29,920 matches
-
și la figurat. Pereți găuriți, trasee modificate, alte găuri rămase la vedere pînă la adîncile mele bătrîneți, dacă le mai apuc, desigur, tone de moluz și de praf care au intrat peste tot, în cărți, în șifoniere, suflete, nări. În fine, după toată tevatura este minunat în casă. Cald și plăcut. Îngheț doar o dată pe lună, cînd văd factura. Atît. Dar asta se întîmpla și înainte. După ce plătesc, îmi trece. Așadar, privind în jur într-o bună dimineață dezastrul ce mă
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Într-o rețetă. Romanul, "bătrîna doamnă cam bolnavă", ale cărei beteșuguri le discută frumos Adriana Babeți în prefața la reeditarea Bietelor corpuri, e condamnabil pentru doza lui de previzibil, pentru clișeele neasumate ironic, pentru o anume decrepitudine sîcîitoare și, în fine, pentru trista neputință de-a se mai transforma. Nu moartea, scrie Sonia Larian, e opusul viului, ci mineralul, pietrificarea. Sigur, pentru că noi dispărem, contează prea puțin că materia moartă se mai schimbă neîncetat, dar pentru o "biografie" extinsă, precum Bietele
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
Fu destul timp pentru reflecția tăcută și pentru scrîșnetul dinților, apoi nu mai rămase timp deloc, doar bufnitură după bufnitură, zgomot după zgomot. Fordul încercă mai multe variațiuni ale verticalei - nouăzeci, două sute șaptezeci, trei sute șaizeci, o sută optzeci - și, în fine, se opri răsturnat pe partea stîngă, cu motorul mort și farurile aprinse. Chip își simțea pieptul și șoldurile învinețite serios de centurile de siguranță. Altfel, părea să fie întreg, la fel ca și Jonas și Aidaris. Gitanas fusese aruncat de
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
ceea ce par. Cu alte cuvinte, poliția națională, cu cagule. În toată țara e un pic de atmosferă de carnaval în noaptea asta. Un fel de ce-am găsit al meu să fie. Era ora unu cînd "polițiștii" se îndepărtară, în fine, ambalînd motoarele Jeepurilor. Chip, Gitanas, Jonas și Aidaris fură abandonați cu picioarele înghețate, un Ford făcut armonică, hainele ude și bagajele dezmembrate. În partea cu plus, medită Chip, măcar nu m-am căcat pe mine.
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
pe drum, care se lasă brusc și te aruncă într-o obscuritate profundă, angoasantă (de-ți amintești misterele eleusine, unde acei mystai străbăteau în beznă drumul cu multe ocolișuri unde, din când în când, se arată ființe înfricoșătoare) ajungi în fine în nordul insulei . și vezi în vale o pată de lumină - ca o altă lume în marea de beznă. În mod straniu, până la urechi îți ajung. Dansurile pentru orchestră de Constantin Silvestri! Recunoașteți, așa ceva e greu de închipuit. Și totuși
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
a doua a Creației. O erată, dacă vreți, - Marea Erată. E ca la niște alegeri noi și generale de care va depinde organizarea societății ...Mutandis.... mutandis și să ne ierte Domnul, e cum ar încerca la noi un Partid în fine onest să ne descotorosim de marii corupți pe care presa curajoasă română îi numește pe față de atît timp. Și potopul începe. 40 de zile și 40 de nopți plouă întruna.... Cap. 27, verset 22- 23.Toate cele de pe uscat, câte
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
am revendicat public modelul, însă a fost mereu evident că publicația n-a derapat de la criteriile lui fundamentale: preeminența esteticului și a spiritului citadin, sincronismul, cosmopolitismul, relativismul valorilor". E adevărat, însă trebuie să remarcăm că altele au fost condițiile la finele anilor '60 decît la începutul anilor '40. Cerchiștii și-au făcut apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat și etatizat, patriotard, pe cînd junii clujeni de mai tîrziu s-au manifestat într-un climat de liberalizare, în care, fără a se
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
în mașină. Nu știu dacă și cum fuseserăm ascultați. Ceilalți doi "dubioși" aveau și ei istoriile lor. Buzura era supravegheat îndeaproape. N-am nici o amintire în ce-l privește legată de toamna aceea. Un an mai tîrziu însă, exact la finele lui noiembrie sau la începutul lui decembrie, am fost martor la stricta lui supraveghere, într-o împrejurare care ar merita să fie povestită. Livius Ciocârlie fusese întîmpinat de securitate pe aeroportul de la Timișoara, după o noapte petrecută la mine, și
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
