1,218 matches
-
de specialiști, astfel: în situații de stres sau de pericol, când impulsul nervos ajunge la structurile fiziologice conducătoare ale sensibilității dureroase (exemplu: măduva spinării), endorfinele „împiedică” celulele nervoase să elibereze semnale care declanșează durerea. Fig.nr. 8 și 9 Reprezentare figurativă a activității endorfinelor în sistemul nervos Studiile mai arată că percepția durerii este considerabil redusă după un hohot de râs, deoarece endorfinele ar fi capabile să transforme un incident stresant într-unul fără importanță sau chiar într-o senzație plăcută
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
cunoașterea omului de către cei lipsiți de simțul umorului. Este vorba de toaleta muzicală, unde cei cuprinși de dorința de "pisser des copies" se pot inspira pentru tonul textelor. Dr. A. Kulakov intervine cu ajustărig 1. Intervenția anterioară speculează prea mult figurativul, îndepărtându-ne de aspectul "charnel" al scriiturii, de contactul fizic dintre degete și stilou (instrument necunoscut azi altfel decât sub forma de gadget bun de oferit profilor), tușeul caracteristic fiecărui tip de penh, efortul de (cu)prindere și de strângere
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
barochisme manieriste, excelează în stilul poematic și sapiențial, ori de câte ori vine vorba de religie, ca să nu mai vorbim de informația sa vastissimă atotcuprinzătoare în domeniu, dublată de puterea de comparatist al istorie ortodoxiei și a catolicismului. Roma cu topografia, peisajele, artele figurative și nenumăratele sale bazilici îi sunt familiare, drept care Dan Stanca n-are niciun fel de reținere în a zugrăvi funeraliile lui Ioan Paul II sau în a-l aduce pe scena romanului pe actualul papă de origine germană. Prin ambasadorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
omului, însă, în viziunea lui Pascoli, omul este responsabil de propria-i soarta, autogenerată de egoismul și cruzimea care îl caracterizează, în vreme ce în gândirea leopardiană ostilitatea naturii transforma specia umană în victima. Ambii contemplă natură și o transformă în materie figurativa însă peisajele lui Pascoli, cu trăsături precise de penel, se opun nedeterminării, ambiguității leopardiene. În concluzie, harta complexă a afinităților, măi ascunse sau mai vizibile ce apropie poezia pascoliană de cea leopardiană constituie o latură fundamentală a viziunii asupra operei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
remarcă Oreste Macrì, este unul dintre protagoniștii poeziilor quasimodiene din prima etapă de creație, fapt demonstrat de numărul mare de ocurente (32); în respectivele contexte dihotomia soliditate / evanescenta se poate observa în măiestria cu care autorul a transformat la nivel figurativ cuvântul în piatră sau, dimpotrivă, în aer, vânt sau zăpadă. Jucându-se cu distanță și apropierea dintre vocabule, sicilianul a utilizat enjambamentul că figură de stil predilecta. Reperându-l și în versurile autorului romantic, unde este utilizat cu o frecvență
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu alte lumi culturale mai ales prin intermediar german. Această matrice s-a transformat curând în model prozodic și poetic: Eminescu scrie o poezie românească ce manifestă consonanțe adânci nu doar cu melodia poeziei germane, ci cu însuși sistemul ei figurativ, cu stilistica ei profundă (Zamfir: 2012, 320). Eminescu și Eichendorff, Lenau, Heine "Din Heine, a cărui înrâurire este mult mai redusă decât se credea odată, ar fi început să traducă la Viena. Cugetările sărmanului Dionis îl amintesc: "Noaptea-n pod
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o povestire fantastică, o construcție a spiritului, o primă elaborare a unei experiențe reale. Pentru că are mulți termeni echivoci, cu două sensuri, producând din acest motiv redundanțe sincronice, în mit se folosesc constant sacrul, divinul, magicul, de fiecare dată redate figurativ, și nu prin descrieri istorico-arheologice. "Analiza chimică n-a decelat niciodată vreo schimbare de natură în pâinea și vinul sfințite, nu mai mult decât a reținut astronomia oprirea în loc a soarelui în timpul luptei cu Gabaon sau saltația astrului în timpul aparițiilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
