12,882 matches
-
până când se va găsi un traducător de daneză cunoscător totodată și al filozofiei lui Kierkegaard; pe de altă parte, săntem consolați cu argumente de tipul "Kierkegaard cunoștea perfect limba germană", "Kierkegaard a fost influențat de romantismul literar german și de filozofia clasică germană". Necesitatea dublată de legitimitate creează, cumva, impresia unei anumite urgente, a unei presiuni care se cerea rezolvată. Astfel că, Boala de moarte capătă haloul unui text care trebuia tradus, cât mai grabnic, si care implicit trebuie citit, așa cum
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
cu subtile ironii și o splendoare poetica a argumentației. Cele două cărți, Conceptul de anxietate și Boală de moarte au multe an comun, conceptual și tematic, ele trebuie citite ămpreună, nu ca experiment de lectură a unor traduceri, ci pentru că filozofia kierkegaardiană ne-o cere. Cu toata reușită retorica a Mădălinei Diaconu, cu toate ca ideatica din Boală de moarte e mai spectaculoasă, volumul publicat de Editură Amarcord are rigoarea profesionalismului. Adrian Arsinevici justifica pe câteva pagini doar alegerea cuvântului din titlu, anxietate
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
la această situație menită, parcă, să îndeplinească unul din idealurile comunismului: și anume, că tot românul să călătorească pe gratis, că fiecare om să fie răsplătit după necesități (pentru că, la rândul lui, să dea societății după capacitate!) Ce fel de filozofie stă la baza acestei concepții (și câte altele similare nu există: gratuitatea curentului pentru mineri, facilități școlare pentru copiii cadrelor didactice, prețuri preferențiale la apă și încălzire pentru lucrătorii de la regiile de specialitate, case de odihnă pentru anumite categorii salariale
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
de distanță, incapabile să mai repereze punctul din care au pornit. La fel, Sils-Maria devine, ăn scrierile cuprinse an acest volum, spațiu simbolic de inițiere an călătorie, de descoperire a ămprejurimilor, nu a sa. Camartin scrie pagini splendide despre o filozofie a cotidianului intercultural, dacă ai pot spune astfel. Adică alcătuiește un fel de glosar de concepte familiare, simple, și totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
altă carte a sa, Tensiunea esențială (și ea tradusă an românește), Kuhn povestește cum a avut loc conversia: lucrand la o serie de prelegeri despre istoria mecanicii an secolul al XVII-lea, veac al creșterii și descreșterii imperiului aristotelic an filozofia naturală, el a citit, pentru prima oara probabil, Fizica lui Aristotel. La o lectură parcursă inevitabil cu mintea unui fizician modern, care a ănvătat sărguincios lecția lui Einstein sau a lui Maxwell, Fizica trece drept o carte plină de inepții
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin obturarea programatica a ăntelesurilor imediate, scăpând acuzațiilor "pe text" ale ideologilor, făcându-le imposibile interpretările sociologizante. De altfel, nici până astăzi critică nu s-a pus de acord asupra "filozofiei" poetului. Ea cade mereu an capcană descifrării după logică ideilor clare, ale unui sistem filozofic rațional, a misterului poetic construit de Nichita Stănescu după o retorică a paradoxului liric adecvată "logicii ideilor vagi" intuitive, revelatoare prin ambiguitatea lor. Cartea fiind
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
oamenii de litere, dar mai ales sociologii, economiștii, politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut pînă acum prin minte să facă un serial după opera
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
recunosc, putin dezamăgită că nu am descoperit mai nimic din sensibilitatea lui Todorov, că nu am priceput, de pildă, cum se explică modificarea lui de interese (de la structuralismul onest și devotat pe care îl practică în studiile de naratologie la filozofia alterității din Descoperirea Americii), o cît de sumara dezvăluire a unei intimități, nu aceea care are dreptul și chiar privilegiul de a rămîne ascunsă, ci o intimitate intelectuală, unde episoadele mărunte își scot la iveală logică lor majoră, ori, dimpotrivă
