂ: Bine, bine, las' c-ajungem noi la o lumină. Iaca. ține punga asta, du-o acasă. SMARANDA: Ia-o din ochii mei, măcar să n-o mai văd! Taman punga asta-mi lipsea... DĂNILĂ: Bine, dacă n-o vrei, las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
punea în evidență imperfecțiunile chipului și ea simțea asta. Trebuia să aibă cu mult peste treizeci de ani, la colțul ochilor avea deja o plasă de riduri mici. Avea un chip trudit în fiecare centimetru de piele. Dar în deschizături fesuri, în ochi și nări, în tăietura buzelor, acolo unde ieșea la suprafață suflul ei interior, foșnea o chemare ascunsă, inefabilă, ca o adiere de vânt prinsă în frunzișul pădurii. — Cum te cheamă? — Italia. Am acceptat numele acela nefiresc cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
albe și costume cu cravata pusă pe același umeraș, așa nu greșesc. Uneori, Elsa a încercat să mă convingă să mă îmbrac mai îndrăzneț, să-mi iau măcar cu o plălărie. Are un prieten, un scriitor berlinez care poartă bascuri, fesuri, pălării de panama, șepci, lui îi stau bine, este excentric, bisexual, foarte inteligent. Scriitorul berlinez cu siguranță ar fi făcut-o mai fericită. Se întâlnesc poate în vreo cafenea literară, el își așază umbrela sau căciula pe scaun, îi citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și, după ce-i spuse: „Așteptați puțin, mă duc să-l pun la loc pe Pichín al meu“, îl lăsă singur. În acel moment intră în salon un domn bătrân, unchiul Eugeniei, fără doar și poate. Purta ochelari fumurii și un fes pe cap. Se apropie de Augusto și, luând loc lângă el, îi adresă aceste cuvinte: — (Aici o frază în esperanto care vrea să însemne: Nu credeți și dumneavoastră, ca și mine, că pacea universală se va instaura curând mulțumită limbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
șahul, continuă Djamaledin, era faptul că Ministrul Poștelor era unul dintre cei mai fideli discipoli ai mei și că-l Însărcinasem chiar cu buna difuzare a ziarului! Râsul lui Djamaledin răsuna Încă atunci când sosiră trei vizitatori cu capetele acoperite de fesuri de un roșu sângeriu. Se ridică, Îi salută, Îi Îmbrățișă, Îi invită să se așeze, schimbând cu ei câteva fraze În arabă. Am ghicit că le explica cine eram, cerându-le o păsuire de câteva clipe. Se Întoarse spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dintotdeauna, În Cartea Destinului. Era scris ca eu să vin În Persia și să fiu unealta faptei care tocmai s-a săvârșit.” XXXII Dacă bărbații care se preumblau pe colina Yildiz, de jur-Împrejurul casei lui Djamaledin, și-ar fi scris pe fesuri „spioni ai Sultanului”, n-ar fi dezvăluit nimic În plus față de ceea ce până și cel mai naiv dintre vizitatori constata de la prima vedere. Dar poate că tocmai acela era adevăratul motiv al prezenței lor: să-i descurajeze pe vizitatori. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
doilea punct: să nu mai fie folosit niciodată un expert străin fără a se obține, În prealabil, consimțământul legațiilor rusă și britanică. XLVII La sediul Parlamentului, cei șaptezeci și șase de deputați așteaptă, unii cu turbanul pe cap, alții purtând fes sau tichie; unii „fii ai lui Adam”, dintre cei mai militanți, sunt Îmbrăcați chiar după moda europeană. La ora unsprezece, prim-ministru urcă la tribună ca pe eșafod, citește cu glas stins textul ultimatumului, apoi amintește sprijinul acordat de Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ce-i; Amândoi își trag căruța Altfel decât de obicei. N-am cobit eu niciodată, Nici acum nu pot cobi, Dar de-o țin așa, cu plată M-ai adânc s-ar înrobi. 30 noiembrie 2004 REFLECȚII (CLXV) „Interesul poartă fesul”, Liderii-s cu interesul, Fesu-i pentru națiune Care nu se mai opune. Probleme nefăcute-n vreme Ridică alte întrebări; Liderii răspund cu scheme, Cu fumul parfumat din nări. Mai tare, clar și la concret, Și tot pe față, nu discret
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]