9,041 matches
-
propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
să adere la o formă de asociere ca unică modalitate prin intermediul căreia își poate apăra drepturile și interesele legale. Dreptul de asociere nu poate avea ca scop în sine constituirea unei forme de asociere, ci trebuie avută în vedere finalitatea reală a exercitării dreptului de asociere, și anume apărarea drepturilor și intereselor legale profesionale ale angajaților. Sindicatul reprezintă doar una dintre modalitățile prin intermediul căreia se poate realiza această protecție. Însă, în lipsa îndeplinirii unor condiții de ordin numeric pentru
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
de serviciu. Astfel, s-a apreciat că, întrucât autorizarea a fost acordată cu un anumit scop, și anume efectuarea de acte ulterioare proprii îndeplinirii sarcinilor specifice funcției deținute și în legătură cu care trebuia realizată interogarea, deturnarea acesteia de la finalitatea inițială depășește limitele autorizării, constituind infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 din Codul penal. Totodată, s-a mai menționat că, pentru stabilirea în concret a limitelor autorizării, nu este necesar a fi avută în
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara a opinat, sub aspect formal, că, deși sesizarea este deficitar formulată, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale acesteia, prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, putând fi decelată finalitatea demersului realizat, iar, în ceea ce privește fondul chestiunii de drept supuse examinării, că, în interpretarea dispozițiilor art. 360 alin. (1) din Codul penal privind accesul ilegal la un sistem informatic, în cazul persoanelor care pot interoga oricând o bază
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
pensionare. ... 9. Autoarea susține că, în practică, există în continuare cazuri în care pentru funcționarul public femeie se aplică un tratament care nu doar că este discriminatoriu, în raport cu funcționarul public bărbat și cu salariatul femeie, dar are ca finalitate transformarea unui beneficiu instituit pentru femeia funcționar public, ca și pentru femeia salariat, într-un instrument care-i lezează statutul și o plasează în inferioritate față de bărbatul cu același statut profesional. ... 10. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
ridicat excepția de neconstituționalitate. De asemenea, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 176 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
afla despre existența lui, spre a solicita să i se asigure accesul la textul respectivului act și dacă acesta a fost împiedicat să cunoască reglementările relevante, în pofida demersurilor utile și adecvate pe care le-a întreprins pentru o atare finalitate. Într-un context particular precum cel din litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere trebuie verificat și dacă regulile de funcționare internă ale instituției deținătoare obligă la informarea persoanei interesate cu privire la conținutul actului normativ nepublicat care privește statutul
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a aplicat prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa cu închisoarea, reprezintă o denaturare a sensului Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și a rațiunii care a stat la baza pronunțării acesteia. Deși finalitatea acestei decizii a fost aceea de a conduce la sporirea garanțiilor juridice asigurate prin lege avocaților în ceea ce privește pierderea acestei calități, prin eliminarea riscului aplicării acestei măsuri în mod arbitrar, consecința a reprezentat-o - în absența intervenției legiuitorului
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
de a se ajunge în fața instanței judecătorești. Așadar, acestea cunosc deja care sunt aspectele divergente, fapt care se concretizează, de obicei, în documentația depusă la dosarul cauzei ce urmează a fi soluționat de instanța judecătorească. Mai mult decât atât, finalitatea acestor proceduri de achiziție este, de multe ori strâns legată și de anualitatea și execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul național, cât și din fondurile Uniunii Europene. Or, eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțate
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
celeritate a proceselor în materia achizițiilor publice, în scopul evitării tergiversării și pentru realizarea scopului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv. Totodată, prevederile legale criticate au drept scop antrenarea și responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziție publică, cu precădere a participanților la procedură - autoritate contractantă, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire. De asemenea, instanța judecătorească trebuie să concure la celeritatea
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
făcut trimitere la conținutul art. 34 și 35 din Legea nr. 165/2013. ... 29. Intenția legiuitorului a fost aceea de a lăsa în sarcina instanței de judecată să soluționeze dosarul sub toate aspectele, în conformitate cu dispozițiile legii, întrucât aceasta este finalitatea sintagmei „acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi“, iar nu să lase în sarcina pârâtei obligația de stabilire a numărului de puncte. Această posibilitate de stabilire a numărului de puncte direct de către instanță a fost acordată și pentru
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
