5,981 matches
-
mă porecleau toți copiii...”ă, În clasa a IX-a și-a propus să „...fie un fel de lider... am intrat la liceu... la care mi-am dorit Încă din clasa a III-a, la Colegiul Național din oraș, profil filologie... un an de zile am fost șefa clasei... am Învățat foarte bine, doi ani am fost a doua din clasă, eram foarte bine cotată de profesori, de toată lumea de acolo...”. În ciuda eforturilor Karinei de a-i mulțumi pe părinți În legătură cu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
zi, și dacă Întârziam 10 minute, nu mai aveam voie două zile să ies din casă. După asta am terminat, am intrat la liceu... la care miam dorit Încă din clasa a III-a, la Colegiul Național din oraș, profil filologie. Am intrat cu o medie destul de bună și am Început să mă impun În clasă, eram tot la fel de slabă ca și Înainte, dar acuma aveam atitudine, În primul rând, iar În al doi-lea rând Începusem să mă Îngrijesc: să
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cărții românești de la începuturi până în 1918 (1969) - sunt reprezentative pentru opera sa înscrisă pe linia istorico-filologică. Linia istorică și teoretică în evoluția bibliologiei românești a fost reprezentată de Dan Simonescu (1902-1993), care a situat la baza formației sale de bibliolog, filologia clasică, greco latină, cercetările paleografice, arhivistice în activitatea desfășurată din 1932, la Serviciul de manuscrise și carte rară al Bibliotecii Academiei. A continuat publicarea materialului privind Bibliografia românească veche, a abordat pluridisciplinar istoria cărții românești, s-a preocupat de activitatea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
PREFAȚĂ: ÎN CĂUTAREA FERICIRII Rareș Tiron este elev în clasa a XI-a Filologie, la Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși, unde și-au început destinul literar, printre alții, prozatorii Costache Olăreanu (1948) și Ion Gheorghe Pricop (1959-1964). De aceea, îi atrag atenția că și-a luat pe umeri o povară care trebuie onorată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
până la coșmar. Disperat, sparge oglinda, murind apoi de singurătate. Povestea este neverosimilă, ca insuficient motivată psihologic, dar deschide porți către celelalte povestiri. Pe o schemă similară, în Activitate mistuitoare se conturează descoperirea propriului talent literar de către un tânăr licențiat în Filologie, Osvald, care eșuează ca profesor, apoi în alte locuri de muncă, până ce are „iluminarea” că menirea lui este scrisul. Își face un „laborator de creație” în casa părinților, sub privirile ironice și dezaprobatoare ale familiei. Dojana surorii Mihaela îl aruncă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
din Suceava a urmat cursurile Universității din Cernăuți la Facultatea de Teologie, de Litere și Filosofie și de Drept Roman, Bizantin, și Bisericesc și cursurile Universității din Bonn, Viena, München și Würzburg, unde obține titlul de Doctor în Teologie, Istorie, Filologie și Filosofie. A fost un poliglot, vorbea curent franceza, engleza, germana, ucraineana, polona și rusa, ajungând decan al Facultății de Teologie din Cernăuți, directorul Bibliotecii Universitare din Cernăuți, senator în Parlamentul României Mari în legislatura I și a III-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu tocmai a tresărire de amor, și plusează sec: "Bine că ești tu deșteaptă! Te dai mare intelectuală, ce să-ți zic!" "Normal. Da' nu că mă dau, ci află tu că, virgulă, chiar și sunt! A doua promoție de Filologie de la Spiru, băiatule! Cea mai tare facultate particulară de la noi, dacă mă-nțelegi... Plus că, fii atent, nu oricine este redactor la Evenimentu', să știi!" "Daaa, cum să nu. De la piticu' ăla peltic, megastaru' din Găgești care a fost pân
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
după cum filele îngălbenite de vreme au supraviețuit pe rafturi într-un memorial sui-generis. Un jurnal de lectură insolit, a cărui devoalare induce cititorului de azi veritabile delicii bibliofile". Iată promisiunea pe care Eugen Pavel o face în introducerea cărții-studiu Între filologie și bibliofilie, apărută de curând la Editura Biblioteca Apostrof din Cluj. Un asemenea demaraj își seduce imediat cititorul. Dar își onorează, oare, Eugen Pavel promisiunea? Răspunsul este și da, și - în același timp - nu. Pe de-o parte suntem cuceriți
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
București, și chiar mai precisă decât aceasta. Facsimilele câtorva pagini ale cărților vechi sunt plasate la finalul cărții, pentru evidențierea suplimentară a celor deja expuse și, mai ales, pentru deliciul vizual - de neocolit, totuși - al cititorului. Altfel spus, volumul Între filologie și bibliofilie este în mod esențial o lucrare științifică. Cu un discurs argumentat, cu siguranța dată de legitimitatea informațiilor, cu judicioasele exemple textuale și lingvistice și cu o bogată bibliografie de specialitate pe care o induce sistematic în numeroasele note
