1,204 matches
-
să fug lîngă scenă cu camcorderul și să zic „Bună, scumpetea lu’ mama, fă-i cu mîna lui tati !“ OK. Trebuie să fac eforturi să mă stăpînesc, ca să nu fac cum am făcut mai demult, cînd am dus-o pe fina mea Amy să vadă Tarzan, desenul animat Disney și, atunci cînd s-a aprins lumina În sală, ea dormea dusă, iar eu eram plînsă toată și o droaie de puștiulici de patru ani mă priveau siderați. (În apărarea mea trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o carte, iar filozoful politic se execută, ajungând instantaneu la glorie și avere, după ce volumul se vinde torențial și provoacă un mare scandal public; astfel, relativ obscurul profesor devine (cum am spune azi În România) V.I.P. și Își poate În fine plăti cele mai extravagante plăceri de consumator amoral, de la fermecători amanți, pe care Îi copleșește cu daruri (de exemplu, un B.M.W. 740 comandat direct la sursă), până la costume Armani, bagaje Vuitton, trabuce cubaneze (În Statele Unite, un lux subversiv, datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
adică zi și noapte, foc prelungit, sau mai venea și din provincie câte o necesitate, atunci mă trimitea în delegație la subunitatea numărul doi, peste deal, în pădurea de la Șoptireanca, unde lucra linjerie pentru armată și tricota plăsuțe d-alea fine, fileuri, pentru căștile de le trimitea Ceaușescu lui Arafat, sau la Israel, pe unde mai avea comenzi, că se zvonea că tovarășul trăgea tare cu legăturile astea ca să-i împace și să ia Premiul Nobil pentru pace, dar așa s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bonă cu normă întreagă și las-o baltă cu toate celelalte?! —Ba ți-am spus. Sau, cel puțin, i-am spus Shaunei. A făcut o notă în agendă. —Ai știut de chestia asta, Shauna? a urlat Neil la secretară. Că Fine își vaccinează nenorocitul ăla de copil? N-ai scris în agendă... Nu? Nu ți-a spus? Nu i-ai spus, Fine, a anunțat Neil întorcându-se la telefon. Hugo s-a străduit să-și păstreze calmul. Păi, e limpede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Shaunei. A făcut o notă în agendă. —Ai știut de chestia asta, Shauna? a urlat Neil la secretară. Că Fine își vaccinează nenorocitul ăla de copil? N-ai scris în agendă... Nu? Nu ți-a spus? Nu i-ai spus, Fine, a anunțat Neil întorcându-se la telefon. Hugo s-a străduit să-și păstreze calmul. Păi, e limpede că a uitat. Hugo a auzit că doctorul anunța numele lui Theo prin intercom. —Trebuie să închid. O să ajung la birou mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de corp. Doamne, Hugo! Tu chiar nu știi nimic? La încheierea convorbirii, Hugo s-a trezit uitându-se nu la trăsăturile rânjite ale Shaunei, ci la cele furioase ale lui Neil. Habar nu avea de când stătea șeful lui acolo. —Ascultă, Fine, a zbierat el. Îți mai dau o ultimă șansă. Vreau să te duci, în după-amiaza asta, să faci o prezentare pentru un apartament dintr-un proiect urban nou, care se numește Mândrie și prejudecată. —Bine! Debarasându-se, cu forță, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
poena morțiș", perchè se pena, dice îl Boerio, si deve rigorosissima a chi oltraggiasse i Simulacri de' Principi, quanto più grave quelle [sic] de' Sânți? Fu buttato giù da quelle finestre ne' 20 di luglio colla Veste civile indosso lungă fino a' piedi, soppannata di vaio, la portavon quelli abili a gl' Ufizi, e rossa i seduti di Magistrato, che fu segno di maggior rigore, considerato îl rispetto avutole, a segno, che chi avesse vilipeso alcun Cittadino vestito di quell' abito
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
essendoci paruto, che a Dio più dispiacesse quest'oltraggio fatto alla sua Santissima Madre, che aveva în se viltà e disprezzo, che forse qualsivoglia altro misfatto grave, e questo per due ragioni fondate șu l'evidenza, una è, perchè benissimo fino al giorno d'oggi, si scorge nel viso a quella SS. Immagine quell'immondizia, senza essersi mai staccata : l'altra, che nel libro della Comagnia del Tempio, dove sono scritti i morți per mân della Giustizia, benchè scancellato dalla piena
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
garzoni". [Taverna "Smochinul". O administrează Giovanni și El Moretto. Ei aveau 8 ucenici și în bucătărie sunt 4 ucenici.] Suntem recunoscători lui Elizabeth Pilliod pentru această referință. 29 Landucci, Diario (n. 8 mai sus), 233-234: "și è conservata la memoria fino aì moderni tempi, esponendosi tutti gli anni în quel giorno, sotto le loggie della Chiesa della Madonna de' Ricci, un'antica tavola rappresentante îl fatto". Tassi, Chiesa Madonna de' Ricci (n. 3 mai sus), 127, susține că pictură a fost