penală, cu respectarea principiului potrivit căruia legea penală este de strictă interpretare. Curtea a reținut astfel că interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul. În concret, orice normă juridică, ce urmează a fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, este mai întâi interpretată de instanțele judecătorești (interpretare judiciară, cazuală) pentru a se emite
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
drept. în acest sens, expunerea de motive a legii are un caracter pur formal, nefiind prezentate argumente din care să rezulte necesitatea intervenției normative, nefiind expuse (i) eventualele insuficiențe ori neconcordanțe ale reglementărilor în vigoare, (ii) principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi, și nici (iii) concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice din care să rezulte impactul reglementărilor asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv prin evaluarea costurilor și beneficiilor, mai ales
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Or, legea instituie norme care sunt deja reglementate în dreptul național, în Codul de procedură penală, creând un paralelism legislativ. Deși finalitatea acestora este aceeași, între texte există diferențe de formulare. Codul de procedură penală oferind garanții suplimentare persoanelor vizate, care nu se regăsesc în legea supusă controlului. ... 5. În privința criticii de neconstituționalitate întemeiate pe art. 61 din Constituție, autorii sesizării
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
suferit modificări majore de conținut juridic atât între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cât și prin raportare la inițiativa legislativă inițială, fapt care a modificat substanțial obiectul de reglementare al inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. Raportând considerentele de principiu din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul bicameralismului la cauza de față, se observă că forma inițiatorului a suferit extrem de multe modificări, raportul comisiilor Camerei Deputaților care au fost sesizate în
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
sens Decizia nr. 157 din 13 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 15 mai 2020). „Libera circulație“, potrivit dispozițiilor constituționale evocate, se desfășoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice și sociale, a drepturilor și libertăților cetățenilor. Dreptul la liberă circulație nu este unul absolut, ci poate fi afectat de unele îngrădiri sau limitări, în considerarea existenței altor drepturi aparținând altor titulari, cărora statul este ținut
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
conversiei în acțiuni a obligațiilor fiscale, ci lasă la aprecierea statului, care este acționar majoritar (75%) cu privire la această modalitate/cale, firește în condițiile legii și cu respectarea procedurilor privind ajutorul de stat. Ca atare, cele două dispoziții legale au finalități, scopuri și modalități de aplicare diferite. În consecință, nu se poate pune problema încălcării principiului securității juridice atât timp cât cele două dispoziții legale nu sunt identice și/sau recurente, statul având dreptul, în calitatea sa de acționar majoritar să decidă
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
nr. 566 din 20 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 februarie 2005, Curtea a statuat că dispozițiile art. 135 din Constituție privind economia trebuie interpretate sistematic și prin luarea în considerare a finalității lor, fără a se absolutiza una dintre obligațiile ce revin statului conform alin. (2) al acestui articol, până la înlăturarea celorlalte obligații la fel de importante. Astfel, prevederile constituționale ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) trebuie
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
arată că instituția executării silite reglementează aducerea la îndeplinire a unei obligații stabilite printr-un titlu executoriu, cu concursul organelor de stat competente. Executarea silită are două modalități (directă și indirectă) și mai multe forme, poprirea fiind una dintre ele. Finalitatea procedurii este unică: executarea silită a obligației în cazul în care debitorul refuză să și-o îndeplinească de bunăvoie. Plecând de la definiția menționată, rezultă că ceea ce îndreptățește creditorul să recurgă la procedura executării silite este refuzul debitorului de
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriuzis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, nota de fundamentare a ordonanței de urgență este un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Faptul că instrumentul de prezentare și motivare nu este suficient de precis sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
normativ care face obiectul acțiunii s-a emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și nu conține soluții legislative care să fie contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază. Pentru toate acestea a solicitat respingerea acțiunii. ... ... 2.2. Prin întâmpinarea formulată la data de 11.01.2021, pârâtul Ministerul Sănătății a solicitat în principal, pe cale de excepție, admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, iar
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
obiectul acțiunii s-a emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și, în mod evident, nu conține soluții legislative care să fie contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază. Pârâtul a precizat că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]