timpul orologiului sau al cronometrării". (16, p. 76) Durand arăta că filologia clasică, exegeza religioasă, multe cărți de filosofie contemporană sau structuralism lingvistic au adus dovezi privind importanța miturilor și a muzelor pentru cunoașterea omului și a lumii sale pronunțat figurativă, nu substanțială. La frecventele citări din Foucault, aici ni se pare potrivit textul " Nu există diferențe între aceste mărci vizibile pe care Dumnezeu le-a depus pe suprafața pământului, pentru a ne face să-i cunoaștem secretele, și cuvintele lizibile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ipotetice, simultan cu restructurarea datelor acumulate. Secvența operațională se desfășoară atât prin deducții, cât și prin euristica lui "ghicește și verifică" sau prin "raționament retroductiv". Soluția se poate căuta și cu un model ce apelează la simbolizări și alte procedee figurative folosite prin metoda încercărilor și erorilor. O regulă a acestei secvențe poate fi împletirea fermității cu toleranța la ambiguitate. Pot apărea și riscuri: absolutizarea modelelor tradiționale de căutare; congelarea metodei; autoimpunerea unor restricții iluzorii și altele. După zbuciumul petrecut cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care artista nu le mai descrie, forța lor de sugestie făcând inutilă descripția. "Mă atrăgeau mai mult calcanele caselor bătrâne, pentru că în zidul vechi și sgronțuros, în crăpături, ca și în părțile lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilității decadente, este vizibilă aici în dinamica particulară a corpului, coregrafiată cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei, Salomeea (nud culcat) (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 41 x 22 x 12 cm, inventar 915175), circumscrie o arie figurativă care cuprinde lucrări precum Dormind (ronde-bosse în bronz, semnat și datat pe postament dreapta: Fr. Storck 1904, 47 x 31 x 20 cm, inventar 915189), Femeie dormind (ronde-bosse în marmură, 15,5 x 31 x 58,5 cm, semnat pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate conduce către o viziune mai coerentă nu doar asupra artei plastice simboliste românești, ci și asupra modernității românești în ansamblu, într-una din etapele sale cele mai incitante. Bibliografie I. Teoria și istoria artei (monografii, studii critice) Alexandrescu, Sorin: Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998. Arghezi, Tudor : Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962. Arghezi, Tudor: Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din secolul al XX-lea, vol. IV, București, 1998. 344 Apud. Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 52. 345 Adriana Șotropa, op. cit., p. 160. 346 Constantin Prodan, op. cit., p. 19. 347 Sorin Alexandrescu, Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998, p. 19. 348 Ibidem, p. 20. 349 Ioana Vlasiu, "Paciurea, le Monument d'Eminescu et Rodin", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XXVIII
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
integrată spațial în cadrul unui stat național. Idealul unei sfere publice unificate și viziunea corespunzătoare a unei republici limitate teritorial, cu cetățeni care se străduiesc să trăiască la înălțimea definiției pe care o dau binelui public, sînt acum depășite. În locul lor, figurativ vorbind, viața publică este astăzi supusă "refeudalizării", nu doar în sensul în care Habermas a folosit termenul în Strukturwandel der Offentlichkeit, ci în sensul diferit al modernizării, al dezvoltării unui mozaic complex de sfere publice de diferite mărimi, ce se
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
logice de "și", "nu", "opus", "echivalent", "parte/întreg", "general-particular"; * distincțiile cognitive binare; * culorile alb și negru; * clasificarea după: vârstă, tendințele comportamentale, părți ale corpului, culori, faună, floră, sex, spațiu, instrumente, condiții meteo ș.a.; * discrepanțe între limbaj, gândire și acțiune; * vorbire figurativă, metafore; * simbolism, limbaj simbolic; * tabu-uri, interdicții; * discursuri speciale pentru ocazii speciale; * prestigiu pentru folosirea elevată a limbii; * unități temporale; * altele. B. Societate: * nume proprii; * familie sau gospodărie; * grupuri de rudenie; * grupuri de egali nebazate pe familie; * acțiuni de autocontrol
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe interne prin valorificarea informațiilor senzoriale și perceptive 67. Fiind un proces perceptiv, imaginea este rezultatul prin care individul își construiește reprezentări interne care se referă la aspectele figurative ale obiectelor pe care le înregistrează în memorie și, ulterior, le folosește în situațiile viitoare 68. Conform psihologiei, imaginile mentale au o structură și o organizare proprie, fiind caracterizate de procesul de generare, retenție, explorare și transformare 69. Un aspect
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stea” și... „pentru Ideal...” (Elegie) Caruselul imaginat de Ionesco este vizualizat sub forma unui cerc. Pe fond negru. Un cerc aproape perfect. înconjurat, precum gupiter, de un inel. și-n jurul lui, într-o rotație - dans lugubru, parese, distingem contururi figurative, reprezentări umanoide - fie cu aripi, fie cu-o mână cange. Câte o proiecție capilară triunghiulară sau ceva apropiat de viziunea extratereștrilor. Omul-melc. Omul-floare. Pomul-pom al vieții. Dar din acest carusel al vieții sau, posibil, al morții, nu putea lipsi însuși
