1,301 matches
-
a fost arestată în 1951 și condamnată la șapte ani de închisoare. Dintre aceștia a executat numai șase, în închisorile de la Mislea si Miercurea-Ciuc, după care, în 1957, a fost deportată în Bărăgan, la Lătești, la 30 km nord de Fetești, pentru încă cinci ani. Aici se va căsători cu Guy Bossy (Bossie), văr cu diplomatul Raoul Bossy. Guy era mai tânăr decât ea cu vreo zece ani, ceea ce nu i-a împiedicat să fie extrem de fericiți împreună. În domiciliul obligatoriu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
-o din loc spre Constantă. De data asta nu mai mergea În regim de accelerat, ci de tren personal că pe linia Bârlad Fălciu, oprind prin toate stațiile și toate haltele de pe traseu; pe la ora 3 după-amiază am ajuns la Fetești... ...După ce am trecut podul Saligny, am mai mers vreo 10-15 minute și dubă s-a oprit; după câteva momente, am simțit cum este decuplata și cum trenul a plecat. Ne uităm pe fereastră, dar nu vedeam nici o gară; eram În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În stațiile mari veneau reprezentenții de la Crucea Roșie și întrebau la fiecare vagon unde erau copii, pentru a le da medicamente celor bolnavi și ceai fierbinte. Toți credeau că ne duc în Siberia, dar până la urmă trenul a oprit la Fetești, unde ne așteptau căruțe cu cai, tractoare și camioane. Am mers cu mașina pe un drum plin de praf și după douăzeci și ceva de kilometri am ajuns pe un câmp cultivat cu bumbac, cât vezi cu ochii. Pe acest
POVESTEA VIEŢII MELE DE REFUGIAT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Flueraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1682]
-
urmat rejudecarea, prelungirea cu 3 ani a condamnării și executarea noii pedepse la Jilava, de unde a ieșit pe 29 noiembrie 1959, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan încă 4 ani: 2 ani la Răchitoasa, în Constanța, și alți 2 la Lătești, Fetești. A murit pe 23 martie 2002. Drohobeczky Attila Anton Alexandru Popa notează în declarația sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația 'Leitz'. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mare valoare, pedagog desăvârșit, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu și-a adus o contribuție însemnată la formarea a numeroase generații de farmaciști. S-a născut la 1 mai 1944, în comuna Hagieni, județul Ialomița. A urmat cursurile Liceului Teoretic din Fetești (1957-1961), iar în anul 1967 a absolvit Facultatea de Farmacie din Iași. Remarcată și apreciată în anii studenției, la terminarea facultății a fost încadrată, prin concurs, ca preparator la disciplina de Farmacodinamie, din cadrul Facultății de Farmacie din Iași, urcând toate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
vreo douăzeci de mii; achiziția piesei de la teatrul de-aici, vreo douășpe mii; patru scenarii radiofonice transmise, vreo șapteșpe mii... Să tot fie, bani în mînă... în total... Vreo șaizeci și trei de mii, a surîs Livia, turnîndu-mi vin, o fetească făcută de țăran, adusă de pe lîngă Odobești. Și ce-ai făcut cu atîția bani? I-am investit în alte lucrări, am răspuns. Cafeaua, vodca, hîrtia de scris, dactilografierea textelor, drumurile la București, la alte teatre din țară... au costat... Autobuzul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
plajă, în oraș. Pe malul mării, am să-ți strig numele, căci inima mi-e plină de tine, de tristețe și de imensă tandrețe. Mamina 2/1947 I Mangalia, 12 septembrie 1947, vineri Ieri, la 6.10 plecare; bineînțeles, de la Fetești la Medgidia, ca să văd Dunărea și să mănânc la vagonul-restaurant. Am învăluit peisajul în marea mea singurătate; ici și colo, privirile mi se trezeau și observam ba o barcă legată de mal, tragic de singură în imensa întindere a apelor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu a îndreptat arma în plan vertical. Era în camera de telefonie și telegrafie. Glonțul a trecut la jumătate de metru de locul unde stătea telegrafistul, Lucian Subțirică, și s-a înfipt în perete. Militarul în cauză, un băiat din Fetești, Ionel Agalopol (Gogu îi spuneam noi), a rămas înmărmurit. Dincolo, cei de la planșete au înlemnit, se gândeau că sigur cineva a murit ori s-a rănit. Cine a venit să vadă ce s-a întâmplat? Chiar Ardeleanu. "Ce s-a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Alexandria, că el, la terminarea școlii tehnice, a făcut vreo doi ani specializarea În Germania, și a revenit În direcția poștelor și telecomunicațiilor la București. Și apoi, până-n ’47-’48, a plecat din direcție și a fost numit diriginte la Fetești și după aia la Hârșova. Și a venit la Alexandria unde, la Început, n-a lucrat În poștă, că nu l-a primit, și după aceea l-a reprimit la Roșiorii de Vede și, În sfârșit, după un an, a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII Anton Golopenția, Rapsodia epistolară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
between poverty and exclusion Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Methodological issues in measuring poverty. The experience of a survey in Oradea Ștefan Cojocaru The „full half of the bottle”. An experiment in applying the Appreciative Survey Elena Herda The town of Fetești Ana Bleahu Romanian migration in Spain Remus Anghel Milano Centrale. Ilegal status, labor force markets and transnational practices of Romanian migrants in Milano Mariya Nedeltcheva Presidential elections and their influence on the Romanian political map REVIEWS Anton Golopenția, The epistolary
