1,934 matches
-
pe aproximarea prin suprafețe unidimensionale având un profil asemănător muchiei; - metoda reziduurilor. După modul de execuție al operațiilor de derivare și filtrare metodele se clasifică în: - metode care lucrează pe suprafețe discrete, folosind aproximarea discretă a operatorilor diferențiali prin diferențe finite; - metode care lucrează pe suprafețe aproximate printr-o funcție continuă și folosesc forma analitică a operatorilor diferențiali. Tehnicile de detecție a muchiilor au două etape distincte: - marcarea tuturor punctelor caracterizate prin variații rapide ale intensităților; - selectarea punctelor de muchie. Există
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
arbitrar. În geometria euclidiană, distanța dintre două linii paralele este constantă, dar se acceptă și postulatele conform cărora două linii paralele pot fi convergente sau divergente, adică geometria neeuclidiană. Spre exemplu cu ajutorul acestei geometrii, Albert Einstein a elaborat modelul universului finit în volum. Argumentația lui a fost că o linie dreaptă prelungită indefinit în ceea ce numim geometrie sferică, s-ar putea întoarce în locul de unde a plecat, altfel spus o linie dreaptă s-ar « curba ă cu o anumită rază, aceasta fiind
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un interval de timp infinit mic se numește viteză reală a reacției: sau , unde v = viteză reală; dCR = variația concentrației reactanților; dCP = variația concentrației produșilor de reacție; dt = variația timpului. Viteza medie reprezintă variația concentrației (C1 → C2) pentru un interval finit de timp (t1 → t2). Se exprimă prin relația: Viteza de reacție se exprimă în mol/m3·s; mol/l·s; kmol/m3·h etc. Timpul variază în limite foarte largi, de la fracțiuni de secundă la ani, frecvent folosindu-se secunda
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pe aproximarea prin suprafețe unidimensionale având un profil asemănător muchiei; - metoda reziduurilor. După modul de execuție al operațiilor de derivare și filtrare metodele se clasifică în: - metode care lucrează pe suprafețe discrete, folosind aproximarea discretă a operatorilor diferențiali prin diferențe finite; - metode care lucrează pe suprafețe aproximate printr-o funcție continuă și folosesc forma analitică a operatorilor diferențiali. Tehnicile de detecție a muchiilor au două etape distincte: - marcarea tuturor punctelor caracterizate prin variații rapide ale intensităților; - selectarea punctelor de muchie. Există
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
gândirii, în reorientarea ei pe altă pistă, impusă de datele noi apărute între timp. Originalitatea se exprimă prin noutatea și ineditul răspunsurilor sau soluțiilor, prin ingeniozitatea formulării lor. Spre deosebire de gândirea convergentă care urmează o cale unidirecțională, constituită dintr-un număr finit de trepte, pentru a ajunge la o soluție unică și sigură, gândirea divergentă este orientată în direcții diferite și explorează mai multe piste posibile pentru rezolvarea problemei. Această calitate a gândirii care antrenează inclusiv gândirea critică, favorizează procesul rearanjării elementelor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și sisteme SCM Conceptul SCM se referă la managementul și monitorizarea operațiilor logistice. În principiu, SCM monitorizează atât operațiile logistice de intrare, privind achiziția de materiale pentru realizarea de produse, cât și operațiile logistice de ieșire, de livrare a produselor finite către clienții finali. Sistemele SCM sprijină managerii din domeniul fabricației în procesul decizional privind optimizarea trecerii de la blocarea capitalului în stocuri și inventare, la abilitatea de a livra bunuri la prețuri și termene de livrare stabilite de comun acord cu
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
poziției și rolului în sistemul de fabricație: o depozite de aprovizionare, pentru depozitarea materialelor și obiectelor achiziționate în vederea prelucrărilor ulterioare; o depozite intermediare, pentru depozitarea obiectelor între diferitele faze ale procesului de producție; o depozite de vânzare, pentru stocarea produselor finite în vederea vânzării lor. ♦ După natura obiectelor depozitate: depozite de materii prime și componente; depozite de produse neterminate; depozite de produse finite; depozite de materiale auxiliare; depozite de ambalaje; depozite de deșeuri. ♦ Din punct de vedere al scopului și destinației în
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
depozite intermediare, pentru depozitarea obiectelor între diferitele faze ale procesului de producție; o depozite de vânzare, pentru stocarea produselor finite în vederea vânzării lor. ♦ După natura obiectelor depozitate: depozite de materii prime și componente; depozite de produse neterminate; depozite de produse finite; depozite de materiale auxiliare; depozite de ambalaje; depozite de deșeuri. ♦ Din punct de vedere al scopului și destinației în sistemul de fabricație: o depozite pentru alimentare, cu intrări periodice, care creează o rezerva de obiecte pentru alimentarea sistemului de fabricație
