1,559 matches
-
ce m-a iubit și ea deopotrivă, chiar dacă uneori a fost ciudată când m-a-ndrumat spre câte o derivă. Vreau să rămân cât fi-va cu putință, căci simt că pot să duc a mea menire până la capăt, cu a mea ființă care de-o vreme arde-n împlinire. 29 mai 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Vreau să rămân / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anatol Covali : Toate Drepturile
VREAU SĂ RĂMÂN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377571_a_378900]
-
Ași vrea să mă oglindesc-n ei, Același lucru și tu întrai mei. Te vreau iubire să fii a mea, Să te dăruiești cu toată ființa ta, În această vară de iulie-cuptor, Să ne simțim bine făcând amor. Tu ești ființa pe care mi-o doresc, Tot timpul numai la tine gândesc, Cât de dornică de iubire ești, Și pe mine dorești să mă cucerești. Vin-o iubire pe verdele de sub stejar, Toată ființa mea ți-o ofer în dar, Iar
PE IARBA VERDE, SUB STEJAR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379096_a_380425]
-
determină să explodăm, pentru a nu ne preface în implozii, pentru a deversa acest râu de trăiri unice, când transferăm în persoana iubită toată ființa noastră, cu trecut, prezent și viitor, cu bune și rele...când iubești iei în tine ființa destinatară integral, cu tot cu destin. Așa se întâmplă în această relatare entuziastă, detaliată, a unui parcurs de viață, bărbatul iubit asimilează femeia iubită, devenind împreună o entitate. Iată unul din ultimele autodialoguri, replicile sunt foarte real transcrise, și această reușită ține
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
trecuse, mă scurtcircuitase întrebarea despre ce rost își avea acel sprijin?! Doar se mișca atât de unduios, atât de sigur și elegant! Retrăind întâlnirea, simțeam cu fiecare clipă scursă, urcând dinspre cine-știe ce colțișor al sufletului, o căldură invadându-mi ființa ca odinioară, pe când eram colegi! Știu că n-am fost eu însumi restul zilei. Picioarele mergeau în altă direcție decât le comandam... Pe unde pășeam, nu recunoșteam locurile... Ba, la un moment dat, mi se părea că trecătorii rosteau vocabulele
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
inima neamului românesc, în veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural fără Lucreția Ciobanu, ea lasă în urmă cântecele ei, vii, fără durată, veșnice! Pe cât de veșnic este însuși neamul nostru. Mi-a lovit ființa dispariția lumească a cântăreței Lucreția Ciobanu, dar văpaia dragostei mele pentru ea este nestinsă și va lumina neîncetat interiorul meu sufletesc. Aici, Lucreția Ciobanu este icoană și candelă nestinsă, și asemenea este, sunt sigură de aceasta, pentru toți românii care
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
mi-a fost teamă, Ce bine că din vise m-am trezit. Doar o secundă poate fi fatală Dacă dispari din suflet și din gând, Iar lipsa ta-i otrava cea letală, Fiindcă de tine veșnic sunt flămând. Și cum ființa toată îmi inundă Șiragul timpului ce n-am crezut, Că e de-ajuns în viață o secundă Să sigilezi iubirea cu-n sărut. 13.03.2016 Referință Bibliografică: Doar o secunda / Ilie Marinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899
DOAR O SECUNDA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380471_a_381800]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Versurile Cristianei Maria Purdescu ființează într-un registru autumnal ce nu este încă desprins de fervorile solare ale anotimpului cald. Hipersensibilitatea lirică se manifestă cu deosebită acuitate. Neîmplinirile dictează mișcările sufletului poetic, supus multor încercări. Astfel, tentația abandonului este foarte aproape. Pluralitatea necunoscutelor determină o
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
o undă care este unică și irepetabilă. Ele reprezintă disecarea ca o descătușare a trăirilor celui care viețuiește departe de pământul în care s-a născut, Respirând aerul proaspăt al altei lumi, ei totuși continuă să trăiască, să existe, să ființeze în lumea valorilor pământului natal, să fie în continuare tributari spiritualității lui. Rămâne mereu de subliniat faptul că, oricâte împliniri sunt cele oferite de țara de adopție, oricât de tare este firea omenească, decizia de a-ți duce existența într-
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
