551 matches
-
lut care datează din mileniul II î.e.n.. Alte săpături efectuate în 1958 de profesorul Nicolae Lupu din Sibiu în colaborare cu profesorul Nicolae Drăgan din Mediaș, au scos la iveală un mormânt de inhumație cu numeroase obiecte de inventar: o fibulă, un inel de argint, două mărgele din foiță de aur, o bucată dintr-o toartă de bronz cu proteme de șarpe, un dentar republican (229-217 î.e.n.), un antonomian de la Filip Arabul (244-248 e.n.), o bucată dintr-o zăbală, o placă
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
Drobeta, erau cohorte auxiliare din Hispania, legionarii au primit pământuri în jurul Drobetei, constituind o enclavă, un cap de pod menit să înlesnească construirea în deplină securitate a podului de peste Dunare. Acest ansamblu al descoperirilor masive de monedă romană, unelte agricole, fibule si ustensile de tot felul, arme, castre, sugerează că în regiune, romanizarea a fost extrem de accentuată. Un alt indiciu, este utilizarea frecventă a perfectului simplu în vorbirea populară, perfectul simplu fiind un timp al verbului specific doar limbilor de origine
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
că obținerea și prelucrarea fierului, olăritul și țesutul. S-a descoperit la Bornis un fragment de vas, pe care era zgâriat în pastă arsă numele Scorilo, cunoscut în antroponimia dacica. S-au descoperit amfore și obiecte ceramice, obiecte din metal, fibule, catarame, chei, monede provenind din subsidii. Sunt atestate existența unei organizări de tip politic și militar, fiind descoperit tezaur de vase de argint la Muncelul de Sus, piesele de harnașament de bronz placate cu foita de argint de la Sabaoni, sau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
se numește o agrafă ornamentală de metal, care se întrebuința în antichitate pentru a încheia un veșmânt. Fibula, ca accesoriu de îmbrăcăminte, confecționată din metal comun (fier, bronz) sau prețios (argint, aur), a apărut în sec. al XIII-lea î.d. Chr. Pe lângă rolul de podoabă, fibula are, mai ales, un rol utilitar, acela de a prinde veșminte
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
metal, care se întrebuința în antichitate pentru a încheia un veșmânt. Fibula, ca accesoriu de îmbrăcăminte, confecționată din metal comun (fier, bronz) sau prețios (argint, aur), a apărut în sec. al XIII-lea î.d. Chr. Pe lângă rolul de podoabă, fibula are, mai ales, un rol utilitar, acela de a prinde veșminte, printr-o construcție comparabilă cu cea a acului de siguranță din zilele noastre. Fibulele sunt extrem de variate topologic și au o importantă valoare cronologică. , Fibulele nu erau accesorii obișnuite
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
aur), a apărut în sec. al XIII-lea î.d. Chr. Pe lângă rolul de podoabă, fibula are, mai ales, un rol utilitar, acela de a prinde veșminte, printr-o construcție comparabilă cu cea a acului de siguranță din zilele noastre. Fibulele sunt extrem de variate topologic și au o importantă valoare cronologică. , Fibulele nu erau accesorii obișnuite de îmbrăcăminte. Cele de aur erau insigne ce marcau rangul și funcția unui purtător de "chlamys". Ea și fibula exprimau puterea funcționarului imperial. Regulile stricte
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
Pe lângă rolul de podoabă, fibula are, mai ales, un rol utilitar, acela de a prinde veșminte, printr-o construcție comparabilă cu cea a acului de siguranță din zilele noastre. Fibulele sunt extrem de variate topologic și au o importantă valoare cronologică. , Fibulele nu erau accesorii obișnuite de îmbrăcăminte. Cele de aur erau insigne ce marcau rangul și funcția unui purtător de "chlamys". Ea și fibula exprimau puterea funcționarului imperial. Regulile stricte ce stabileau purtarea fibulelor la curtea imperială în secolele IV-VI
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
acului de siguranță din zilele noastre. Fibulele sunt extrem de variate topologic și au o importantă valoare cronologică. , Fibulele nu erau accesorii obișnuite de îmbrăcăminte. Cele de aur erau insigne ce marcau rangul și funcția unui purtător de "chlamys". Ea și fibula exprimau puterea funcționarului imperial. Regulile stricte ce stabileau purtarea fibulelor la curtea imperială în secolele IV-VI p. Ch. stabileau că împăratului îi erau destinate în exclusivitate pietrele prețioase, ca “insigne sacre și o podoabă interzisă și inaccesibilă supușilor lor
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
topologic și au o importantă valoare cronologică. , Fibulele nu erau accesorii obișnuite de îmbrăcăminte. Cele de aur erau insigne ce marcau rangul și funcția unui purtător de "chlamys". Ea și fibula exprimau puterea funcționarului imperial. Regulile stricte ce stabileau purtarea fibulelor la curtea imperială în secolele IV-VI p. Ch. stabileau că împăratului îi erau destinate în exclusivitate pietrele prețioase, ca “insigne sacre și o podoabă interzisă și inaccesibilă supușilor lor”. Sub Leo I se repetă regula, fiind interzis bijutierilor să
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