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
puțin plăcut totodată, un anume aspect în cartea lui Todorov, pe care nu l-aș fi remarcat dacă nu i-aș fi citit, admirîndu-l atît de mult, un alt volum, apărut la începutul anilor '90, despre istoria gîndirii xenofobe în filozofia franceză. Acolo, Todorov face o tipologie, sau mai bine zis o galerie a comportamentelor interculturale. Între cei ce își schimbă cultură de origine, el distinge următoarele tipuri, pe care doar le enunț, pentru că în mare numele explică totul: asimilatorul, profitorul
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
toleranță "de lux", decăzut, bolnav și fără resurse. Plăcerea de a povesti cunoscuților viciile clienților săi dintre cele două războaie mondiale, majoritatea acestora, preciza el, - viciile a importate de la Paris, si, n-o să mă credeți, de la Hong-Kong... Avea și o filozofie a lui de proxenet superior în raport cu femeile, cu "profesoarele" amorului dezmățat, bune psiholoage de altminteri și tiranice în totul. N-aveau ele armate, - zicea fostul patron - dar ar fi conduse numai la victorii trupele comandate de ele. Sau nu aveau
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
birturi și hanuri, cu viața negustoreasca însă lipsită de o viață literară și cultural, orașul în care îl are profesor de limbă română pe ardeleanul Ioan Georgescu, care făcuse studii de teologie la Budapesta și Viena și de litere și filozofie la Budapesta, Constantă cu peisajul ei care i-a dezvoltat tânărului P.M. dorul de a evadă a și la Brașov, anii studiilor universitare la Facultatea de Litere și Filozofie din București, unde audiază cursurile lui Ț. Vianu, P.P. Negulescu, C.
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
studii de teologie la Budapesta și Viena și de litere și filozofie la Budapesta, Constantă cu peisajul ei care i-a dezvoltat tânărului P.M. dorul de a evadă a și la Brașov, anii studiilor universitare la Facultatea de Litere și Filozofie din București, unde audiază cursurile lui Ț. Vianu, P.P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru, Mircea Florian, N. Bagdasar, G. Oprescu, M. Dragomirescu. De pe acum se manifestă orientarea să spre spiritul culturii franceze. Scrie primul articol în presa românească despre Malraux, insă peste
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
care semnează și el o postfața întru totul remarcabilă, prin felul în care combină informația biografica despre Lévinas cu subtile și concise comentarii filozofice. Firește, e vorba de coloraturi stilistice diferite în aceste două cărți: prima e un tratat de filozofie, în sensul aproape clasic al cuvîntului, în vreme ce a doua păstrează savoarea vie a unui discurs cîndva adresat unor fapturi în carne și oase, fie acestea chipuri într-un auditoriu, sau doar bănuiții cititori ai unei reviste. Ce vreau sa spun
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
în construcție, cu neașteptate fulgurații din nou poetice, care dau o concretețe greu de explicat, stilistic, ideilor lui. Lévinas reprezintă, după mine, un fenomen în sine, doar ca scriitor. Nu e singurul, nu e defel primul care face literatura din filozofie, dar cu siguranță vocea lui e distinctă. Căci elaborează o filozofie în care se combină speculația preluată din filiere tradiționale de gîndire, pe cale normală, așadar, pentru un demers teoretic, cu revelația adusă de cotidian, si, mai ales, cu o asimilare
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
concretețe greu de explicat, stilistic, ideilor lui. Lévinas reprezintă, după mine, un fenomen în sine, doar ca scriitor. Nu e singurul, nu e defel primul care face literatura din filozofie, dar cu siguranță vocea lui e distinctă. Căci elaborează o filozofie în care se combină speculația preluată din filiere tradiționale de gîndire, pe cale normală, așadar, pentru un demers teoretic, cu revelația adusă de cotidian, si, mai ales, cu o asimilare și interpretare foarte aparte a iudaismului. Prezentînd împreună cele două cărți