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în secolul al XIX-lea, apar noile valori în aria reprezentării literare: a) o concepție individualistă, "burgheză", a subiectului, reprezentată de noțiunea de "geniu" (a se vedea Enciclopediștii și în special Diderot și d'Alembert), cît și prin diferitele atribute figurative ("temperament", "caracter", "spirit deosebit") spune P. Larousse în articolul citat anterior 4. b) consacrarea imaginației (sub-categorie specializată în forma visului și a reveriei de la Rousseau la Sénancour 5) împotriva imitației, ca facultate creatoare ("sentimentul" care domină în momentul în care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe formative în didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă a esenței existenței și legității fenomenului în sine. Modelul reprezintă, deci, o simplificare, o schematizare, un extras sau o aproximare a realității în care apar numai acele particularități comune și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
să poată intui, observa, analiza, sintetiza, compara, reactualiza și deduce soluții adecvate. Precizez că modelul didactic, funcție de specificul disciplinei de învățământ, este dependent de psihologia vârstelor, ceea ce ne determină să folosim, în clasele mici, cu precădere modele obiectuale, concrete, modele figurative (scheme, reprezentări grafice etc.) dar și modele conceptuale adecvate (simbolice, abstracte). Modelul figurativ îl folosim cu deosebire în perioada preabecedară, pentru însușirea conștientă a citit scrisului, prin formarea deprinderilor perceptive auditiv-fonetice și prin dezvoltarea capacităților analiticosintetice, urmărind ca elevii să
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
că modelul didactic, funcție de specificul disciplinei de învățământ, este dependent de psihologia vârstelor, ceea ce ne determină să folosim, în clasele mici, cu precădere modele obiectuale, concrete, modele figurative (scheme, reprezentări grafice etc.) dar și modele conceptuale adecvate (simbolice, abstracte). Modelul figurativ îl folosim cu deosebire în perioada preabecedară, pentru însușirea conștientă a citit scrisului, prin formarea deprinderilor perceptive auditiv-fonetice și prin dezvoltarea capacităților analiticosintetice, urmărind ca elevii să sesizeze toate cuvintele din propoziție, fără nici o omisiune. Modelul figurativ al propoziției propuse
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
simbolice, abstracte). Modelul figurativ îl folosim cu deosebire în perioada preabecedară, pentru însușirea conștientă a citit scrisului, prin formarea deprinderilor perceptive auditiv-fonetice și prin dezvoltarea capacităților analiticosintetice, urmărind ca elevii să sesizeze toate cuvintele din propoziție, fără nici o omisiune. Modelul figurativ al propoziției propuse spre analiză fonetică este structurat pe orizontală, printr-o linie dreaptă reprezentând propoziția și prin segmente de dreaptă corespunzătoare, reprezentând cuvintele, silabele, sunetele, astfel: La Elemente de construcție a comunicării folosim modele simbolice pentru a ilustra structura
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
prin segmente de dreaptă corespunzătoare, reprezentând cuvintele, silabele, sunetele, astfel: La Elemente de construcție a comunicării folosim modele simbolice pentru a ilustra structura sau schema propozițiilor, iar pentru noțiunile ortografice și de punctuație folosim atât modele obiectuale, cât și modele figurative. -Explicația are caracter preponderent în clasa I, copiilor din această clasă fiindu-le necesar să li se explice: modalitatea alcătuirii unei propoziții; separarea acesteia în cuvinte, silabe, sunete, cum se pronunță corect fiecare sunet etc. Orice noțiune, pricepere sau deprindere
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Torrance și colab.) se aplică colectiv de la vârsta pubertății. Ea suplinește dezavantajele bateriei Guilford, întrucât utilizează și teste neverbale. Bateria reunește 2 baterii de teste verbale (formele A și B, fiecare cu câte 7 teste) și 2 baterii de teste figurative (formele A și B, fiecare cu câte 3 teste). Obiectivul testului este evaluarea procesului creativității prin care devenim sensibili la probleme, la ceea ce lipsește, la lacunele în cunoaștere, la absența unor elemente, la disarmonii (Minulescu, 2003). Administrarea testului: - testul verbal
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
evaluarea procesului creativității prin care devenim sensibili la probleme, la ceea ce lipsește, la lacunele în cunoaștere, la absența unor elemente, la disarmonii (Minulescu, 2003). Administrarea testului: - testul verbal poate fi administrat colectiv (între cele două teste există o pauză); - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: - 45 de minute, pentru testul verbal; - 30 de minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii (Minulescu, 2003): 1. fluiditate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]