2,395 matches
-
în același lob pulmonar. Cavernele recente sunt elastice și răspund foarte bine la tratamentul medicochirurgical. Formele de tuberculoză pulmonară rebele la tratament sunt caracterizate prin caverne unice sau multiple cu margini rău delimitate de mase cazeoase. Cavernele rigide cu peretele fibros, nu pot fi colabate suficient prin metodele de colapsoterapie. Vindecarea lor nu se poate obține decât prin chirurgia de exereză; în cazul cavernelor gigante se poate utiliza drenajul Monaldi sau speleostomia, tehnici abandonate o perioadă de timp, dar reactualizate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
pe statistica sa de până la 5, 6 litri. Toracele este retractat (toracoplastie fiziologică), plămânul cu volumul diminuat, iar scizurile sunt blocate. Leziunile bronșice sunt polimorfe mergând de la stenoze până la supurații, bronșiectazii și fistule (fig. 6.48). Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze bronșice, atelectazii, bronșiectazii și fistule. Zonele de distrucție sunt în unele cazuri colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa unor hemoragii dramatice (fig. 6.49). Clinica PDT poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
serviciile de chirurgie, în defavoarea formelor extinse. Chirurgia tuberculozei pulmonare prezintă o serie de particularități de care chirurgul toracic trebuie să țină seama. Trebuie remarcat că rezecțiile pulmonare pentru leziunile tuberculoase sunt intervenții deosebit de laborioase și sângerânde, datorită simfizelor și remanierilor fibroase pe care le suportă în cursul tratamentului tuberculostatic toate formațiunile anatomice ale plămânului. Chirurgul este confruntat cu pahipleurite și simfize pleurale foarte întinse, care predomină de obicei la nivelul apexului și la baza pulmonului. În pahipleuritele strânse, decolarea plămânului nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
mai redutabile invazii translobare ale procesului tuberculos le găsim în segmentul dorsal superior și segmentul VI (în ambele sensuri) ca și între lingulă și piramida bazală stângă. Deosebit de dificil este și timpul hilar ca și cel vascular scizural datorită remanierilor fibroase, a adenopatiilor scleroase sau ganglionilor calcificați care pot face imposibilă pătrunderea în teaca vasculară. În aceste condiții accidentele vasculare sunt posibile. Este recomandată sutura, dar nu sunt foarte rare situațiile în care hemostaza nu poate fi făcută decât prin ligatura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
Rezecțiile iterative sunt de fapt intervenții de „depanare” după o rezecție pulmonară anterioară, urmată de o complicație majoră (empiem, fistulă bronșică) care nu a putut fi rezolvată prin alt procedeu chirurgical. Sunt intervenții cu grad mare de dificultate datorate remanierilor fibroase și a simfizelor largi de la nivelul hilului, care pot fi sursa unor grave accidente vasculare în cursul disecției hilare. Economia de parenchim trebuie să fie obiectivul princeps al echipei chirurgicale. O reintervenție după o rezecție segmentară va avea ca obiectiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
curățirea arborelui bronșic. Frecvența bronșiectaziilor este apreciată de majoritatea autorilor ca fiind în jur de 20% din totalul cazurilor de tuberculoză vindecată prin tuberculostatice. Bronșiectaziile pot apărea fie după pleurezia tuberculoasă rezorbită, prin mecanism de scleroză pleurogenă, fie după lobitele fibroase retractile (bronșiectazii de tracțiune) sau sub plastronul de toracoplastie, datorită compresiunii executate asupra arborelui bronșic de către colapsul chirurgical sau de compresiunea unor adenopatii. Bronșiectaziile au fost semnalate în parenchimul restant după rezecțiile pulmonare parțiale, consecutiv manifestărilor de statică bronșică după
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
fragmentează foarte greu și nu embolizează decât excepțional. Staza venoasă nu are importanță în inițierea trombozei. Foarte rar procesul tromboflebitic superficial se propagă în profunzime realizând o TVP cu potențial emboligen. Deoarece vindecarea se face de regulă printr-o obliterare fibroasă completă, fără sechele, nu se poate vorbi despre o restitutio ad integrum; implicarea în procesul tromboflebitic al venei safena magna, duce uneori la apariția de varice secundare prin vindecare deficitară cu avalvulare și instalare de insuficiență venoasă cronică. EXAMENUL OBIECTIV
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
DIFERENȚIAL Deoarece procesul flebitic afectează venele superficiale, anamneza și examenul obiectiv sunt decisive pentru diagnostic, metodele paraclinice de investigație practic sunt inutilizabile în faza acută, cu excepția TFS complicate cu tromboze profunde [3]. În faza cronică, atunci când s-a constituit cordonul fibros, ecografia bidimensională utilizând un transductor cu frecvență mare (7-10 MHz) poate să pună în evidență un lumen rezidual extrem de subțire sau chiar absența lumenului pe traiectul venei afectate în prealabil. În cazul flebitelor supurate sau a celor acompaniate de celulite
