1,258 matches
-
adică 7400 de Kor. cu mari greutăți din partea conducătorilor comunei, sub primariul Nicolae M. Banciu comunei și Damaschin Poparad notar comunal cercual. Streza C. Trandafir 1904 prin Constantin Folea econom și lemnariu.» 10. Mineiul lunii iulie - 1854 - 146 file. a. Fila 1. - «În ziua de 29 iulie vinerea a bătut piatra pe hotar cum n-a mai fost de mult. A stat gheața în unele locuri până a doua zi. Popa Pavel» a. «Să se știe că în anul 1932 octombrie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania." (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapă 333 din 1931, fllele 844-845). Bela Kuhn: "Noi nu trebuie să punem problema autonomiei, noi ne vom călăuzi după lozinca noastră de bază "a autodeterminării." (Loc. cît. filă 862) Rezoluția adoptată la încheierea Congresului al V-lea, redactată de Bela Kuhn - la care a aderat Alexandru Iliescu, ales cu acest prilej membru în noul secretariat C.C. al P.C.d.R. - specifică în problema chestiunii naționale următoarele: "România contemporană nu reprezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
meu pentru odihna binemeritată. Mari îngrijorări și tensiuni la Bârlad și în toată țara! Se fac epurări în toate domeniile, inclusiv în învățământ! Lumea se întâlnea și discuta în șoaptă uitându-se fiecare în jur să vadă de nu e filat, supravegheat! La Consiliul Popular Bârlad o comisie lucra cu ușile închise și hotăra soarta fiecăruia dintre noi! Pândeam cu neliniște apariția vreunui membru din comisia respectivă, fiecare interesându-se de propria-i soartă! Ațin calea unei colege învățătoare cu drept
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de această dată) ceea ce ne-a fost imposibil, deoarece eram sătui. Aceasta a fost povestea unei zile petrecute aici. Nu toate seamănă și sigur, nu toate se vor sfârși așa. Vor fi și altele și astfel, calendarul se va subția, filă cu filă, și noi nu ne vom da seama cum s-a scurs timpul. Am uitat să spun că luni, 21 iulie, am fost la Barcelona mult visată. Primul contact cu acest mare oraș a fost peste așteptările mele, care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Daria Nikolaevna născută Tucikoo: Nabokov, Dmitri Dmitrievici: Nabokov, Dmitri Nikolaevici: Nabokov, Dmitri Vladimirovici: Nabokov, Ecaterina Ivanovna, născută Pușcin: Nabokov, Elena Ivanovna născută Rukavișnikov (mama autorului): Nabokov, Elena Vladimirovna vezi Sikorski. Nabokov, Elizaveta Dmitrievna vezi Sayn-Wittgenstein și Leikmann. Nabokov, Evdokim: Nabokov, Filat: Nabokov, Gilberte născută Barbanson: Nabokov, Ivan Aleksandrovici: Nabokov, Kiril Vladimirovici (fratele autorului): , passim. Nabokov, Konstantin Dmitrievici: Nabokov, Lidia Eduardova născută Flaz-Fein, În a doua căsătorie Peyker: Nabokov, Luka (patronimic necunoscut): Nabokov, Maria Ferdinandovna născută baroneasă von Korff (bunica paternă a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nr. 76/1921, acest for de conducere solicită, la rându-i Ministerului Învățământului - C. Angelescu - soluționarea suspendării. Față de posibilitatea Încadrării lui Constantin Stere la catedră, Decanul Facultății de Drept, A. C. Cuza, Își exprima violent protestul (arh. univ. dosar 4/1921 fila 188): Interpelat În Parlament Ministrul Învățământului avea să declare că nu poate dispune În privința suspendării, atâta timp cât Curtea Marțială nu a dat nici un verdict. O nouă manifestare, de solidaritate se produce la 30 iunie 1922, când 26 de profesori consideră, Într-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de Don Cezar este următoarea: după ce a băut la „Capșa”, Labiș a plecat însoțit de două femei: Maria Polevoi (balerină) și Zizi Munteanu. Redăm „mot à mot” scena morții lui Labiș, descrisă de Ivănescu: „Labiș avea securistul lui, care-l fila, care securist se urcase în tramvaiul 13, prin ușa din față a remorcii și, văzând că la ușa din spate a vagonului Labiș șovăia să urce, de frică să nul scape din filaj, a sărit din tramvai, s-a ciocnit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să plec la un dineu dat de ambasada britanică. La observația mea că îmi era imposibil, în aceste condiții anormale, să controlez textul unui acord de o asemenea amploare, atașatul comercial al Legației m-a asigurat că urmărise el totul, filă cu filă, și că nu era vorba decît de o formalitate. Bazat pe această asigurare, mi-am pus parafa, iar a doua zi, domnul Madgearu semnă cu ceremonialul de rigoare și cu îmbrățișările reciproce. După care, am plecat în concediul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și frică, și așa să conducă. Că de ce nu s-o putut uni cineva cu altul? Că afară de partizani, că ăia Într-adevăr o fost ceva, restul n-o putut să fie. Pentru că n-ai avut cum, că ai fost filat și, dacă te-au prins, au făcut ce-au vrut ei, că au știut să te șantajeze. Aveau școală, aveau experiență, aveau toată puterea de viață și de moarte asupra ta. Tu ai putut să zici ce-ai vrut atunci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
