828 matches
-
și așază alături un ardei iute, terminași spălatul?, tot ce-i prea mult strică!, glumește el cu ton adânc-hâtru, ai ciușcă, știu că-ți place!, el nu îndrăznește să-i zică femeii că nu-i e foame, tot gustă din fiertura acră, e așa de buuun!, e bun, așa-i?, e grozav de bun... — Băgai la cuptor pieptul și copanele. Octavăăă!, uitai în cuptor copanele!, vai de mine și de mine, ce făcui??? Femeia deschide cuptorul și mirosurile se ridică arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe o teoremă, să-i smulgi cunoscutele și necunoscutele, să te fotografiezi din profil și ,,en face,, ca un delincvent al sărăciei, să-ți golești buzunarele de mărunțișul pătat cu stropi de sudoare, să Înduri teama că imensul cazan cu fiertură se va termina, taman când ai Întins gamela din aluminiu, să-ți umpli Înainte de-a ajunge la finiș plămânii cu mirosul de cartofi și de varză fiartă, pentru că nu se știe niciodată ce-ți rezervă viitorul, când Îți este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din harapnice păcatele ce ne-ngroapă de vii. Pământul ca piatra, nu poate bea apa, care se învârte în valuri, la vale, trăgând sub ea cu grapa, cu sapa tot ce-i iese în cale. Bucătăriile s-au umplut cu fierturile acestor vremi de-a îndoasele, au fost decimate pădurile și acum oamenii trag ponoasele. Toți se vaită de-atâta gunoi, noroi intrat în case, n bordei; Doamne, -o fi vremea de-apoi... și bătrânele recitesc Evanghelia după Matei. După o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
perechi de boi cu ei! Pe cei mai frumoși din iarmaroc. La vederea galbenilor, ochii țigăncii au lucit ca două fulgere. A întins mâna. ― Stai, să ne înțelegem. Cum se folosește buruiana ceea? ― Apoi, dacă ia numai o înghițitură din fiertura făcută din ea, doarme dus până a doua zi. Poți să tai lemne pe el. ― Și când îi gata fiertura, Zaura? ― Mâine la ceas de chindie ți-o pun în mână. Da’ vezi! Nu mai mult de un degetar de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fulgere. A întins mâna. ― Stai, să ne înțelegem. Cum se folosește buruiana ceea? ― Apoi, dacă ia numai o înghițitură din fiertura făcută din ea, doarme dus până a doua zi. Poți să tai lemne pe el. ― Și când îi gata fiertura, Zaura? ― Mâine la ceas de chindie ți-o pun în mână. Da’ vezi! Nu mai mult de un degetar de zeamă! I-o poate pune în băutură sau în mâncare. Nu are nici un gust deosebit. ― Atunci, mâine la chindie sunt
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
boccea sub braț. Când a avut-o în față, a întrebat-o aproape scrâșnind: ― Da’ cum ne-a fost vorba, Zaura? ― Te-oi ruga de iertăciune, scumpule, da’ abia acum am putut să capăt buruiana ceea. ― Și când mai faci fiertura? ― Până ți-oi da în cărți, îi gata și leacul. Leagă calul la umbră și adu-i niște otavă, că este gata cosită la cotul drumului. După asta, vino pe prispă. Ca hipnotizat - el, care nu se lăsa pe mâna
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
grijă mare, zmeule... Da’ tu crezi că tot ce ți se arată ție acolo în cărți îi și adevărat, Zaura? ― Asta nu ți-oi putea spune, dar cam toate mi s-au adeverit... ― Nu mai fi așa prăpăstioasă. Îi gata fiertura? Țiganca a așezat cărțile cu grijă într o basma și a plecat să vadă de doctorie... După o vreme, care lotrului i s-a părut un veac, s-a întors cu o oală în care aburea fiertura cu pricina... ― Iaca
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prăpăstioasă. Îi gata fiertura? Țiganca a așezat cărțile cu grijă într o basma și a plecat să vadă de doctorie... După o vreme, care lotrului i s-a părut un veac, s-a întors cu o oală în care aburea fiertura cu pricina... ― Iaca că îi gata și leacul. ― D-apoi cum am să merg eu călare cu oala plină cu zeamă în brațe? ― Nu te grăbi, caaa.... Întâi să se răcească și am s-o pun într-un ulcior. Așa
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