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de etiologie necunoscută, care afectează mai frecvent femeile, mai ales cele care au suferit o mastectomie unilaterală, când sunt implicate venele superficiale din regiunea axilară până în regiunea inghinală, cu o evoluție subacută sau cronică, cu o vindecare spontană prin indurație fibroasă apărută în decurs de câteva săptămâni. EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC Fenomenele inflamatorii dispar spontan în zile și săptămâni, care lasă în urmă un cordon venos indurat, indolor, cu o pigmentație brun gălbuie. Recidiva flebitică este posibilă în condițiile în care vindecarea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
viscerale supraiacente. Caracteristici histologice Principalele caracteristici macroscopice, microscopice, electronomicroscopice și imuno-histochimice ale variantelor de CBP pot fi studiate în tabelul 6.8. Tendință la cheratinizare sau formare de perle epiteliale Celule epiteliale columnare sau cuboidale dispuse acinar sau glandular, stromă fibroasă.Tumoră anaplastică din celule stratificate fără formare de punți intercelulare sau producție de cheratină. Aparat Golgi bine dezvoltatCelule de formă variabilă, nuclei mari, citoplasmă abundentă, granule cu miez dens și diferențiere neuroendocrină Celule rotunde cu membrane indistincte, granule citoplasmatice neurosecretorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
una dintre cele două seroase rămâne intactă se întâlnește sacul herniar. Z. Popovici descrie numai două astfel de situații în lotul de 65 de rupturi de diafragm; există situații în care se descoperă un pseudosac herniar, reprezentat de un sac fibros format din colagen; în statistica personală am identificat 1 singur caz de hernie diafragmatică posttraumatică (după o ruptură frenică) cu sac herniar [1, 2, 69]. Viscerele angajate în herniile diafragmatice postraumatice În herniile diafragmatice posttraumatice se poate angaja orice viscer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
fie împinse în abdomen, pe măsura eliberării lor din aderențele dezvoltate între ele și breșa frenică, pleura parietală și viscerele toracice [52, 56, 69]. Întrucât în herniile diafragmatice posttraumatice cronice, absența sacului herniar, conduce la dezvoltarea de aderențe (laxe sau fibroase) între viscerele abdominale și cele toracice, reintegrarea în cavitatea peritoneală a viscerelor herniate în torace întâmpină dificultăți determinate de intensitatea procesului aderențial. Regulile ce trebuiesc respectate în cursul acestui timp operator și artificiile de tehnică la care se pot recurge
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
luni. Este vorba despre bolnavii care au plămânul încarcerat într-o pahipleurită viscerală sau la care pleurezia a recidivat după pleurodeză. Pleurodeza Are drept scop oprirea acumulării de fluid pleural. Aceasta se realizează desființând cavitatea pleurală prin crearea de aderențe fibroase între pleura viscerală și cea parietală. Introducerea metodei a fost necesară deoarece majoritatea pleureziilor neoplazice sunt refractare la chimio și radioterapie. Pleurodeza intraoperatorie (toracoscopică sau prin toracotomie) se face prin insuflare de pulberi cu efect sclerozant (exemplu, talc). Pleurodeza postoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
tumori bronhopulmonare benigne: hamartom, leiomiom, fibrom, lipom; - tumori bronhopulmonare maligne: cancer bronhopulmonar, carcinoid bronșic; - leziuni infecțioase pulmonare: bacteriene specifice (tuberculom, cavernă plină) sau nespecifice (abces pulmonar), fungice (asper-gilom, histoplasmoză), parazitare (chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul diferențial al nodulilor pulmonari multipli include: boala granulomatoasă, sarcoidoza, tuberculoza miliară, abcesele sau infarctele pulmonare multiple. Limfangita carcinomatoasă trebuie diferențiată de edemul pulmonar, fibroza pulmonară [7]. TRATAMENT După punerea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
interval fără boală lung;- rezecabilitatea metastazelor. Factorii prognostici negativi includ: - excizia incompletă a metastazelor;- lipsa controlului tumorii primare;- progresia metastazelor în timpul tratamentului [2, 18]. Sarcoame ale țesutului moale Factorii prognostici favorabili includ:- numărul nodulilor (≤3);- histologia tumorii (de exemplu histiocitomul fibros malign are prognostic mai bun);- timp de dublare a tumorii sub 40 de zile;- interval fără boală lung;- rezecția metastazelor recurente [14]. Cancer colo-rectal Odată ce nu există chimioterapie eficace, rezecția metastazelor pulmonare de cancer colo-rectal poate prelungi supraviețuirea la pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