oameni”. În ceea ce m-ați rugat să sondez (respective asupra prof. 679 Cadru universitar, matematician, la Politehnica din Cluj. Originar din Fălticeni, fost elev al Liceului „Nicu Gane”. 1017 Sofronie)680 mi-am și făcut un mic plan de acțiune, „filând” câteva personalități universitare, care ar putea furniza informații. Oare mi-ați vorbit de Mușlea (ca folclorist) sau mă Înșel eu?!681 Sunt curios să știu cum a decurs inaugurarea noului muzeu 682, care urma să aibă loc până la 1 dec
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
întrebăm până unde va merge această stare de lucruri din Ministerul Turismului cu întreprinderi falimentare. Cerem apăsat ca noi, lucrătorii din hoteluri și restaurante, să fim lăsați în pace și să ne vedem de datoria noastră, iar cei care ne filează la serviciu să se ducă la funcțiile lor din MAI. De asemeni, primăvara, când se deschide litoralul Mării Negre, primii care sunt detașați sunt securiștii și milițienii, în număr de 7.000 de persoane. Aceștia au casă, masă gratuit și salarii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai tragic. La Tripoli s-a defectat o stație de betoane. Trei muncitori au fost trimiși pentru depanarea stației. Acești muncitori au lucrat la depanare până la ora 21 seara, iar când s-au întors de la muncă, patru mafioți păzeau și filau colonia de la stadionul Tripoli și i-au întrebat de unde vin. Ei au spus, dar nu au fost crezuți și au fost trimiși în țară, cu toate intervențiile celor ce i-au trimis la depanare. Domnule director, vrem ca prin glasul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care a făcut percheziția nu-și dă numele în nota informativă, pe care o înaintează organului superior de poliție, însă informează asupra adresei unde se găsea adăpostită familia lui Nicolae Petrașcu (în xerox nota informativă) (FP 14.900 vol. 31 fila 14). (Anexa 5.4.) Prin aranjamentul făcut de Mircea Dimitriu pleacă împreună cu tot grupul spre Germania, într-un tren cu pază germană, care nu a fost oprit și cercetat de autoritățile române. în urmă este judecat în lipsă și prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dat în București, la 20 Ianuarie 1941. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Ministrul finanțelor, Ministrul justiției, G. Cretzianu Mihai A. Antonescu Nr. 132. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 32, dosar 7241, nr. filă ilizibil. Document nr. 4 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE MARELE STAT MAJOR DECIZIUNE MINISTERIALĂ No. 23325 din 27 Ianuarie 1941 Noi, GENERAL ION ANTONESCU, Conducătorul Statului Român, Președinte al Consiliului de Miniștri și Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale; Având
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la 30 Martie 1941. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Ministrul finanțelor, Ministrul justiției, General de Brigadă N. Stoenescu Const. C. Stoicescu Nr. 882. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, rola 32, MAN, dosar 7241, nr. filă ilizibil. Document nr. 6 Decrete-legi Președinția consiliului de Miniștri G-ral Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri Asupra raportului domnului ministru de stat cu Nr. 38.807 din 14 mai 1941. În baza dispozițiilor decretelor-legi Nr. 3052
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
arătate mai sus, rugăm pe Domnul MAREȘAL a menține măsura excluderii evreilor medici, farmaciști și contabili-secretari, dela spitalele militare și de Z.I. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ȘTEFLEA ARHIVA INSHR-EW, RG-25.013 M, PCM, rola 31, dosar 59, nr. filă ilizibil. Document nr. 131 MARELE STAT MAJOR Nr. 959977 din 22 MART. 1943 SECȚIA I-a MARELE STAT MAJOR Biroul 10 SECȚIA I-a către CORPUL II TERITORIAL Stat Major La Nr. 669.449 din 12 Martie 1943; Cu onoare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prestația în natură. Vă rog să luați măsuri de executare. Directorul delegat al Oficiului de Studii Documentare și Statistică ss T. Onișor Pentru conformitate p. Șeful Subbiroului Evrei C.T.H. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 347, dosar 436, nr. filă ilizibil. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 391, pp. 787-788. Document nr. 148 Ministerul Apărării Naționale Cabinet Ordin General Nr. 38 din 25 Iunie 1943 În
