1,192 matches
-
opere de artă și descrierea ekphrastică percepută ca înregistrare a reacției personajului care descrie. Din această a doua dimensiune a ekphrasis-ului (dimensiunea declamatorie) decurge rolul pe care tabloul Femeie citind îl are în romanul lui George Bălăiță. Recursul la pictura flamandă se justifică la nivelul construcției personajelor Antipa și Pașaliu, nivel la care descrierea ekphrastică îndeplinește o funcție retorică. Înțeleasă în termenii definiției concepute de Sophie Bertho funcția retorică poate fi definită drept efectul persuasiv și afectiv pe care tabloul îl
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a avea o viață calmă și banală. În fapt, pictura Femeie citind este fotografia rutinei cotidiene - mai ales a zilei de 21 decembrie - și copia mecanicii domestice a personajului principal. Mai mult, construcția personalității lui Antipa în relație cu pânza flamandă este și rezultatul afinității resimțite de autor pentru banalul zilnic, dar și pentru experiența ludică. George Bălăiță recunoaște aceste inclinații în interviuri. Într-unul vorbește despre plăcerea necondiționată pentru experimentarea "locurilor comune": Trăiesc banalul în fel și chip, gogolian dacă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și artistul îl privesc ca pe o dovadă "vizuală" a adulterului, dovadă pe care fiecare încearcă să o camufleze sau să îi întărească profilul. Între cele două romane există o asemănare esențială. Și George Bălăiță și Katie Ward aleg tabloul flamand din rațiuni de similitudine arhitecturală a personajelor. Ambii prozatori exploatează ideea de evaziune, figurată în tabloul flamand. În viziunea lui Katie Ward, Esther se sustrage de la munca de menajeră pentru a citi din cărțile Jurinei, în a cărei casă este
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o camufleze sau să îi întărească profilul. Între cele două romane există o asemănare esențială. Și George Bălăiță și Katie Ward aleg tabloul flamand din rațiuni de similitudine arhitecturală a personajelor. Ambii prozatori exploatează ideea de evaziune, figurată în tabloul flamand. În viziunea lui Katie Ward, Esther se sustrage de la munca de menajeră pentru a citi din cărțile Jurinei, în a cărei casă este angajată ca servitoare. Antipa, personajul lui George Bălăiță, este construit și el (în prima parte) a cărții
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
spiritul aceleiași idei de evadare de la constrângerile cotidianului, concretizate prin obsesia calmului domestic. Liniștea la care visează Antipa este în fapt acel răgaz pe care și-l ia și personajul lui Katie Ward pentru a citi și pe care pictorul flamand l-a imortalizat în tablou. Concluzii Analiza interferențelor între romanul lui Bălăiță și pictura lui Janssens impune câteva observații. Din punctul de vedere al tipologiei, este evidentă prezența a două tipuri de suprapuneri între imaginarul romanului și cel al picturii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
convinge pe Antipa (și de asemenea, pe cititorul virtual) să creadă în interpretarea pe care o face el tabloului. Descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile subliniază nongratuitatea exercițiului ekphrastic. Cele cinci referințe ekphrastice și descrierea ekphrastică a tabloului flamand demonstrează realația subterană care subordonează universul romanului universului pictural. În plus, fragmentul descriptiv redactat după modelul descrierii ekphrastice reflexive îndeplinește două funcții evidente: funcția retorică la nivelul personajului și funcția de micro-temă la nivelul construcției discursului. Cazul romanului lui George
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a descrierii. Între acești doi poli, descrierea ekphrastică reflexivă se devoalează drept un artificiu auctorial, care incită cititorul să reconstruiască universul romanesc în backgroundul pânzei lui Pieter Janssens Elinga. Așezată în contextul unei comparații cu alte romane inspirate de pânza flamandă, descrierea ekphrastică reflexivă pune în evidență o particularitate importantă a romanului ekphrastic românesc. În romanul lui Bălăiță inserția ekphrastică (referința simplă sau descrierea amplă) indică interesul pentru semnificația pânzei, tabloul consolidând în fapt ierarhia simbolică a textului, în timp ce în romanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