petreacă chiar în astă seară și ea îi dă cu două puncte”. ― Uite ce, Zaura. Cum vezi, se înnoptează. Eu nu mai am timp să te ascult. Poate altă dată. Acum mă grăbesc, fiindcă am și alte treburi. Dă-mi fiertura. Cât ai bate din palme, țiganca i-a adus un ulcior încă fierbinte, cu dop de ciocălău. ― Ia-l și să fie de leac. Ai grijă, zmeule! Nu uita să-mi aduci ulciorul, că mi-a mai trebui și pentru
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fost niciodată. Lasă-mă să te privesc. La auzul acestor vorbe, ștrengărița și-a înălțat ochii de azur spre înalturi pozând în Afrodita... Lotrul a băgat mâna în trăistuța pe care o purta în bandulieră și a scos ulciorul cu fiertura primită de la Zaura. ― Uite aici leacul pentru bărbatul tău. În fiecare seară îi pui în băutură sau în mâncare doar o linguriță din ea - nu mai mult - și să vezi cum doarme neîntors până dimineață. Încearcă și să-mi spui
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
plăcere, i-a urat ea cu glas tremurat. ― Da’ ce-i cu tine? - a întrebat-o lotrul cu îngrijorare. ― Nu-i nimic. Doar că m-ai lăsat... și nu ai mai venit, atâtea zile! ― Am avut treburi, da’ spune-mi, fiertura adusă de mine îi de leac? ― Dacă nu era cum trebuie, nu te așteptam - a răspuns ea, privindu l în ochi. ― Atunci, mâine seară, înainte de primul cântat al cocoșilor, te aștept la portiță. Să vii! ― Am să... - nu și-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
regretul că timpul le este potrivnic... ― Și după... astaaa... ce a mai urmat, frate? - a întrebat unul căruia i se cam împleticea limba. ― Uite cum întrerupi povestea tocmai când devine mai frumoasă! Mergi mai departe, omule - a intervenit țârcovnicul. ― Și fiertura ceea avea chiar așa o putere de să doarmă acela neîntors? - a întrebat altul. ― Apoi și aici e o poveste. Dacă aveți răbdare, am s-o depăn - a răspuns povestitorul. ― Păi, un artilerist fără răbdare e pierdut, domnilor. Așa că „dă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
guști? ― Nu. Poate altădată... ― În seara asta, să-mi faci o tochitură, că sunt rupt de foame. ― Am să-ți fac - a răspuns ea, cu gândul la lotru. „Ce bine ar fi să vie... Ce să fac? Să pun din fiertură sau nu?”... Până hangiul a chemat slugile să deshame caii și să ducă butoiul în beci, mâncarea era gata. ― Fierbe niște vin, fiindcă astăzi am strâns atâta frig cât pentru un an - a poruncit el când s-a văzut în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ai stat mai mult în grajd, fiindcă iapa a dat semne că a răcit... Și te temeai să nu lepede. Pui un argat să lege un țol pe ea. Eu am să trec pe aici peste două-trei zile... Îi pui fiertură de la Zaura în băutură sau în mâncare în fiecare seară. Să nu-l ierți! ― Să vii, că eu te aștept. Am să las aprins un muc de lumânare în bucătărie. ― Voi veni negreșit. A sărutat-o din fugă și a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor. Satul era pierdut sub stăpânirea rușilor. Ce nu dărâmase obuzele, reușiseră să distrugă o lună de ocupație rusească. Pe deasupra, seceta nu le dădea pace bieților oameni, care-și încropeau hrana zilnică din fierturi de ierburi, la care adăugau(vai, ce fericire pentru multe familii) un pumn de urluială, măturată din hambare sau din podurile caselor. Într o zi, căpitanul Alioșa se înfățișă la poarta lui Dumitru Hriscu: Pașli, gospodar! strigă el cu glasul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
comandamentelor militare. Unii comandanți, mai miloși, rupeau de la gura soldaților, oferindule o gamelă de zeamă acră, care nu reușea să le potolească foamea. Era o zi de duminică. Cerul plumburiu se pregătea să cearnă picuri de ploaie. Oamenii, care așteptau fiertura de la bucătăria de campanie a armatei, se rugau ca Domnul să aducă ploaia izbăvitoare pentru sufletele lor ostoite de vâlvătaia aprigă a pârjolului războiului. Vasile și Dumitru căutau să nu se-abată de la rând, de teamă de a nu pierde
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