de viață, relatate copios în Jurnal, care ar putea fi menționate explicativ în sprijinul susținerilor referitoare la asambalarea în timp a profilului conceptual și artistic. Am insistat, însă, deliberat asupra perioadei consumate în Polonia, întrucât, cum opina prozatorul însuși, spre finele perioadei interbelice, W. Gombrowicz, B. Schulz și St. I. Witkiewicz alcătuiau triada aflată în fruntea tendințelor avangardiste, șansa regenerării literaturii polone în planul universal. Cei trei reprezentau: "Witkiewicz, un nebun disperat - afirmarea intenționată a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
deosebită plăcere să vă prezentăm: Bradul de Crăciun din Piață României, Montreal, Ediția 2008-2009si să oferim câteva detalii despre el și cei care au contribuit prin diverse acțiuni, ca acest frumos proiect să prindă viață pentru a doua oară, la finele acestui an. În primul rând, observația unui fidel colaborator al AGORA, Dr. Bogdan A. Danalache, referitor la existența unui singur, dar imens, conifer nativ (10 m înălțime) în colțul parkingului din imediata vecinătate a Pieței, a condus la inițiativa adoptării
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
prin neogotic"), "pe mine mie redă-mă" devine un vers tămăduitor prin codul magic al limbii, agenții de informație citează din Revoluție și reformă și cred că rușii încearcă să amplifice fundamentalismul ortodox prin tot felul de combinații chimice, în fine, cel care susținea că e reîncarnarea lui Ștefan cel Mare realizează că s-a înșelat: în viața anterioară fusese Ion Vodă cel Cumplit. Subiectul este mult prea burlesc pentru ca râsul să fie ținut în frâu, iar situațiile absurde să nu
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
Povestitorul pare că insistă a ne convinge uneori de gravitatea faptelor, încearcă să obțină o adeziune de principiu insistând cumva pe cadrul convențional realist. Or cititorul tot așteaptă ca naratorul să-și "trădeze" personajele, să-i facă cu ochiul, în fine, să împingă povestirea definitiv în burlescul fără limite, mai ales că Bogdan Suceavă imprimă romanului o adevărată vervă a derizoriului. Cu alte cuvinte, satira spirituală și politică trebuia dusă până la ultimele consecințe, inclusiv cu riscul "discreditării" auctoriale. Dar vrea Bogdan
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
banul te-a înveninat cu otrava lui... De aceea, Caiafa, care e om de afaceri și nu prea crede în idealiști, se va încrede în tine, pe când, dimpotrivă, nu s-ar încrede în nici unul din tovarășii tăi". Iuda consimte, în fine, sub o anumită presiune. Slăbiciunea iscariotenului devine astfel criteriul primordial al alegerii lui pentru a comite vânzarea. Prin mobilul pactului, diavolul l-a ajutat să se descopere pe sine. Eseul lui Papini se și încheie cu rătăcirea lui Iuda prin
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
-l jeneze, să-I jignească urechea. Cît de simplu ar fi elementarul gest al profesioniștilor, acela de a întreba, înainte de intrarea în emisie, cum se pronunță corect, în română și alte limbi, un cuvînt sau altul, un nume propriu. În fine, următoarea știre mă lasă mască. Și înțeleg, din nou, că realitatea nu este una, ci mai multe. Cum spusei și mai sus. În ciuda oricăror evidențe. La fel de calmă, prezentatoarea ne aduce la cunoștință că, din pricina unui taifun teribil, circuitul de Formula
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
Cristian Luca. Am remarcat, pentru contribuția la istoria culturală și literară italo-română, contribuțiile lui Ionel Cândea (Libri ecclesiastici greci stampați a Venezia, e giŕ appartenenti alla Metropolia di Proilavia), Teresa Ferro (Gli intellettuali italiani e la lingua romena tra la fine del Settecento e i primi decenni dell'Ottocento), Paolo Tomasella (Un protagonista dello stile Neoromânesc: Geniale Fabbro, maestro costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor români în bibliotecile și arhivele din Romă
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
extrem de înțelegătoare, care la vederea lui Năstase și Iliescu dezvoltă subite sentimente materne, guriștii din presă, cumpărați, șantajați sau, pur și simplu, oportuniști, o rețea de televiziuni și posturi de radio extrem de fericite să stea capra în fața mărimilor zilei, în fine, fatalismul românilor care nu cred nici acum, în ceasul al treisprezecelea, în șansa de a sfărma lanțurile corupției și minciunii. În aparență, pesedeii au noroc: previzibila derută din rândul Alianței D. A. le cade de minune. Nici că-și puteau dori
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
fel de ecouri făcând parte articolul din Telegraful român (2/14 decembrie 1997), intitulat De la Societatea Petru Maior. Apel către preoții și învățătorii români, semnat de Ilarie Chendi și Vasile Virgil Moisil, care îi promit colecționarului "tot concursul posibil", în fine articolul Pentru domnii învățători și institutori, apărut în Albina (1897, nr. 11). Chiar în anul în care D. R. Rosetti deplângea nedreapta indiferență față de lucrarea lui Zanne, Nicolae Iorga semna, în Revue critique d'histoire et de littérature (Paris, 1896