interzisă și inaccesibilă supușilor lor”. Sub Leo I se repetă regula, fiind interzis bijutierilor să confecționeze tot ce "“ad cultum et ornatum imperatorium pertinet”", între altele împodobirea cu perle, smaralde și ametiste a șeilor și a harnașamentului cailor, iar pentru fibule "“fibulis in chlamidibus his utantur quae solo auro et arte pretiosae sunt”". Cel mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
ad cultum et ornatum imperatorium pertinet”", între altele împodobirea cu perle, smaralde și ametiste a șeilor și a harnașamentului cailor, iar pentru fibule "“fibulis in chlamidibus his utantur quae solo auro et arte pretiosae sunt”". Cel mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
utantur quae solo auro et arte pretiosae sunt”". Cel mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre tipurile mai deosebite a existat "fibula pasmenterie", dar mai frecventă a fost "fibula în formă de ochelari", tipică pentru epoca
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre tipurile mai deosebite a existat "fibula pasmenterie", dar mai frecventă a fost "fibula în formă de ochelari", tipică pentru epoca Hallstatt B. Au existat și fibule romane cu corpul în formă de svastică și capetele brațelor în formă de cap de cal. Un element de podoabă
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre tipurile mai deosebite a existat "fibula pasmenterie", dar mai frecventă a fost "fibula în formă de ochelari", tipică pentru epoca Hallstatt B. Au existat și fibule romane cu corpul în formă de svastică și capetele brațelor în formă de cap de cal. Un element de podoabă în formă de medalie, care se purta
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre tipurile mai deosebite a existat "fibula pasmenterie", dar mai frecventă a fost "fibula în formă de ochelari", tipică pentru epoca Hallstatt B. Au existat și fibule romane cu corpul în formă de svastică și capetele brațelor în formă de cap de cal. Un element de podoabă în formă de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnașament sau ca ornament de fibulă
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
fibule romane cu corpul în formă de svastică și capetele brațelor în formă de cap de cal. Un element de podoabă în formă de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnașament sau ca ornament de fibulă se numea "faleră" (în ). Cea mai veche inscripție în limba latină este cea de pe fibula de la Preneste, care datează din jurul anului 600: MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI (în latina clasică clasică ar fi MANIUS ME FECIT NUMERIO „Manius m-a făcut
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
de cal. Un element de podoabă în formă de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnașament sau ca ornament de fibulă se numea "faleră" (în ). Cea mai veche inscripție în limba latină este cea de pe fibula de la Preneste, care datează din jurul anului 600: MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI (în latina clasică clasică ar fi MANIUS ME FECIT NUMERIO „Manius m-a făcut pentru Numerius“). Pe teritoriul Daciei s-au descoperit în special fibule de influență romanobizantină, care
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
latină este cea de pe fibula de la Preneste, care datează din jurul anului 600: MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI (în latina clasică clasică ar fi MANIUS ME FECIT NUMERIO „Manius m-a făcut pentru Numerius“). Pe teritoriul Daciei s-au descoperit în special fibule de influență romanobizantină, care pot fi împărțite în două grupe: În localitatea Craiva, din județul Alba, în ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
special fibule de influență romanobizantină, care pot fi împărțite în două grupe: În localitatea Craiva, din județul Alba, în ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
Alba, în ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau într-o stare de conservare satisfăcătoare, putând fi incluse în
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau într-o stare de conservare satisfăcătoare, putând fi incluse în opt tipuri, din care unele cu variante: În cadrul săpăturilor efectuate la Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, lângă Galați, a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
fibule se aflau într-o stare de conservare satisfăcătoare, putând fi incluse în opt tipuri, din care unele cu variante: În cadrul săpăturilor efectuate la Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, lângă Galați, a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminente. Suprafața exterioară a fibulei este gravată cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
săpăturilor efectuate la Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, lângă Galați, a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminente. Suprafața exterioară a fibulei este gravată cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizată o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Într-un mormânt gepid de la Apahida a fost
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizată o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Într-un mormânt gepid de la Apahida a fost descoperită o fibulă de aur de tip "„bulb de ceapă”". Între cele 22 piese din care se compune Tezaurul de la Pietroasele, cunoscut sub numele popular de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele popular de "Cloșca cu pui", a fost
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]