57,520 matches
-
ei resurse, printr-un fel de evoluție firească, de creștere legitimă și de la sine înțeleasă. Pe de altă parte, este de reamarcat extrem de interesanta tinerețe a picturii lui Florin Ciubotaru. Există o dimensiune ludică... A.M. - ...absolut năzdrăvană. Prin însăși această figură incertă pe care și-a ales-o, între sămânță și paletă, această semisferă oarecum cu chip care e aparent neplăcută și spre care evoluează în absolut toate desenele lui, uneori întâlnindu-se cu o pisică zbuciumată sau cu o siluetă
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
ce a împins omenirea departe în cunoașterea Universului... Sigur, există în suprearealism o contribuție majoră. Una este însă arta unor Leonardo da Vinci și Michelangeo și cu totul alta arta speculativă, cerebrală, de la sfârșitului secolului XIX și începurul lui XX. Figura lui Moise nu este cunoscută, nici măcar profilul.. Chipul lui fizic nu ne este descris, literar vorbind, nu avem nici cea mai mică reprezentare asupra lui. Istoria civilizației omenești, plastic, suferă în general din această pricină. În schimb, legea magnific încălcată
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt, deja, pe jumătate uitate. În vreme ce istoricul și traducătorul Ion Stoica Udrea, directorul revistei "Vrerea" sau poetul Petru Sfetca, vehementul redactor de la Dacia, figurează, pentru cercetătorii de astăzi, la capitolul figuri nesemnificative. Cât despre profesorul N.D. Pârvu, cel care, pentru a scăpa de orice suspiciune, a acceptat toate compromisurile cu sistemul, figura lui este, pentru prietenii de pe vremuri, imaginea senilității și a decăderii: așa trece gloria lumii! Pentru profesorul Victor Iancu
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
Udrea, directorul revistei "Vrerea" sau poetul Petru Sfetca, vehementul redactor de la Dacia, figurează, pentru cercetătorii de astăzi, la capitolul figuri nesemnificative. Cât despre profesorul N.D. Pârvu, cel care, pentru a scăpa de orice suspiciune, a acceptat toate compromisurile cu sistemul, figura lui este, pentru prietenii de pe vremuri, imaginea senilității și a decăderii: așa trece gloria lumii! Pentru profesorul Victor Iancu - cel care a tutelat, propriu-zis, prin autoritatea sa, manifestul și activitatea din anii de început ai grupării - gloria va mai face
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
tenacitate și seriozitate. Talentul criticului, dublat de omul de știință migălos și rigid se integrează, de minune, aerului de familie al modelului profesorului ardelean. Fotografia în care Ovidiu Cotruș, Deliu Petroiu, Eugen Todoran sau Victor Iancu apar, ei înșiși, ca figuri paradigmatice ale acestui model e, de fapt, una incompletă - în prim-plan și dedesubtul foștilor prieteni pozează chiar Cornel Ungureanu. Iar "intervalul timișorean" e mai mult un pretext. Dincolo de urmărirea unei biografii a exilului, volumul (construit ciudat, ca un dosar
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
și Marthaller, au impus moda eterogenității mijloacelor unde se trece constant de la cîntec la dans, de la vorbă la proiecție. O egală sete de discontinuitate le definește! O egală rezervă față de textele patrimoniale le caractrizează! Ele se prezintă ca materiale disparate, figură a conștiinței moderne dominate de Zapping și teama de gînd filozofic. Pentru a încheia, două extreme: Nora de Ibsen în regia lui Ostermeier, spectacol solid unde acțiunea e deplasată într-un context modern de oameni de afaceri milionari. Persistența viziunii
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
bine să ne înșelăm), apariția Dicționarului cronologic al romanului românesc (DCRR), lucrare impunătoare de 1227 de pagini, realizată la Cluj sub egida Academiei Române. Este un eveniment ignorat, dacă putem vorbi astfel. Cartea ne-am procurat-o de la "Bookarest 2004", unde figura printre noutățile cele mai apetisante, din punctul nostru de vedere. E o lucrare de pionierat, suntem avertizați în prefață, "întâiul dicționar de gen din literatura noastră". Impresionează prin multe însușiri și nu în ultimul rând prin amplitudine. înregistează toate romanele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
radio/ și scurtele de piele și cafea-filtru,/ și șuncile tale fumegînd departe,/ sub cămașa în carouri./ Marea, valsul cu trenuri-expres în măruntaie,/ balcanicii deconcentrați făcînd pe domnii."(Balcan Express) Pentru poet, lumea se înfățișează în forme brute, nemediată poetic de figuri de stil ("Cerul este albastru și rareori îl pot gîndi altfel") și își dezvăluie calitatea ei esențială - aceea de a exista ca vecinătate, confirmare deplină, suficientă și firească a propriei existențe: "A fi./ Lîngă frunză, lîngă floare. A fi o
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