sacrificial și socratic (conștiința demnității). În martiriu se împlinește conștiința creștină a jertfei, fiind deplin consimțită, consfințită și transcendentă întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. În martiriu sunt consubstanțiale religiosul (teologul), mistica (spiritualul înduhovnicit) și conștiința morală. În martiriu ființând mistica jertfei hristic-creștine: a conștiinței de sine, a conștiinței naționale și a conștiinței divine, persecuțiile au doar caracter religios și sunt întodeauna nedrepte. În martiriu sunt vizate de persecuții, deopotrivă Obiectul și subiectul: Dumnezeu și omul (creștinul) adorator al Proniatorului
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii Sale Dumnezeiești. Toată istoria lumii se
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
filocalic și filosofic, determinând și ... Citește mai mult „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,Sus pe Golgota pătimirii noastre.Cucernic ca un schivnic gândul suieSpre cerul limpezimilor albastre.”( Dr. Ionel Zeană)Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii Sale Dumnezeiești.Toată istoria lumii se
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
a prafului fervoare, va șterge orice urmă și umbră de pământ ce-i stă în cale și-i gonit de soare s-ajungă doar la tine, la suplul tău fin cânt... dar, ah, ce lungă-i calea spre a ta ființă când ai plecat eu n-am știut ce pierd și gem, si plâng, alerg a neputința că timpul să-l reduc și drumul să-l dezmierd primind nimicul în firea lui nătânga și plumbuite lacrimi, lăsând, cu dor, să plângă
SONET 44 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381396_a_382725]
-
un piedestal! Și tot ce îmi doresc e în a mea putere- Maternă glorie, să știu că am ființă, Cu-o lacrima de nume, până mai sus de stele Îmi scalda inima, intru a Domnului dorința. Și în a ta ființă parcă m-aș întoarce, Într-o enigmă nouă, din timpul ce-a trecut, Sunt eu prin ține, un sfârșit de drum vivace Și tu cu al meu suflet faci noul început! DE ZIUA TA Fiicei mele Se frânge o cădere
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe domnul Horia Muntenuș l-am cunoscut la Craiova cu prilejul manifestării culturale ,,Zilele Constantin Brâncuși”,ediția a III-a, desfășurată în perioada 14-15 martie 2015. Pentru ca acest eveniment cultural să ființeze au cooperat trei instituții culturale și formatoare - Asociația ,,Podul lui Apollodor”, Muzeul de Artă și Filarmonica Oltenia. Simpozionul ,,Brâncuși, la răscrucea artei moderne” s-a desfășurat apoi in Sala Oglinzilor din cadrul Muzeului de Artă. A fost într-adevăr un miracol
VIZIUNEA SUPRAREALISTĂ A LUI HORIA MUNTENUŞ ÎN ROMANUL „DINCOLO DE STELELE RECI” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381462_a_382791]
-
a prafului fervoare, va șterge orice urmă și umbră de pământ ce-i stă în cale și-i gonit de soare s-ajungă doar la tine, la suplul tău fin cânt... dar, ah, ce lungă-i calea spre a ta ființă când ai plecat eu n-am știut ce pierd și gem, și plâng, alerg a neputință ca timpul să-l reduc și drumul să-l dezmierd primind nimicul în firea lui nătângă și plumbuite lacrimi, lăsând, cu dor, să plângă
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
indirect, într-o secvență debusolată din lanțul putred al comunicării și al propriei existențe, dar și spre a nu se mai atașa singură, din felurite cauze endo- și exogene, limitatului și limitativului mod binar de a gândi și de a ființa, mod binar ce generează, implicit, o serie de consecințe negative periculoase pe termen mediu și lung, cum ar fi, de pildă, anularea memoriei istorice durabile și înlocuirea ei cu memoria virtuală, înecată totalmente-n efemer. Omenirea nu are nevoie de
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
încet dar sigur, unul pe celălalt... Iar eu răspund întrebării tale nerostite, dar pe care am simțit-o în străfundul ființei mele. „Urletul” ființei mele metafizice a pornit către tine încă din momentul în care Cosmosul însuși a prins a ființa. A străbătut cu timiditate, dar cu un curaj nebănuit pentru fragilitatea sa, constelații și veacuri pentru a te găsi tocmai pe tine. Pentru că știa, încă de la crearea lui, că a fost conceput doar pentru „urletul” tău și că nimeni altcineva
ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE” de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380993_a_382322]
-