conopidă, până și cafea naturală. Tata decretează, cu o plăcere care-mi aduce lacrimi în ochi, că „Nimic nu se compară cu o cafea veritabilă“ (în mod obișnuit bea Nechezol, făcut din orz, mazăre furajeră sau naiba știe ce, o fiertură ce are în comun cu cafeaua doar faptul că e neagră și fierbinte). Ca desert, am făcut plăcintă cu mere, după o rețetă economică, din timpul războiului, aflată de la o bătrână cernăuțeancă la policlinică. Meniul a fost foarte apreciat: „Nota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
îngrijorare comunitară. Deși secrete, eventualele sarcini erau șușotite de o întreagă clasă de elevi (se întâmpla și asta), de o grupă de fete, de un întreg birou. Intrau în alertă rețele întregi de sfaturi și binevoitori: vin fiert și alte fierturi, sărituri (de preferință de pe dulap), pilule, fuse, provocări de avort (câteva fete de la Filologie nu se dădeau în lături), moașe, doftoroaie, doctori, mătuși, infecții, salvări, septicemii, procurori. În 1989, m-am decis (deloc ușor) să aduc pe lume un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
nici un moment capul. Cu spatele încă întors spre ei, le făcu semn să plece, ca și cum ar fi alungat o muscă. — Mi se întâmplă tot timpul. Lăsați-mă în pace și-am să-mi revin imediat. Slujitorii îi pregătiră repede o fiertură cu aromă dulce, pe care Hideyoshi o bău pe nerăsuflate. Apoi, se culcă din nou și păru să adoarmă, astfel că samuraii și slugile se retraseră în camera alăturată. Sala de întruniri se afla la o oarecare distanță, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
așternuse o grimasă încurajatoare și ipocrită; împinse din nou plosca spre mine, o falsă ofertă, practic o obligație. Am luat-o și am dus-o la buze. Băutura avea gust de ierburi, de clorofilă, și densitatea spermei sau a unei fierturi de cereale. Am încercat să nu vomit în timp ce înghițeam și i-am dat-o înapoi. — Deosebit, nu-i așa? Se numește kava, apropo. Se face în Fiji, din niște rădăcini, nu știu exact din care. Are un efect mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
gândite și scrise în cei patru mii de ani dinainte de ei, care acum se fărâmițau în nisipul deșertului. Vom construi centrul gândirii noi, spuse. Manlius, care, cu toate că era bogat, trăia pe șantiere, asemenea celor mai umili muncitori, împărțind cu ei fiertura de grâu, carnea de oaie și vinul îndoit cu apă, înțelese din acel discurs că edificiul trebuia să fie imens. Nesiguranța lui dispăru. Despre Aegyptus știa doar că se afla de cealaltă parte a nesigurei mări Tyrrhenum, pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de la privighetoare, cânt. și uite așa trecut-au anii tot adunând și culegând nu sunt bogat și nici sărac, rămas-am doar un om de rând... duminică, 11 noiembrie 2012 catrene de dragoste în genunchi de ceară caldă și-n fierturile de crin ochiul meu ades se scaldă ca în râul cristalin. și mă mir de frumusețea curbelor de șolduri reci când le-ating cu ochiul tainic pe nostalgice poteci. treci ca o idee-n toamnă care lasă-n urmă iz
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
adică de mama și bunica dar, ne pune și pe noi la treabă să „prindem la minte” ce trebuie să știe o fată: sunt pregătite șuncile care se pun la „baiț” timp de zece zile. Acesta este un fel de fiertură din apă îndoită cu vin alb, miere, sare, mirodenii de tot neamul și câteva frunze de busuioc. Scoase din această”zeamă fiartă”, aceste bunătăți sunt puse la fum. Dar nu afumate. Într-un butoi mare din metal sau într-o
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ilustrate în tabelul 5.2. Există numeroase metode de administrare a remediilor fitoterapeutice. Cel mai des folosit este fierberea ingredientelor amestecate într-un vas acoperit, din ceramică sau lut, până când jumătate din lichid s-a evaporat, după care se strecoară fiertura și se ia în două doze separate, pe stomacul gol. Fitoterapeuții măsoară și amestecă ingredientele uscate, împachetându-le în plicuri separate în care se găsește cantitatea necesară pentru o zi, iar pacienții trebuie doar să ia aceste amestecuri acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]