al sincerității critice, al amendării oricărei aproximații, sub flamura aceluiași simbol, al rațiunii, dar, și deloc paradoxal, în frecvent dezacord pozițional, cu ridicări de voci, amenințînd cu admonestarea". Avantajul a fost enorm. Adolescentul Barbu s-a pus la curent cu figurile, cu activitatea, cu atmosfera a ceea ce istoria literară a nominalizat drept a treia generație postmaioresciană, din care a emanat, în 1928-1929, revista Kalende, și care ulterior, în 1937, a configurat Grupul criticilor literari români (G.C.C.R.), compus din Șerban Cioculescu, Vladimir
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
ea vorbește despre ciudata noastră relație cu istoria: o exaltăm demagogic când avem nevoie de voturi, și-o siluim cu sălbăticie în restul timpului. N-a existat și nu există politician român care să nu se fi pitit îndărătul vreunei figuri istorice, pentru ca de-acolo să ne arunce ocheade amoroase. Iliescu și scutierul său Năstase n-au nici un motiv să iasă din acest scenariu. Ba chiar i-au adus îmbunătățiri: ei și-au construit podiumuri speciale, tocmai bune pentru autoproslăvire, pe când
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
și materiale din cele mai eteroclite se amalgamează în sculptura lui, aproximând o tipologie umană robotizată. În lucrarea cioplită la Bistra, Simion Moldovan nu se teme să figureze explicit în două registre suprapuse, lumea răului și inocența, reprezentate printr-o figură desprinsă parcă dintr-un bestiar medieval și copilul care pășește încrezător. Lemnul se dovedește maleabil și apt să transcrie atitudini și gesturi. Intervine și culoarea, aplicată voit neglijent și cu furie gestuală, intensificând expresia. Paul Popescu pare să aspire spre
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
dozat, deși golul, spațiul ca o fereastră care înglobează peisajul, tinde să domine întregul. Atent la vibrația suprafețelor, animă și încălzește forma-cadru, punând în valoare efectele imprevizibile, datorate hazardului, ale lucrului asupra materiei. Mara Vâlceanu a sculptat un înger, o figură înaripată, care nu se înalță, ci dimpotrivă pare să se fi oprit printre noi. Sensul de stabilitate i-l dă planul orizontal puternic care susține planul vertical al trunchiului-corp. Contrastul expresiv pe care mizează sculptorița este între precizia decorativă cu
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
între UE și NATO, patrioții de paradă, preoții ortodocși cu vederi înguste, Catedrala Mântuirii Neamului, tutuiala generalizată ș.a.m.d. Adnotând și comentând realitatea (cu actanții ei cu tot) grotescă, sordidă, absurdă sau suprarealistă de-a binelea, Andrei Pleșu face figura unui moralist modern. Dar nu acesta este meritul esențial. Într-o societate care nu duce lipsă de situații pe care, în lipsa unui termen mai potrivit, le vom numi simplu negative, dificilă nu e decizia de a lua o poziție (ar
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
din lumea științei etc. " (Portretul profesorului Jean Paul Laurens, Pictorul Ștefan Popescu, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory, Portretul profesorului Ștefan Minovici, Portretul profesorului Papillot, Portretul lui Ion Manu, Portretul lui Lasserson, al lui Panait Istrati, al actriței Andronescu etc.) fie marile figuri ale curții regale și ale aritocrației românești, dar nu numai, (Portretul Regelui Ferdinant, Portretul Reginei Maria, Portretul Regelui Mihai, Portretul lui I.C. Brătianu, Portretul Principesei A. Cantacuzino, Portretul Principelui Ghica, Portretul Principesei Clara Mavrocordat, Portretul Elenei Văcărescu, Portretul Baronului Levavasseur
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Indiferent de punerea în pagină, de densitatea cromatică și de energia tușei, care, de puține ori, se repetă identic, pictorul recurge aproape stereotip la același gen de accentuare; un fundal cu o minimă animație, neutru sau chiar complet opac, detașează figura și elementele de particularizare prin ecleraje puternice care sparg anvelopa nocturnă și dirijează privirea către zona feței și a mîinilor. În registru meditativ și misterios, se detașează net două portrete compoziționale realizate după aceeași schemă de principiu, Portretul profesorului Jean
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
cadidat, unde e problema? Convingerile mele intime nu contează în astfel de situații. Suntem nu doar în democrație, ci și în economia de piață. Cum pot să explic eu acționarilor că am refuzat o reclamă doar pentru că nu-mi place figura lui cutărică?", sunt foarte curios ce-au să răspundă la următoarele fapte: Disperat că încep să-i părăsească până și alegătorii captivi, pesedeii s-au dedat la o campanie murdară de-o violență fără precedent. N-a fost destul c-
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