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
deja rădăcina <sabina>: ești singur și depresat, si nu găsești înțelegere la ea <vic47>: cine ți-a spus asta? <sabina>: trebuie să-mi spună? <sabina>: ți-am spus: sunt frumoasă și deșteaptă <sabina>: viața m-a făcut să devin o fină psiholoaga <sabina>: prinde bine la avocatură <sabina>: crezi că nu am simțit dincolo de glumele și zimbetele tale <sabina>: golul pe care îl ai în inima și în viață? <sabina>: le- am recunoscut, si eu le am <sabina>: dar eu o
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pleoapele, astfel încât să poată vedea foarte puțin, printre gene. Ochii săi au sesizat lumina și, involuntar, s-au închis. A simțit o strângere de mână. „Este mâna ei. I-am păstrat atingerea intactă. Nicio femeie nu are mâna atât de fină! Iubita mea nu a rezistat. Este mai emoționată ca mine..., dar eu trebuie să fiu bărbat, să nu îi știrbesc prestigiul câștigat în mulți ani de muncă asiduă și cinstită”, gândi el în fracțiuni de secundă. Deschise din nou ambii
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Începe aparent liniștit să-i descheie nasturii și, printre două răsuflări, ea șușotește: - Nebunule! Însă el nu se oprește iar ea îl lasă supusă să-i arunce hainele într-o învălmășeală perfectă. Simți că se înăbușă, pielea ei atât de fină îl răscolește și nu mai ține cont de nimic. Nerăbdarea și dorința veșnic arzătoare a bărbatului când întâlnește femeia, căreia nu îi convine de multe ori situația însă îl lasă înțelegătoare, în speranța că mai târziu el va aprecia acest
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ce bea binișor, la umăr cu bărbatul; cuscrul Vasile, rotar, voinic și ăsta, văduv cu doi copii, de față; nenea Ghiță Bîlcu, albit și posomorit, care usca în dușmănie cănile, cu mare pricepere și fără osteneală, și el cu soața, fina Smaranda, tăcută, cu 31 ochii în toate părțile, și Cristea, rudă veche de-a soacrei, om în putere, aprig la vorbă, înverșunat la pahare. Jucau tot pe vine, cu sticlele-n mâini. Se ciuceau, lovindu-și carâmbii, strigau către nași
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
furiș câteva ulcele de vin, să se răcorească. Aglaia, cu ochii pe el, îi striga să aibă grijă de meseni. Se spetise cărând și bău și ea câteva rachiuri în bucătărie cu nevasta meșterului. Din casa gospodarului ieși în goană fina Smaranda, jucând cu o tavă lată de alpaca pe care zăcea un purcel rumenit, îmbălsămat în mirodenii și foi late de salată verde, cu un pai galben, uscat între dinții rânjiți. Lăutarii o înconjurară repede, cântând ceva săltăreț. Muierea se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Chicotea: - Hai, că-l dau! Cine pune mai mult? Nu puse nimeni mai mult. Nașul apucă un cuțit și o furculiță. Lui îi era dat să guste primul din pulpa friptă ce mirosea bine. Tava îi fu așezată în față. Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei: - Două sute de lei pentru zestrea miresei! strigă în timp ce brutarul despica sârguincios carnea rumenă. 33 Nașul își făcu porție, apoi trecu nevestei restul, mulțumit de gustul purcelului. Petrecerea abia începea. Ghiță Bflcu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sălbatică. Vioristul luă bucata de pânză în arcuș și o juca deasupra capului. Femeile țipau întărîtate de vederea sângelui care rămăsese în mijlocul cârpei ca un bujor. - Zi! Zi! se aruncă Aglaia spre lăutari. Cobzarii apucară instrumentele din nou. Spre ziuă, fina Smaranda aduse o găină vie, legată de un brad mic, ce se zbătea speriată, atârnând de picioarele legate. Cristea se repezi spre femeie cu un cinzec de rachiu în mână și dezlegă pasărea căreia îi turnă băutura pe gât. O
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bîlcu bătea din palme, așezat pe vine în fața ei. - Mai repede! porunci țiganilor. Pasărea se mai zvârcoli de câteva ori, făcu o săritură în aer și căzu lată în țărână. Penele îi erau mânjite la coadă cu un sânge vesel. Fina Smaranda o culese și o duse la-tăiat. Apoi se strigară darurile. Grigore așeză o masă într-o parte, iar Aglaia începu ocolul de la naș. Brutarul adusese o albie căptușită cu tablă, o sobă de bucătărie și mai scosese și cinci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