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
that appreciative inquiry perspective works for rebuilding the social relationships in one NGO. Its main contribution is showing how appreciative perspectives can be used for organisational development by dropping out of the deficiency paradigm. Primit la redacție: mai 2005 Orașul Fetești Elena Herda Cercetarea privind evoluțiile sociodemografice ale orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
one NGO. Its main contribution is showing how appreciative perspectives can be used for organisational development by dropping out of the deficiency paradigm. Primit la redacție: mai 2005 Orașul Fetești Elena Herda Cercetarea privind evoluțiile sociodemografice ale orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost realizată în 2003 în cadrul Facultății de Geografie a Universității București. Poziția și localizarea așezării Orașul Fetești este situat în sud-estul județului Ialomița, teritoriul său administrativ fiind mărginit de cel al comunelor Movila, Bordușani, Stelnica (nord-vest, nord și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost realizată în 2003 în cadrul Facultății de Geografie a Universității București. Poziția și localizarea așezării Orașul Fetești este situat în sud-estul județului Ialomița, teritoriul său administrativ fiind mărginit de cel al comunelor Movila, Bordușani, Stelnica (nord-vest, nord și est) și Borcea (sud), dar și de județul Călărași (est, sud și vest). El se află în partea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
secole. Prin cucerirea independenței de stat (1877) și reintegrarea Dobrogei între granițele României, ca și prin construirea de căi ferate și poduri feroviare a crescut importanța așezării. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, calea ferată între Fetești și Cernavodă, moment în care așezarea a început să se distanțeze de celelalte sate situate pe malul Borcei. În momentul de față la Fetești se intersectează două căi ferate, una care leagă portul Constanța de sudul și vestul țării și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
crescut importanța așezării. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, calea ferată între Fetești și Cernavodă, moment în care așezarea a început să se distanțeze de celelalte sate situate pe malul Borcei. În momentul de față la Fetești se intersectează două căi ferate, una care leagă portul Constanța de sudul și vestul țării și alta care face legătura cu centrul și estul țării. Trebuie semnalat și drumul național 3B (Călărași-Giurgeni), cu autostrada Fetești-Cernavodă, drumul național 3A (Lehliu-Fetești) și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului, urmată în 2003 de o primă monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului Fetești demonstrează că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acesteia, amenajarea teritoriului, poluarea aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de formare a denumirii Fetești este Fetești < Fetescu < Fetea („fata cu sufixul ea”). Pentru bătrânii locului, istoria așezării se confundă uneori cu istoria boierului Dudescu. Astfel, se povestește că pământurile din jurul orașului ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de formare a denumirii Fetești este Fetești < Fetescu < Fetea („fata cu sufixul ea”). Pentru bătrânii locului, istoria așezării se confundă uneori cu istoria boierului Dudescu. Astfel, se povestește că pământurile din jurul orașului ar fi aparținut Dudeștilor, care aveau o singură fată. La căsătoria ei, părinții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
purtat de alte patru sate din România (două în Timiș, unul în Hunedoara și altul în Brăila); toponimul Fetești mai apare în județele Iași, Suceava și Vrancea, iar oiconimul Vlașca își găsește corespondentul în județul Teleorman. Evoluția vetrei orașului Orașul Fetești este o așezare polifuncțională constituită prin concentrarea spațială a mai multor localități apărute în diferite perioade istorice. Martore peste timp ale acestei evoluții urbane sunt cele șase cartiere ale orașului, în trecut sate: Dudești, Fetești-Oraș, Fetești-Gară, Buliga, Vlașca și Coloniști
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de resursele ecologice existente: vecinătatea râului Borcea și a Dunării bogate în pește; prezența pânzei freatice la adâncimi relativ mici; abundența lemnului de construcții oferit de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și satul Fetești. Mai târziu, extinderea așezării și apariția altor nuclee de locuire s-a făcut spre sud-sud-est, la o distanță tot mai mare de apa Borcei, și spre nord. În acest mod au luat naștere satul Dudești, amintit pentru prima dată în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și spre nord. În acest mod au luat naștere satul Dudești, amintit pentru prima dată în 1764, și satul Stelnica. În 1877, arealul cu cea mai mare densitate de locuire era localitatea Dudești, compusă din satele Dudești - cel mai mare, Feteștii Noi (Scutari), Pădureanca și Afumați - cel mai mic cu doar șapte familii de țigani. Localitatea Buliga este consemnată în documentele de la începutul secolului al XIX-lea, perioadă de care se leagă și apariția celui mai mare și mai dinamic cartier
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]