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
încadrează roboții programabili; roboți de a doua generație, unde se încadrează roboții adaptivi; roboți de a treia generație, unde se încadrează roboții inteligenți. După caracterul mișcărilor în spațiul controlat: roboți secvențiali, la care spațiul controlat este format dintr-un număr finit de puncte, iar mișcările sunt limitate de limitatori mecanici, pneumatici sau electrici; roboți incrementali, cu mișcări controlate într-un spațiu discretizat. După modul de comandă pe traiectorie: roboți cu comandă punct cu punct; roboți cu comandă multipunct; roboți cu comandă
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
următoarele modalități de comandă: ♦ comanda punct cu punct, la care nu interesează traiectoria ci numai punctul inițial și cel final, coordonarea între axele de mișcare nu este necesară, iar sistemul de conducere comandă deplasarea cu poziționări precise într-un număr finit de puncte țintă ale cursei corespunzătoare fiecărui grad de libertate, cu controlul vitezei pe segmentele de mișcare dintre punctele succesive; ♦ comanda multipunct, la care sunt folosite un număr mare (de ordinul miilor) de puncte succesive din spațiul de lucru al
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
puncte, conform tabelului 1.2.. tabelul 1.2. Numărul total de puncte Calificativ care se acordă produsului 18......20 foarte bun 15......17,9 bun 11 .....14,9 satisfăcător Sub 11 nesatisfăcător Condiția minimă de calitate pentru livrarea unui prorus finit de tip conserva din legume sau fructe este că aceasta să întrunească un punctaj mediu total de minimum 11 puncte. 1 2 E v a lu a rea că ra cteristicilo r p ro b ei tab elu l 1
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
puncte, conform tabelului 1.2.. tabelul 1.2. Numărul total de puncte Calificativ care se acordă produsului 18......20 foarte bun 15......17,9 bun 11 .....14,9 satisfăcător Sub 11 nesatisfăcător Condiția minimă de calitate pentru livrarea unui produs finit de tip conserva din legume sau fructe este că aceasta să întrunească un punctaj mediu total de minimum 11 puncte. 2 1 E v a lu a rea că ra cteristicilo r p ro b ei tab elu l 1
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
întocmirea rețetei de fabricație se ține seama de : -proporția de zahar adăugată gemului trebuie să fie 60-65% raportată la produsul finit ; -proprietățile organoleptice ale gemului trebuie să fie cât mai apropiate de cele ale fructului din care provine ; -concentrația produsului finit în extract refractometric să fie 65-70% ; produsul să fie bine gelificat. Pentru a gelifica bine, gemul trebuie să conțină 0,8% pectina și 1% acid. Fructele conțin în medie 1% pectina și 1% aciditate, dar intra în proporție mai mică
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
fie rațională,trebuie să îndeplinească condițiile varianței V,VI, cu atat mai economic când se tinde către varianta VII. Această pentru că la fabricarea gemurilor trebuie să se urmărească : conservarea în cea mai mare măsură a puterii de gelificare, realizată produsului finit prin fierbere cât mai scurtă ; Componentă U.M. Variante de instrucțiuni tehnologice Alte variante I ÎI III IV V VI VII Fruct Kg. 80 72 65 60 55 45 40 Zahăr Kg. 65 65 65 65 65 65 65 Apă Kg
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
închisă poate apare și ca urmare a depășirii regimurilor termice. Prevenirea acestui defect se realizează prin: evitarea stagnării materiei prime între fazele procesului tehnologic; dezaerarea produsului în condiții de vid de 400 mm coloana mercur; corectarea acidității produsului; răcirea produselor finite după pasteurizare până la temperatura indicată de tehnologie. 95 Pierderile importante de vitamina C sunt accentuate când se face dozarea șucului în ambalaje necorespunzătoare (ambalaje metalice care nu au fost protejate cu lac acidorezistent), când să aplicat un tratament termic dur
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
controlul factorilor de risc susceptibili a afecta securitatea alimentară. Sistemul HACCP evaluează riscurile ce pot apărea pe parcursul fluxului tehnologic al alimentelor. Riscul este determinat în foarte mare măsură de gravitatea (efectul) contaminantului și de frecvența (probabilitatea) prezenței sale în produsul finit în momentul consumului însemnând că măsurile de control nu există sau nu și-au atins scopul. Pentru identificarea acestor riscuri se determină punctele critice de control (PCC) . Acestea sunt o etapă în care se poate aplica un control și care
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