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
care, după ce scrie că "C'est le premier volume d'un tres belle publication qui se propose d"ętre une veritable corpus des proverbes roumains", prezintă modul cum sunt ordonate textele, titulatura capitolelor, semnalează introducerea unor proverbe străine similare, în fine, bibliografia proverbelor și glosarele. Referindu-se la cealaltă lucrare pe care o intenționa Zanne, una de proverbe comparate, N. Iorga, constatând unele inadvertențe din prefața autorului corpusului, credea că viitoarea lucrare nu va fi la înălțimea colecției. Cealaltă recenzie, apărută
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
lucrării pentru cunoașterea psihologiei și caracterului poporului român, interesul lucrării fiind în această privință "capital". Concluzia articolului: "Dl. Zanne a întreprins o adevărată operă de ciclop și nu avem destule cuvinte pentru a-i arăta aprobarea și admirațiunea noastră." în fine, pentru ca să încheiem seria recenziilor propriu-zise, o amintim pe acea a lui G. Ibrăileanu, din Viața românească (1908, nr. 2), despre ediția populară abreviată apărută în 1907, la Socec. După ce observă că un defect important al colecției mari este amestecul proverbelor
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
volumului I al colecției). Realizând că fusese prea categoric, revine peste două zile într-o altă scrisoare, mai concesiv: Nu mă pot opune la voința d-voastră. Dacă ar fi însă după placul meu, nu s-ar publica nimica". în fine, al doilea motiv ar putea fi prețul mare al cărții, G. Ibrăileanu scriind că "e inaccesibilă publicului, din cauza scumpetei". Că modestia lui Zanne era reală vădește și faptul că fiind sfătuit de către un academician să-și depună candidatura la Academie
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
ce editură va apărea. l La pagina 18, un interviu dat de Mihai Șora pe tema anilor săi de studiu, a profesorilor de filozofie. Se redeschide aici dosarul lui Nae Ionescu, cu care Mihai Șora a dat examen. l În fine, n-ar trebui ratat în nici un caz dosarul de securitate al lui Augustin Buzura, din care se publică un fragment semnificativ cu diverse note informative semnate "Bucureșteanu" sau nesemnate. Adevărul este că notele informative ale personajului din Orgolii aveau mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
eternitate prin generos impulsul de a le iubi mocnit, al unui pictor, al unui cititor de reviste. în cazul de față, de căutat Ramuri, serie nouă, lunar craiovean, nr. pe iulie-august 2004, 32 de pagini, 10.000 lei" l în fine, un ultim cuvânt. în perimetrul secțiunii de aur, genunchii femeii ce stă dezolată pe trepte, acoperindu-și fața cu mâinile, și gândindu-se la ceva ce o face să reziste în sine-și. Un exemplar de revistă frumos în toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, după propria mărturisire, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Preluând această terminologie, Nicolae Popa este un onorabil modernist tardiv. Scrie o poezie intens metaforică, cu numeroase simboluri, cam "bătrânicioasă" în expresie pe alocuri, în fine, un neoexpresionism înrudit pe undeva cu cel blagian. În acest volum, Nicolae Popa abandonează aproape cu totul livrescul și foarte rar abordează un textualism oricum discret. Excepție face poemul Pix. De câteva ori, versurile se apropie de formula soresciană a
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
broccoli etc. În română, unii dintre acești termeni sînt intrați mai de mult, fiind deja cuprinși în dicționare, în forme încă neadaptate (pizza) sau chiar adaptate (macaroane, spaghete); alții au intrat în circulație abia în ultimii ani (ravioli, broccoli). În fine, există și cuvinte italienești utilizate ca atare, în cantități impresionante, în meniurile restaurantelor, de obicei fără a ieși din aceste contexte specifice (lasagne, ricotta, mozzarella, tortellini etc.): în cazul lor, pot să pară un semn de adaptare involuntară doar erorile
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
desprecopii.com/forum; fiind vorba de un text din Internet, nu se poate știi dacă finala era a sau ă), "v-am explicat la carbonara, spaghetti sau paste scurte, ce vreți" ; "sosul cu care veti condimenta pasta" (culinar.ro). În fine, o problemă interesantă pun pluralele italienești, preluate ca atare - spaghetti (chiar dacă DEX înregistrează forma adaptată, spaghete, circulă mult și cea originară), broccoli, ravioli etc: acestea sînt folosite în genere ca denumiri invariabile, dar și ca plurale, atît nearticulate cît și
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]