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care îi confirmă convingerea, merge însă mai departe, sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas, reprezintă marca esențială a gîndirii sale, izvorul care dă claritate și adîncime și importurilor sale din filozofia occidentală. Citînd și alte lucrări ale lui Lévinas, mi se pare foarte plauzibilă ipoteza lui Ticu Goldstein. De altfel, poate că e mai puțin importantă aflarea unei origini absolute a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
și alte lucrări ale lui Lévinas, mi se pare foarte plauzibilă ipoteza lui Ticu Goldstein. De altfel, poate că e mai puțin importantă aflarea unei origini absolute a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se înclină acum spre etică. Biografia filozofului e
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se înclină acum spre etică. Biografia filozofului e interesantă, ca traseu spiritual, pentru că ea arată cum destinul personal și cel intelectual nu trebuie să fie neapărat diferite, ori coincidențe întîmplător, ci se pot suprapune cu un
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
cunoscut o Rusie țarista bîntuita de pogromuri, dar luminată totodată de învățăturile unor rabini înțelepți, o Germanie descoperită mai întîi livresc, prin Goethe și părăsita destul de repede din motive evidente, apoi o Franța "cosmopolita și liberală" în care îl așteptau filozofia lui Bergson, dar și amiciția lui Maurice Blanchot, si apoi din nou Germania, unde devine discipolul lui Husserl, studiază cu Heidegger și își desăvîrșește un univers mental uluitor de divers și de coerent totodată. Lévinas și-a trăit cea mai
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
cumva romanțez eu simplist, imaginea tulburătoare a evreului rătăcitor, în cufărul căruia călătoresc, așa cum călătorește Spinoza în bocceaua cîrpaciului lui Bernard Malamud, Husserl și Heidegger, pentru a se întîlni cu Sartre și mai vechea școală a moralismului francez. Manualele de filozofie rezumă astfel contribuția autorului Totalității și infinitului: o explorare a semnificațiilor eticii din perspectiva unor premise fenomenologice. Formulă e, fără îndoială, corectă, dar sună exasperant de sărăcitoare, în comparație cu sublimele pagini dedicate de Lévinas conceptului de chip. Celălalt există pentru mine
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
acea lumină a vieții și veghii care să îi dea consistentă, nu mai este chip, ci mască. Omorul redevine, astfel, posibil. În accepțiunea lui Lévinas, această idee a conștiinței de sine că relație etică provine din iudaism, căci, spre deosebire de acea filozofie sau de religia care anunța, cu vorbele lui Plotin, ca "sufletul nu va merge spre altceva decît spre sine, și către sine", iudaismul pledează pentru o transcedentă întrupata, dacă pot folosi expresia, ca relație cu un Celălalt fără de care "eul
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
femeie, spune doctrina iudaica, căci astfel ar diminua imaginea lui Dumnezeu, un Dumnezeu al iubirii și împerecherii, insă iarăși în sens cast, nu neapărat erotic. În Totalitate și infinit există un capitol care poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
își are totuși relevanță ei. Încă din anii ă80 Lévinas a devenit cunoscut și pește Ocean, primind titlul de doctor honoris causa al Universității Loyola. Abia acum însă vogă lui în America a atins cote amețitoare. La o conferință de filozofie a Asociației de filozofie americane ținută în vara aceasta în Colorado mulți participanți își bazau studiile pe teorii lévinasiene. Între aceștia, un teoretician de origine sud-africană, care predă între altele economie și informatică la London School of Economics, a declarat
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
ei. Încă din anii ă80 Lévinas a devenit cunoscut și pește Ocean, primind titlul de doctor honoris causa al Universității Loyola. Abia acum însă vogă lui în America a atins cote amețitoare. La o conferință de filozofie a Asociației de filozofie americane ținută în vara aceasta în Colorado mulți participanți își bazau studiile pe teorii lévinasiene. Între aceștia, un teoretician de origine sud-africană, care predă între altele economie și informatică la London School of Economics, a declarat, fără pic de pudoare
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]