armată! - Să ne trăiască! spuse socrul. Lăutarii ciupiră coardele. - Masă bogată! trecu femeia la altul. Nenea Ghiță Bîlcu dă un ceas deșteptător care cântă Valsul dimineții și o sută de lei, că-i meseriaș... - Și are de unde! adăugă o rudă. - Fina Smaranda, că-i văduvă, o sută de lei și o față de masă, nea Cristea, negustor ce se află, dă o sută de lei și un serviciu deporțolan! Grigore sună ceștile cu unghia, ascultă clinchetul lor cristalin, mulțumit. Le așeză apoi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rudele -și țin'te petrecere! Socrul a chemat neamurile, să vadă în ce pricopseală stă fata lui. Veniră, cu mic, cu mare: finul Tache, ăl de jucase primul mireasa la nuntă, cuscrul Vasile, nea Ghiță Bîlcu, tot posomorit și însetat, fina Smaranda, Cristea și nașul cu nașa, veseli, comandând lăutarii, încărcați cu daruri pentru fin. Aduseseră plapumă de mătase, scutecele de stambă și ciorapi mici, lucrați în grabă de femeie, tigheliți cu lânică. Meșterii au lăsat femeile în casă și au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
închis prăvălia, s-au dus acasă, -lau văzut întins pe masă între două sfeșnice, luminat de flacăra luminărilor. I-au pupat mâna țeapănă. - Te duseși, tată-socrule! a rostit negustorul trist. Se adunaseră iar rudele: finul Tache, cuscrul Vasile, Ghiță Bîlcu, fina Smaranda, Cristea, tot neamul. Aduseseră coroane de flori, se închinau și plângeau. În odăile dogarului plutea un miros de tămue și de busuioc stătut. Văduva a chemat un preot, acesta a citit slujba, femeile puseseră gura în batiste, zguduite de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
or veni ei la putere... inteligență falsă, care cunoaște mai bine istoria Franței decât pe-aceea a României, fii unor oameni veniți din toate înghiurile pământului, căci adevărații copii de român încă n-au ajuns să învețe carte... oameni în fine cari au făptură și caracter de la tații greci, bulgari și numai numele de la mumă - de la dizgrațiata Românie. Și încă dacă și-ar [fi] câștigat prin ceva dreptul de-a se numi români; dar nu. Ei își urăsc țara lor mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ești pentru mine, doamna mea, așa îți mulțumesc pentru grația ce ai fi în stare să[-mi] faci. Așa nu-mi vine decât să strig: Lume, lume! poveste 2290 îmi veni ideea tandră de a-i săruta șorțul. 2257 în fine, venise în acel stadiu care se numește atât de echivoc "tînăr plin de speranțe". 2257 - Știi ceva? - Știu. - Tare mi-ești dragă. - Și mata mie. - Cine ți-a spus-o [? ]. - Nu știu. 2258 În Brașov, căcănarii-s români. Odată se duc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
că m-am oprit prea puțin la acest episod decisiv. Suficient, totuși, ca să vă formați o imagine despre repercusiunile psihologiei mulțimilor într-un atît de scurt interval temporal. Lipsind lucrările istorice precise, nimeni nu dispune de o balanță îndeajuns de fină pentru a evalua greutatea acestor repercursiuni în cîmpul socialist și revoluționar. Bănuiesc că greutatea lor n-a fost suficient de mare ca să deschidă ochii democraților din toată lumea atunci cînd regimurile declarat despotice, în primul rînd fascismul, au pus stăpînire pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
puțin așa pare a fi. Am întâlnit practicanți Reiki ce i-au înv...țâț principiile pentru a-și trata exclusiv familia și pe cei dragi, practicanți care doreau din suflet s... ajute oamenii (și o fac cu succes) și, în fine, practicanți care se folosesc de aceste metode pentru a face r...u și pentru a manipula alte persoane (fenomen foarte posibil!). La fel și aici, alegerea în a utiliza Reiki îți aparține, sau m...car așa pare! S... nu uit
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
pentru multă vreme ireconciliabile (referețialism/convenționalism, subiect/obiect, text/lume etc.); totodată, teza „denaturalizării” ne va ajuta să înțelegem că, în ultimă instanță, mimesis-ul și poesis-ul, lumea și imaginarul nu sunt separate prin frontiere stabile și rigide, ci comunică prin fine capilare, chiar dacă, în fiecare clipă, între text și lume se interpune memoria culturală și prestigiul modelului livresc (sau doxa, „opinia comună”, după formula împrumutată de Compagnon de la Aristotel) În mod similar, gândirea postmodernă respinge cu hotărâre postulatul existenței unor universuri
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]