bune propuneri și le transmite forurilor interesate. Metoda se numește 6-3-5 pentru ca primele 3 idei ale celor 6 participanți sunt preluate de alte 5 persoane. Ea valorifică experiențele și punctele de vedere diferite insistând pe finisarea și perfectarea unui număr finit de idei. d) Metoda Philips 6-6 Această metodă a fost inițiată de către americanul J. D. Philips. Această tehnică permite fracționarea rapidă a unei clase, ori a unui astfel de grup mare (30 - 50 de persoane), în subgrupe eterogene pentru a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
inedite chiar, formându-și o gândire productivă. Școlarii își pot exersa conduita creativă în toate acțiunile p care le întreprind: redactarea unei compuneri, elaborarea unei scrisori, realizarea unei povestiri, rezolvarea unor exerciții și probleme, compunerea de probleme, executarea unui produs finit la educația tehnologică, sau a unei compoziții plastice. Atitudinea creativă a elevului va fi determinată în școală de atmosfera permisivă, încurajatoare, cooperantă, care să mențină treaz interesul elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și deprinderi practice OBIECTIVE OPERAłIONALE: la sfarsitul lecției elevul trebuie: O1. să decupeze sticlă pentru a obtine formă ghiocelului; O2. să asambleze elementele componente ale produsului; O3. să precizeze însușirile ghiocelului într-o manieră artistică, literară; O4. să folosească produsele finite drept material didactic în compunerea unei probleme; O5. să deseneze ghiocelul, prezentând părțile componente ale plantei; O6. să aprecieze obiectiv produsele colegilor; O7. să interpreteze un cântec legat de tema dată; RESURSE MATERIALE : lucrarea model, sticle de plastic, carton hârtie
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
unor bile rigide. Fondatorul fizicii cuantice, fizicianul Max Planck (1858- 1947Ă, în urma studierii radiațiilor emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul că radiația corpului negru nu se producea în mod continuu, ci era emisă în “pachete” egale și finite de energie, având o frecvență specifică, pe care acesta avea să le denumească cuante și a căror energie era direct proporțională cu frecvența radiației emise. Anul 1905 avea să aducă descoperirea nucleului atomic de către Ernest Rutherford (1871-1937, iar Niels Bohr
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
am mai vorbit într-un alt capitol din această carte. Acest model folosește două obiecte în formă de romb în cazul suprafețelor bidimensionale, sau două romboedre în cazul suprafețelor tridimensionale. Acoperirea suprafețelor se supune unor reguli stricte, permițând un număr finit de moduri de structurare. Modelul lui Penrose nu este periodic, ci quasi periodic, aceasta însemnând că șablonul folosit se repetă frecvent, păstrând o anumită ordine. Partea interesantă este că studiul quasicristalelor folosind figura de difracție produsă de razele X denotă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
au returnat valoarea fals, clauza oferă o alternativă pentru introducerea unui bloc de comenzi un bloc de comenzi. 9.1.3. Structura repetitivă Pentru descrierea structurilor repetitive limbajul pune la dispoziție următoarele tipuri de comenzi: • ciclul de repetiție cu număr finit de pași comanda FOR...ENDFOR; • ciclu cu număr nedefinit de pași, condiționat anterior co manda DO WHILE...ENDDO; • o comandă de parcurgere a înregistrărilor unui tabel de la început la sfârșit - comanda SCAN...ENDSCAN . Comanda FOR...ENDFOR execută un bloc de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
și instrumentul principal al rațiunii, căci e convins de faptul că ordinea lumii nu se poate studia fără ordonarea minții, fără o metodă de dezvoltare a rațiunii ce poate conduce la adevăr. Deși mintea umană e limitată și îndoiala e finită implicit, Augustin vrea să o ducă pînă în punctul în care ea nu mai poate funcționa, pînă acolo unde se oprește în fața unei evidențe absolute, pînă cînd se autodistruge, deschizînd atemporalitatea gîndirii. Ca și Descartes cu Universitatea, Augustin renunță la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
omului. Remarcăm ordinea negativă conform căreia se înlănțuie primele principii : existența mea se fondează deja pe observarea îndoielii în care eu aș putea exista. Dovada existenței lui Dumnezeu se întemeiază la rîndul ei pe conștiința finitudinii mele. Ființa umană este finită și ea nu iese din această finitudine decât în măsura în care găsește, în cercul său subiectiv, ființa transcendentă care o depășește și care cu toate acestea i se revelează; care este în om fără ca totuși să se limiteze la el. Într-un
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo‑ ziție, dar fiind spiritual, este nelimitat în abordări. Viața operei de artă începe ca o aventură. Asta pentru că arta încearcă a recepta misterul prin mijloace care țin de planul sensibilității sau al concretului intuitiv 16: mai întâi în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]