cuprinsă între 50-80% [50]. Cei mai mulți autori le delimitează în tumori osoase și de părți moi, așa cum le vom trata și noi în continuare. Tumorile osoase primitive Ele includ, în cele mai multe clasificări, atât tumori propriu-zise, cât și afecțiuni non neoplazice (displazia fibroasă, de exemplu). Explicația acestui fapt este că imaginile radiologice, ca și manifestările clinice sunt foarte apropiate. Din toate tumorile osoase, în jur de 6% sunt localizate la nivelul peretelui toracic, iar dintre acestea 85% sunt costale și 15% sternale [67
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
osoase, în jur de 6% sunt localizate la nivelul peretelui toracic, iar dintre acestea 85% sunt costale și 15% sternale [67]. Dintre ele, peste 80% sunt maligne [69]. Tumorile benigne Tumorile benigne cu frecvență mai ridicată sunt: osteocondromul, condromul, displazia fibroasă și histiocitoza X. Mai rar apar osteomul benign, tumora cu mieloplaxe (cu celule gigante), hemangiomul sau chistul osos anevrismal. Osteocondromul este cea mai frecventă tumoră osoasă toracică benignă (50% din toate tumorile benigne costale), ce apare de trei ori mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
a constatat apariția ei după nașteri. Are uneori un aspect înșelător, pseudoinflamator, fiind mai moale la palpare decât celelalte tumori [25]. Produce distrucția osului și durere. Intervenția chirurgicală constă în extirparea coastei afectate la 2-3 cm în țesut sănătos. Displazia fibroasă costală nu este o tumoră, ci o afecțiune chistică, posibil de etiologie malformativă. Se caracterizează prin transformarea fibroasă a cavității medulare costale. Displazia fibroasă poate fi solitară, dar se pot constata și leziuni difuze, ce apar în cadrul sindromului Albright (chiste
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
celelalte tumori [25]. Produce distrucția osului și durere. Intervenția chirurgicală constă în extirparea coastei afectate la 2-3 cm în țesut sănătos. Displazia fibroasă costală nu este o tumoră, ci o afecțiune chistică, posibil de etiologie malformativă. Se caracterizează prin transformarea fibroasă a cavității medulare costale. Displazia fibroasă poate fi solitară, dar se pot constata și leziuni difuze, ce apar în cadrul sindromului Albright (chiste osoase multiple + pigmentare cutanată + maturizare sexuală precoce la fete). Spre deosebire de osteocondrom, displazia apare mai frecvent în regiunea postero-laterală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
și durere. Intervenția chirurgicală constă în extirparea coastei afectate la 2-3 cm în țesut sănătos. Displazia fibroasă costală nu este o tumoră, ci o afecțiune chistică, posibil de etiologie malformativă. Se caracterizează prin transformarea fibroasă a cavității medulare costale. Displazia fibroasă poate fi solitară, dar se pot constata și leziuni difuze, ce apar în cadrul sindromului Albright (chiste osoase multiple + pigmentare cutanată + maturizare sexuală precoce la fete). Spre deosebire de osteocondrom, displazia apare mai frecvent în regiunea postero-laterală a toracelui [50]. Dezvoltarea începe în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
tumori cu agresivitate locală crescută. Margini pozitive tumoral la piesa de rezecție, reintervențiile chirurgicale și iradierea postoperatorie sunt asociate cu un risc înalt de recidivă locală [1]. Tumorile maligne de părți moi Includ numeroase formațiuni. Cele mai frecvente sunt: histiocitomul fibros malign, rabdo-miosarcomul, liposarcomul, neurofibrosarcomul. Mai rar apar leiomiosarcomul și angiosarcomul și foarte rar limfomul malign [60]. Histiocitomul fibros malign este cea mai frecventă neoplazie de perete toracic cu care chirurgul toracic vine în contact. Apare între 50-70 ani, în 60
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
asociate cu un risc înalt de recidivă locală [1]. Tumorile maligne de părți moi Includ numeroase formațiuni. Cele mai frecvente sunt: histiocitomul fibros malign, rabdo-miosarcomul, liposarcomul, neurofibrosarcomul. Mai rar apar leiomiosarcomul și angiosarcomul și foarte rar limfomul malign [60]. Histiocitomul fibros malign este cea mai frecventă neoplazie de perete toracic cu care chirurgul toracic vine în contact. Apare între 50-70 ani, în 60% din cazuri la bărbați [70]. La femei graviditatea accelerează creșterea tumorii. Unele par a fi induse de radioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
tumora este în contact cu fascia exotoracică sau o invadează, străbate spațiul intercostal sau infiltrează arcul costal, rezecția costală se impune. Are o rată de supraviețuire la 5 ani de 38%. Rabdomiosacomul este a doua tumoră ca frecvență după histiocitomul fibros. Este mai frecvent la copii de sexul masculin. Tumora este situată profund, în mușchii striați ai peretelui toracic. Nu este dureroasă, dar crește rapid și necrozează. Se indică rezecție largă, asociată cu radioterapie și chimioterapie. Supraviețuirea la 5 ani poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]