de șaisprezece ani, care ar fi putut constitui o falie a acestei antologii, de abia se observă în poezia lui Matei Vișniec: "eleganța stilistică" de care vorbea Alex Ștefănescu se conservă perfect, ba chiar și anumite leitmotive tematice rămân constante (figura "poetului"). Glosând pe marginea comentariilor acestui critic literar, el îl numea pe Vișniec "britanicul literaturii noastre", observație pe care aș amenda-o incluzând și poezia americană. Economia la cuvinte a lui Vișniec e prezentă și la englezul Philip Larkin (care
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
scântei. Multe din lipsurile cărții lui Șchiop (carte care - înțeleg - a intrat sub tipar împuținata) sunt suplinite în românul lui Alexandru Vakulovski, în esență, de aceeasi factura. Problemă vine însă, de data aceasta, din altă parte. Căci dacă Șchiop face figură de nonconformist delicat dar inteligent, mergând pe un model (inclusiv muzical) alternativ a cărui politică evaziva este acel �ouț of the system�, Vakulovski nu are decât atitudinea violență (de tip grunge) a lui �against the system�. Puse unul lângă celălalt
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
propriile relatări?), copiii care dorm pe trotuar (dar cum sînt părinții lor, la care se-ntorc cînd dă frigul?), vrăjitorii cu anunțuri la ziar (văzuți însă doar de pe scaunul de client). Deja însă, ele scot din cenușiul peisajului cotidian aceste figuri ale marginii Marelui Oraș care se hrănește cu ființe vii, un univers dacă nu, încă, o Curte a Miracolelor al fiecărui trecător privindu-se într-o mare oglindă deformatoare. Principala lecție a acestor peregrinări în căutare de subiecte: nu spuneți
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
E vorba, mai exact, de caracterul de pură imitație a literaturii franceze pe care l-ar avea literatura română. "Descoperirea" acestei dependențe, cum precizează chiar autorul, nu-i aparținea. Fusese pusă în discuție cu... vehemență, de pildă, de una din figurile marcante ale epocii, Nicolae Iorga. în studiul său Fundoianu nu-l contrazice pe masivul istoric " doar radicalizează sensurile observațiilor acestuia. Nu de influență, nu de simbioză ar fi vorba, susține tînărul critic, ci de parazitism. "Nu vreau să afirm aici
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
situația de a se elibera din această prea sufocantă intimitate. "De două ori literatura noastră a încercat să scape de coitul acesta prea excesiv: o dată cu Filimon, care aducea în bagajul lui literar romantismul german, și a doua oară cu Eminescu, figura reprezentativă a întregii ideologii de la Convorbiri literare." Faptul că Eminescu se dezvoltă în alt mediu cultural decît cel al literaturii române i se pare (de ce oare?) dureros, iar încercarea lui Iorga de a lupta cu evidenta influență franceză fără sens
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
literatura română a reușit un singur lucru: să fixeze limba literară. Ieșind astfel din sfera "imitației proaste" a intrat, "cu toată hărnicia", într-o nouă categorie. în sfîrșit, ajungem la sintagmele incriminate. "Cultura noastră a evoluat, și-a desinat o figură și o stare, a devenit o colonie " o colonie a culturii franțuzești". Iată dar cum literatura română, cea cu care nu puțini se mîndresc, plini de convingere, e prezentată ca o biată colonie a literaturii franceze... Autorul încearcă să nuanțeze
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
pe Eminescu, apoi pe Arghezi. Admirația nețărmurită pe care tînărul Fundoianu o arăta talentului lui Arghezi e de nezdruncinat. Dar nu e singurul scriitor român apreciat de fugacele critic. Din numeroasele articole publicate în presă se pot desprinde și alte figuri de autori prețuiți pentru culoarea locală a scrisului lor. Creangă, de pildă. De altfel, după Imagini și cărți din Franța Fundoianu proiecta publicarea unui volum de Imagini și cărți românești. Putem așadar proba fără dificultate că atitudinea drastică a lui
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
cenaclului și însuflețindu-l cu aventurile, pățaniile din trecut și lăudăroșeniile lor, nu întotdeauna vrednice de dispreț, ci uneori dimpotrivă, stârnind admirație prin nota de amuzament menită să contracareze gravitatea sumbră a stării de moment. Peste tot și toate trona figura numai aparent placidă a lui Lovinescu, care, sub masca indiferenței consemna cu o ascuțită pătrundere deloc lipsită de vibrații puternic participative, așa cum ni-l arată Agendele, ceea ce observa în jurul său. Dar o făcea luând înălțime, cu o individualitate care n-
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
lege fizică). Orice obiect sensibil nu există decît în relație cu un fond. Sunetul se detașează de pe un fond constituit de alte sunete, zgomote ori liniște, așa cum un obiect se desprinde de pe un fond luminos sau obscur. în împrejurări normale, figura și fondul nu depind de noi, ci de anumite condiții obiective. în natură, după Metzgger, neregularitățile sunt sursele schimbărilor. Sistemul, stabilit astfel, tinde spre structura cea mai echilibrată, mai omogenă. Enunț legat de celălalt, anume că și energia tinde să
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]