începutul unui lung drum al fricii și al unor chinuitoare remușcări. După ce este convocat de către securitate și după ce începe ancheta, Chiril nu mai rezistă presiunii și se spânzură. Romanul își construiește rețeaua de simboluri și în jurul unui tablou din pictura flamandă a secolului XVII, Plata dijmei, creație a pictorului Pieter Breughel cel Tânăr (1564-1638). În opera lui Pieter Breughel cel Tânăr există două tablouri intitulate Plata dijmei. Unul se află în colecția Muzeului des Beaux-Arts de Caen și este o replică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și pe care ea, dezorientată în casa străină în care intra întâia oară și nu fără o turburare lăuntrică, la care contribuiseră și efuziunile Octaviei, nu-l observase până atunci, deși ocupa o treime din lățimea peretelui. Era o pânză flamandă din secolul al șaptesprezecelea, mândria casei, și care se potrivea perfect cu pendula aceea seniorială. Tatăl lui Chiril, domnul Merișor, cumpărase tabloul la o licitație publică prin 1932 într-un orășel din Ardeal unde lucrase ca doctor înainte de a deveni
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv (...). Tabloul Plata Dijmei, pictură flamandă găsită de tatăl lui Chiril într-un conac de vânătoare, înfățișează un bărbat tânăr "cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași". Tabloul este o mise en abyme retrospectivă, reluare a scenei excluderii, dar și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literatură și celelalte arte. Atunci când comentează raportul dintre literatura și pictura în Galeria cu viță sălbatică, Fănuș Băileșteanu remarcă nenumăratele descrieri din roman, descrieri ce fac dovada unei dispoziții vizuale de excepție. Fără a nominaliza pasajul ekphrastic centrat asupra tabloului flamand, autorul observă că Țoiu: [...] nu va disprețui pictura de naturi moarte sau vii în romanul său. Descrierile de interioare (casa lui Chiril cu cele două pânze), de mobilier și vestimentație, portretistica în ulei sau cărbune, urmărirea unor ritualuri de nuntă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
anticipativ: cele trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate de evocarea tabloului decât în măsura în care el (tabloul) completează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
viță salbatică? Constantin Țoiu explică indirect evocarea tabloului în volumul de memorii. La originea acestui pasaj este o scenă reală din viața unui prieten al autorului, Belu Silber, a cărui amintire o evocă în Memorii din când în când. Tabloul flamand descris în roman leagă nu numai destinele lui Chiril și al Retei, ci este în realitate nodul gordian al unei frumoase povești de dragoste a lui Belu Silber. Fost ilegalist și martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
XVII-lea: Plata dijmei. Tabloul de care râdea Belulică, privindu-i pe țăranii umili de pe pânză, aducându-i smeriți daruri Seniorului. Era - zicea el - ca la colectivă, una pe la o mie șase sute și ceva14. În amplul fragment ce evocă tabloul flamand putem identifica trei părți. Prima parte nu este atât o descriere a compoziției plastice, cât a contextului în care pânza a intrat în familia Merișor și a ajuns să ocupe "aproape o treime din lățimea peretelui." Discursul se concretizează în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
impresia că personajele își schimbă zilnic poziția pe pânză și, mai mult, aleg mereu alt subiect de conversație. Identitatea tabloului este precizată treptat: întâi titlul, în prima frază, urmat de sugerarea autorului și a perioadei căreia îi aparține: o pictură flamandă din secolul al șaptesprezecelea. Acest amănunt ce se referă la situarea în timp a pânzei este și amănuntul care - alături de descrieriea efectivă a scenariului plastic - indică autorul ei, Pieter Breughel cel Tânăr. Subiectul colectării taxelor este un subiect preferat în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
gestica lor ipocrizia (plătesc cu o umilință prefăcută) salvatoare. Prefăcătoria lor nu anulează taxele, dar este semnul unei înțelegeri superioare a condiției lor de plătitori de taxe: nu înțeleg rațiunea taxelor, dar înțeleg că plata lor este singura soluție. Tabloul flamand face referire și la o realitate istorică împovărătoare pentru locuitorii Flandrei acelei perioade - Războiul de 80 de ani de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea ale cărui costuri sunt suportate de locuitorii Țărilor de Jos
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul lui Chiril nu vizează direct realitatea istorică și socială din backgroundul acestei epoci, pe care pânza flamandă și exemplele biblice citate (amintite aici fără pretenția exhaustivității) o evocă. Intervenția personajului epurează textul de orice referire la istoria evocată de tablou sau la mitul biblic ce se constituie în originea acestei teme. Efectul obținut este unul alegoric: episodul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