de mii de dușmani! Apoi, un prooroc aproape la fel de mare ca Moise, pe nume Samuel l-a uns rege al lui Israel pe acest păstor care a realizat acum mai bine de o mie de ani închegarea regatului nostru care ființa atunci sub forma unor uniuni tribale. Națiunea noastră a devenit astfel un regat centralizat și consolidat de acest mare rege care a fost nu doar un om politic și un general extraordinar ci și un mare poet și un mare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
totalitate cât și ca părți componente caracteristice fiecăruia dintre noi. Nicio știință nu ar putea spune despre noi cine suntem, de unde venim și încotro mergem, ci doar poezia ne arată peisajul clar-luminos al culorilor vii, reale și naturale, peisaj care ființează în forma și conținutul spiritelor noastre, în estetica și etica faptelor noastre, noi fiind cei care suntem destinați să purtăm ce este esențial în umanitate ca să ne putem vedea și recunoaște cu responsabilitate și demnitate, în poezie. Și să putem
de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380994_a_382323]
-
de triada insolită: Timp, Spațiu, Obiect; în lucrările din 1981-1982, matematicianul român valorizează obiectivitatea celor trei realități. Pentru înțelegerea timpului, de pildă, savantul a imaginat un modul matematic, prin care distingem: durata individuală, mulțimea duratelor, măsura (convențională) acestora. Tot ceea ce ființează, ,,se petrece în universul duratelor”. Onicescu refuza modelul spațial relativist centrat pe contracția spațială și dilatarea temporală (a duratelor), în tentația de a se identifica ,,natura reală a timpului”. Onicescu pune accent pe măsurabilitatea duratei temporală. Anton Dumitriu a dezvoltat
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
ipostasia plenitudinea dumnezeirii. În special sunt necesare modul < > și al < > pentru a revela pe Tatăl în care adâncul abisal al dumnezeirii e un mod neoriginal și de originare a modurilor revelatoare” . Unitatea de ființă între Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul Ființa divină există din veșnicie în modul dăruiri ei de către un ipostas altui ipostas. „Menținerea unității de ființă între Tatăl și Fiul e asigurată prin dăruirea desăvârșită a întregii ființe prin naștere de către un ipostas și prin primirea ei totală prin
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
puține clipe, ce puține zile ce puțin nectar s-a cules ce firave aripi au păpădiile fluturii nu se întreabă cât o să zboare florile nu se întreabă pentru cine se nasc fie-ți zi, noapte vei avea din belșug suntem ființă doar acolo sus aici în neființă, fii inimă ce lumină frumoasă, vei fi Referință Bibliografică: fii inimă / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1318, Anul IV, 10 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan
FII INIMĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371351_a_372680]
-
ființativă nu sunt decât niște ipocriți care vor astfel să ajungă în centrul atenției. Dar ei își schingiuiesc corpul și își bat joc de umanitatea lor. Singura cale este fericirea, singurul țel suprem trebuie să fie aceasta. Doar astfel vom ființa ca oameni autentici. Înainte să condamnați, încercați, înainte să vă dedicați unei căii a ascezei, descoperiți fericirea. Îmbătați-vă cu fericirea clipei și veți descoperi imediat după aceea că este aproape imposibil să renunțați la ea. Doar când veți trăi
FERICIREA – FARUL NOSTRU INTERIOR, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371413_a_372742]
-
de iarbă plăpând din pământ. Ești bobul de grâu ce naște pâine, Ești IERI, ești AZI și mereu ești un MÂINE, Ești în tot și-n toate peste tot ești TU Ești mereu DA, POATE și mai rar NU. Toate-acestea-ntrupează ființa cea mai de seamă Ce n-are comparație cu nimeni și nimic; EȘTI UNICA, Pentru că EȘTI MAMĂ! DE TREI ORI Femeie, întinde spre cer o mână Să-ți picure-n palmă lacrimi de lună. Rodia obrazului s-o-mbujoreze vântul
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
spre șoapte verzi, banale. Șoapte otrăvite de sensuri răspicate Ce lasă-n poarta vieții, clipe reci, uscate. Baloane de cuvinte anoste, incitante Ce se imprimă-n suflet fierbinți și iritante. Slove care-ți surpă liniștea din sânge Stârnindu-ți brusc ființa-ndemnându-te a plânge. Fără să stai să judeci minciună-i, adevăr? Guști cu poftă mare din rumenitul măr. Ce mințile îți fură și inima-mpietresc Gând de răzbunare cu setea... se-mpletesc. Contorsionate-s buzele și gura Și-n
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]