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ordin are caracter permanent. D.O. p - ȘEFUL DE STAT MAJOR Colonel ss C. Dogaru Șeful Biuroului 10 Căpitan ss Șt. Postolache p. conformitate Șeful Bir. Evrei semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 15, dosar 1587, nr. filă ilizibil. Document nr. 214 CENTRALA EVREILOR DIN ROMÂNIA OFICIUL JUDEȚEAN BOTOȘANI înființat pe baza Decretului-Lege No. 319/1942 No. 1546 Botoșani 7 Martie 1944 Calea Națională 220 (etaj) Onor. CERCUL TERITORIAL Botoșani Domnule COMANDANT, Sesizați de petițiunea înreg. la No
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
D.O. ȘEFUL DE STAT MAJOR Colonel, T. Zotter p. conformitate Șeful Biroului 10 Locot., Ilie Popescu Spre știință M.St.M. Arm. IV-a Cd. Gl. al Etapelor ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 257, dosar 3784, nr. filă ilizibil. Document nr. 235 ARMATA I-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Nr. 21.807 Din 29 Iunie 1944 ARMATA I-a către CORPUL 4 TERITORIAL Cu onoare vă facem cunoscut că, în ultima vreme, cu ocazia raziilor făcute de către
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Sărut în genunchi lumina aprinsă perputuu în sufletul părinților mei, Niculina și Ghiță Tacu, izvoare curate în care Dumnezeu își spală fruntea în fiecare dimineață. Domnul Casian Maria Spiridon figura în anturajul meu și cunoștea că echipaje ale securității îmi filau minuțios viața spontană, cu prioritate atitudinea civică, sprijinite de voluntari mai zeloși decât gorilele operative. Nu se putea vorbi de o tentativă de protest împotriva regimului Ceaușescu, trecându-se peste numele singurului disident din unitatea strategică de sub Cetățuie. Existam permanent
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
numărat. Când i-am văzut în zeghele alea pe toți...! Era un miros, un aer închis, greu. Erau paturi suprapuse câte trei. Imediat ce am intrat m-am uitat să văd dacă cunosc și eu pe cineva din Iași. I-am filat pe toți - că dacă aveam ochiul de cătană format, obișnuit cu oamenii, cu soldații... - și am văzut un om înalt, frumos, care părea și cult. Și mi-am zis: "cu cine să mă împrietenesc și eu pe aici, să discut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar de acum vor veni oameni cu pregătire, ingineri agronomi, cu studii. Și taci din gură, că vine unul Răileanu Dumitru". Dumnezeu să-l ierte, c-a murit. Era un bărbat frumos și elegant, dar cam afemeiat. El m-a filat, că m-a văzut că-s mai vioi și mai disciplinat - că dacă ai fost în armată erai mai sprinten și cu respect față de superiori. Și-l întreabă pe șeful-contabil: "Care-i situația omului ăstuia?" Păi, este la serviciul aprovizionare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așteaptă clipa răzbunării, clipă în care să-și dea viața pentru a distruge lanțul întunericului comunist"". 2 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu, Viața lui Ceaușescu, vol. II, Editura Adevărul Holding, București, 2013. 3 Conform Dosarului K32/60, fila 61 verso. 4 Organizația "Sumanele Negre" a activat în Transilvania. Este mai curând vorba despre acțiunea țăranilor din satul Suraia, județul Vrancea. 5 Cf http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/M/ M% 2002.%20Manochide%20-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe care unul sau altul dintre inculpați le aveau între ei), ținerea legăturilor cu alți membri și "dirijarea lor conform instrucțiunilor primite de la Oprișan Gheorghe, îngreunând munca autorităților din comună sabotând măsurilor (sic!) se dedau și lansând svonuri diversioniste" (cf fila 110 verso) precum și strângerea de sume de bani drept cotizații și ajutoare de la membri pentru susținerea cheltuielilor organizației. La câțiva dintre inculpați s-au găsit arme nedeclarate fiind condamnați și pentru deținere ilegală de arme pe lângă condamnarea pentru uneltire contra
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fișa matricolă a monseniorului Vladimir Ghica menționează perioada de încarcerare între 1952-1955 la penitenciarul Jilava, decedat la 17 mai 1954, așadar mai târziu decât perioada de detenție a dlui Movilă (1950-1952). 12 Din dosarul nr 19/951 Tribunalul Militar Galați, fila 109 recto: Sava Gheorghe, din comuna Fruntișeni; Ghiță N. Costică, Fruntișeni; Ștefan S. Vasile, com. Grăjdeni; Șerban Ioan, Fruntișăni; Panaite St. Vasile, Grăjdeni; Panaite I. Ghiță, Fruntișeni; Neamțu Constantin, com. Docăneasa; Solomon Ioan, com. Obârșeni; Boidache Frumuzache, Fruntișeni; Cazacioc Ioan
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]