istoriei personale în fața celei universale. Momentul erotic suspendă pentru o vreme presiunile realității imediate. Personificat, tabloul cu toate semnificațiile unei existențe dominate de puterea absurdului și de povara umilinței trece în umbra întâlnirii erotice. A treia referire ekphrastică la tabloul flamand se face într-un moment în care povestirea recuperează o secvență din biografia lui Chiril. Chiril obișnuiește, adolescent fiind, să-i citească surorii sale din cărțile pe care el însuși le citea. Într-o seară, în salonul unde se afla
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
într-un moment în care povestirea recuperează o secvență din biografia lui Chiril. Chiril obișnuiește, adolescent fiind, să-i citească surorii sale din cărțile pe care el însuși le citea. Într-o seară, în salonul unde se afla și tabloul flamand Chiril citește pasajul din Tacitus ce descrie împrejurările morții Octaviei, prima și nefericita soție a lui Nero: la douăzeci de ani tânăra soție a lui Nero, după ce acesta o exilează pe insula Pandateria sub acuzația de adulter, este condamnată la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mă detest..."12. Subiectul acestei descrieri ekphrastice este tabloul Parabola orbilor creat în 1568 de către Pieter Breugel cel Bătrîn. Tabloul, care se află azi în custodia muzeului Capadimonte din Napoli, face parte din ultima perioadă de creație 13 a artistului flamand, alături de compoziții precum: Anotimpurile, Sfântul Ion Botezătorul rugându-se, Nuntă țărănească în aer liber, Dans Țărănesc. O copie a acestui tablou, realizată de fiul pictorului, Pieter Breugel cel Tânăr, se află în custodia muzeului Luvru. Punctul de plecare pentru tema
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Heyden creează o gravură după cea a lui Hieronimus Bosch, având aceeași temă a orbilor 16. Cornelys Messys tratează tema, înfățișând într-o gravură patru orbi17. În opera lui Pieter Bruegel tema orbilor este reprezentată, înainte de acest tablou, în Proverbele flamande (1559)18. Aici Bruegel ilustrează proverbul flamand Dacă un orb conduce un alt orb, amândoi vor cădea în groapă (als de ene blinde de ander leidt vallen ze beiden in de gracht, figurând o pereche de doi orbi. Tabloul din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Hieronimus Bosch, având aceeași temă a orbilor 16. Cornelys Messys tratează tema, înfățișând într-o gravură patru orbi17. În opera lui Pieter Bruegel tema orbilor este reprezentată, înainte de acest tablou, în Proverbele flamande (1559)18. Aici Bruegel ilustrează proverbul flamand Dacă un orb conduce un alt orb, amândoi vor cădea în groapă (als de ene blinde de ander leidt vallen ze beiden in de gracht, figurând o pereche de doi orbi. Tabloul din 1568, Parabola orbilor, realizat în tehnica acuarelei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dar și albia râului. Tabloul Parabola orbilor este invocat în romanul lui Augustin Buzura în două ample intervenții din scena finală a dialogului dintre Ioana Olaru și doctorul Vlad Cosma. Exegeții romanului au semnalat în câteva ocazii prezența operei artistului flamand în universul Refugiilor. Cornel Ungureanu în capitolul dedicat lui Augustin Buzura din volumul Proza românească de azi remarcă faptul că tabloul lui Breugel reflectă tema romanului și că, pe de altă parte, există o simetrie simbolică între topografia locurilor din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mai mult, al reacțiilor pe care contemplarea ei o produce în rândul personajelor. Alți orbi, alte refugii Descrierea ekphrastică a tabloului lui Pieter Breughel deschide romanul lui Augustin Buzura spre o comparație cu alte opere care circumscriu universul picturii artistului flamand. Un exemplu celebru, reprezentativ pentru iconografia pe care a dezvoltat-o tabloul, este poemul Parabola orbilor (volumul Pictures from Breughel and other poems)37 scris de Williams Carlos Williams. Poemul este o descriere a tabloului omonim, "această oribilă, dar superbă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
însuși recunoaște, uitându-se de la fereastră la grupul de orbi, că în această ultimă operă vrea să reprezinte strigătul uman40. Diferențele între romanul lui Buzura și cel al scriitorului german constau în situarea față de opera lui Breugel. Pornind de la tabloul flamand Gert Hofmann problematizează reprezentarea în contextul artei literare și a artelor plastice. O cercetătoarea a operei lui Gert Hofman pune în premieră romanul în legătură cu tratatul lui Lessing, considerând că problema "strigătului mut" inspiră întreaga narațiune ekphrastică 41. Romanul chestionează astfel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]