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
nume nou. Poate că altfel stau lucrurile cu calul de dar, însă, la cel dintâi roman roman, așa - impresionist mai curând - se încearcă prozatorii. Este și cazul Tatianei Dragomir, cu ale sale Fotograme. Născută la Baia Mare în 1963, absolventă de filologie la Cluj, prezentă sporadic în reviste literare (de la Echinox la Ziua literară), autoarea constituie, vrând-nevrând, un nume neașteptat în restrictivul și etanșul peisaj prozastic bucureștean. Personal, îmi pare sincer rău că am descoperit-o atât de târziu, la câteva luni
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
unele) se dezleagă într-o bună zi. Mai întâi, în preistoria familiei, o fată brunetă și subțire l-a întrebat ceva în șoaptă pe-un tip scund și clăpăug, chiar în timpul unui examen de admitere la facultate, mai precis la Filologie. El, care trebuie să fi citit pe chipul fetei o naturalețe semeață, s-a fâstâcit puțin, a ridicat stiloul de pe coala velină și, măcar din orgoliu, dacă nu și din alte motive, s-a grăbit să-i răspundă. Numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
idiomatice și conotațiile, acompaniindu-se cu gesturi învăluitoare, invitându-te parcă să te mulțumești cu echivalențe aproximative, întrerupându-se pentru a enunța reguli gramaticale, derivații etimologice, citate din clasici. Dar când te-ai convins că profesorul ține mai mult la filologie și erudiție decât la subiect, îți dai seama că adevărul este altul: învelișul academic slujește doar să protejeze ceea ce povestirea spune și nu spune, inspirația poetică gata să se disperseze în contact cu aerul, ecoul unei cunoașteri dispărute, dezvăluită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în afara celor cerute de profesori. Pe de altă parte, Luana se întreba ce impresie putea face o fată care-și petrecea vremea pe stadion. Nu visa să ajungă mare campioană. Departe de ea gândul. I-ar fi plăcut să urmeze filologia, să se vadă profesoară la catedră, așa ca frumoasa lor doamnă. Mai apoi, corpul îi suferise o serie de transformări de care, în aglomerația de la dușuri, se rușina. Se părea că acest trup, hotărât să parcurgă pașii adolescenței, nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mesajele" Luanei continuau să curgă. Începând cu trimestrul al doilea, materiile considerate fără importanță limbile străine, obiectele de specialitate, desenul, chiar și educația fizică au fost înlocuite, neoficial, din ce în ce mai des, cu fizica și matematica. Cum Luana dorea să dea la filologie avu o discuție cu dirigintele și-l rugă s-o mediteze la franceză. Când auzi de această înțelegere, Sanda sări cât colo. Nici nu se gândea s-o vadă profesoară, cu un salariu de mizerie, omorându-și nervii în fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
excelent organizator. Să zicem că vă angajez pentru niște meditații de suflet. Firește, vom stabili și un preț al acestor ore, altfel nu ar avea eficacitatea scontată. Soții Alexe și-au dat acordul într-un glas, faptul că urmaseră amândoi filologia nu reprezenta o hibă, acceptară fără să înceteze ploaia de amabilități. Cum scena nu dădea nici un semn să se termine, Carmina aprecie că zăbovise destul. Își luă rămas bun regretând că nu reușise să le citească paginile scrise de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
interesul pentru ceva anume, căuta în gol. Simțea în stomac presiune, sfârșeală... Pe la soții Alexe trecea tot mai rar. Între timp fusese înlocuită. Pe colțul din stânga canapelei, găsi într-una din zile o fată, Marga, proaspătă absolventă a facultății de filologie, repartizată acolo în orașul lor. Era lenoasă ca o pisică, avea o carne foarte albă, pufoasă, abundentă, vorbea puțin și rar, graseia, de cele mai multe ori se înflăcăra și se emoționa, fața toată i se înroșea, urechile îi deveneau stacojii. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu oră timpul lui și al Carminei, ba chiar prin insistențe și presiuni de tot felul reuși să-i impună soției un program de lucru, după ce încercase prin toate mijloacele s-o facă să renunțe la ideea de a urma filologia, o diplomă care nu-i va aduce, spunea el, nici un folos, nici o prestanță. Până la urmă trebui să renunțe, să-și spună, fie ce-o fi numai să facă și ea ceva. Din perioada aceea Carmina își amintea că o uimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
călduț de la biblioteca unității... Două minuni deodată sunt prea mult ca la mijloc să fie doar întâmplarea. Locușorul de la bibliotecă... e drept, intervenise Ovidiu prin cine știe ce suspuși. El îi spusese de mai multe ori, atunci când ea se hotărâse să urmeze filologia, că va munci în van, că n-o să aibă nici un folos de pe urma chinului său. Avusese într-un fel dreptate. După o vreme ajunsese la concluzia că decât să îngroașe rândurile celor care stau pe la porțile Inspectoratului Școlar vânând vreo titularizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
decât o voce care Îmbrăca și dezbrăca pe rând, sau la Întâmplare, două femei făcute din cuvinte uzate, convenționale. Două ființe plate ca o planșă de anatomie, când nu erau grotești ca un ecorseu. Dacă ar fi fost doctor În filologie și nu geolog, formula nu ar fi fost prea pretențioasă, ar fi putut spune că mecanismul fantasmării fusese declanșat de o admirație spontană și cinică În același timp față de sine, de o fascinație revulsivă fată de aceeași persoană, induse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
crima organizată de la Rio de Janeiro. ION BRAD Născut la 8 noiembrie 1929, în satul Panade, din fostul județ Târnava-Mică (azi comuna Sancel, județul Alba) Studii Școala primară în sat; Liceul "Sfântul Vasile cel Mare" din Blaj (1940-1948); Facultatea de Filologie a Universității "Victor Babeș" din Cluj (1948-1952). Activitate profesională Redactor la "Almanahul literar" (1950-1953); Secretar al filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor (1953-1955); Redactor-șef al revistei pentru copii "Cravata Roșie" (1956-1958); Redactor la revista "Luceafărul" și la ziarul "Scânteia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și diverse medalii. A încheiat activitatea diplomatică și s-a pensionat la 1 februarie 1993. EMINESCU DRAGOMIR Născut la 6 decembrie 1934, în orașul Galați. Este căsătorit și are doi copii. Studiile universitare în anii 1952 1956 la Facultatea de Filologie a Universității București, fiind licențiat în filologie sârbo-croată. Limbi străine: franceza, rusa, sârbo-croata și bulgara. Carieră diplomatică (1956 1997): După încheierea studiilor universitare, a intrat în Ministerul Afacerilor Externe și a parcurs toate treptele ierarhiei diplomatice, de la Atașat stagiar la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și s-a pensionat la 1 februarie 1993. EMINESCU DRAGOMIR Născut la 6 decembrie 1934, în orașul Galați. Este căsătorit și are doi copii. Studiile universitare în anii 1952 1956 la Facultatea de Filologie a Universității București, fiind licențiat în filologie sârbo-croată. Limbi străine: franceza, rusa, sârbo-croata și bulgara. Carieră diplomatică (1956 1997): După încheierea studiilor universitare, a intrat în Ministerul Afacerilor Externe și a parcurs toate treptele ierarhiei diplomatice, de la Atașat stagiar la Ambasador. Ca tânăr diplomat, a lucrat la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
patru clase la școala din comuna natală, studiile gimnaziale la școala din satul Petrești și a absolvit Liceul nr. 3 din Târgu Jiu (fosta Școală Normală) în anul 1957. A fost admis, în anul 1958, prin concurs, la Facultatea de Filologie, secția de limbi romanice și germanice, Universitatea București, pe care a absolvit-o în 1963. In noiembrie 1963, a intrat, prin concurs, la Cursul postuniversitar de relații internaționale de pe lângă Facultatea de Drept, Universitatea București, absolvit în anul 1965. A făcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
drept scop promovarea dialogului între elitele politice, intelectuale și de afaceri. CONSTANTIN GHIRDĂ Născut la 17 septembrie 1939, în București. Căsătorit, are un fiu. Studii Studii liceale și bacalaureat la Liceul Mihai Eminescu din București (1953 1958). Studii universitare de filologie slavă la Universitatea din București, specialitatea limba și literatura sârbo-croată (1960 1965). În timpul studiilor universitare, în cadrul schimburilor culturale cu Iugoslavia, a participat la Cursurile de vară organizate de Universitatea din Zagreb 1964. În 1986, își susține doctoratul în filologie la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de filologie slavă la Universitatea din București, specialitatea limba și literatura sârbo-croată (1960 1965). În timpul studiilor universitare, în cadrul schimburilor culturale cu Iugoslavia, a participat la Cursurile de vară organizate de Universitatea din Zagreb 1964. În 1986, își susține doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu o teză din literatura popoarelor iugoslave. Limbi străine: sârba, croata și engleza. Activități Traducător la Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice (1965 1966). Curs postuniversitar de relații internaționale în cadrul Facultății de drept a Universității București (1966 1968
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]