567 matches
-
ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali; folosită astăzi că limba liturgica în budismul theravada familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; flexionara brahmi, iar în unele țări budiste cu scrieri proprii (singhaleza, birmana, thai, cambodgiana, laoțiana etc.); transliterații latină, devanagari etc. 284. pama-nyungan N Australia; ramură de limbi vorbite de aborigenii australieni, cuprinzînd între 160 și 228 de limbi, multe din ele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
torricelli (48), trans-Noua Guinee (598); structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un continuum lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul sotho de nord latină 292
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; îndepărtare de tipul flexionar originar: capătă trăsături analitice derivată din arameica, uneori cu ideograme 294. persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire locală); atestata din sec. VIII-IX; literatura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Diu, India); 3. timorense (Timorul oriental), 4. goês (Goa, India), 5. guineense (Guineea-Bissau), 6. macaísta ou patuá (Macao, China), 7. moçambicano (Mozambic), 8. santomense, principense (Sao Tomé și Principe), 9. creola portugheză din Uruguay familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic; flexionara; SVO latină cu diacritice și diagrame specifice 300. prusiana veche LM Prusia Orientala; dispare la începutul sec. XVIII, înlocuită de germană; cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura baltica, grupul baltic occidental; flexionara
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionara; SVO latină cu diacritice și diagrame specifice 300. prusiana veche LM Prusia Orientala; dispare la începutul sec. XVIII, înlocuită de germană; cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura baltica, grupul baltic occidental; flexionara latină 301. quashqai (kașkai, kashgai) Iran; limba a uneia dintre ultimele populații nomade ale lumii (pastori nomazi) marea familie uralo-altaică, familia turcica, ramura de S-V (oguz); SOV arabă adaptată 302. quechua O Bolivia, Peru, Ecuador / N Argentina, Chile; cea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la dreapta și invers; transcriere latină 303. quenya limba artificială imaginara, creată de romancierul și filologul John Ronald Reuel Tolkien; inspirată din finlandeză, latină și greacă; limba a elfilor din Middle-earth limba sintetică, avînd în același timp trăsături aglutinante și flexionare două sisteme de scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
predică (sec. XII); grupul central (text din sec. XIV); din grupul oriental un act civil (din sec. XII) Vechea unitate lingvistică a acestei limbi este astăzi amenințată de influențele dialectelor italiene și germane. familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 308. români (rromani, țigăneasca) OR Șuto Orizari (Republică Macedonia); minoritara recunoscută oficial: Germania, Suedia / N România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Albania, Grecia, Macedonia, Șerbia, Turcia; răspîndită în întreaga lume, dar concentrată în Europa Centrală și de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
282, 288, 343, 345, 354, 359, ~ analitică 69, ~ a culturii 33, 37, 39, 40, 43, ~ caracteristică a limbilor 53, 82, 83, ~ cazuala 65, 68, ~ centrifuga 98, ~ centripeta 98, ~ de vorbire 140, ~ dialectala 270, 278, 283, 287, ~ exemplara 105, ~ expresiva 33, ~ flexionara 101, ~ gramaticala 136, 204, 245, ~ istorică a limbii 33, 34, 39, 42, 104, ~ lexicala 77, 90, 138, ~ literară 283, ~ neregulata 142, ~ nominală 64, 67, 68, 201, ~ pronominala 205, 220, ~ sintetică 69, 84, ~ sintopică 105, ~ verbală 64, 68, 79, 91, 113
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
237, 241, 244, 248, 249, 251, 255, 264, 266, 268, 270, 273, 279, 295, 306, 307, 308, 309, 311, 315, ~ exemplara 34, 42, 105, ~ exocentrică 98, ~ exogena 106, ~ exotică 13, 21, 49, 58, ~ fără flexiune 55, 57, 187, 189, 243, ~ flexionara 42, 49, 55, 58, 59, 77, 80, 88, 89, 90, 91, 101, 139, 168, 213, 224, 237-315 passim, ~ funcțională 27, 29, 34, 35, 36, 64, ~ fuzională 58, 89, 91, ~ imigranta 106, ~ incorporanta 49, 58, 59, 72, 74, 80, 88, 90
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
126, 127, 139, 187, ~ absolutiv-ergativ 94, ~ acuzativ 56, 94, 95, ~ aglutinant 50, 55, 58, 59, 139, 176, 310, ~ analitic 55, 90, 239, ~ centum 120, ~ conceptual 59-62, ~ de construcție 52, ~ de funcții 64, 80, ~ de procedee, ~ derivativ 101, ~ ergativ 56, 95, ~ flexionar 42, 55, 59, 89, 90, 257, 258, 292, ~ fuzional, ~ incorporant 49, 58, ~ izolant 58, 59, 90, 195, 238, ~ lingvistic 26, 32, 35, 36, 37, 43, 49, 51, 55, 56, 101, 126, 155, 298, ~ lingvistic integralist 64-85 passim, ~ lingvistic pur 56
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Anghelescu, Limba arabă în perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 121-131. 264 A fost avansată și idea că limbile afro-asiatice ar fi fost într-o fază mai veche limbi aglutinante care s-ar fi transformat apoi în limbi flexionare (v. Giovani Garbini; Olivier Durand, Introduzione alle lingue semitiche. Studi sul Vicino Oriente Antico, Paideia, Brescia, 1994). 265 Adesea comparată cu ablautul german. 266 David Cohen 1968, apud Nadia Anghelescu, op. cît., p. 123. 267 Apud Daniel Barreteau, Dymitr Ibriszimow
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
credințe și opțiuni distincte. La rândul lor, aspectele de morfologie evidențiază predilecția pentru o modalitate sau alta de reprezentare a referențialului politic, iar modalitățile specifice de exprimare și organizare a categoriilor gramaticale (persoană, număr, diateză, timp, caz, mod) și particularitățile flexionare își pun amprenta asupra semanticii și pragmaticii textelor. La nivel frastic, publicistica eminesciană se individualizează prin varietatea și expresivitatea construcțiilor sintagmatice: expresii precum politica lingăilor, politica silei, politica paraponisiților, vizând oportunismul oamenilor politici, se perpetuează de-a lungul întregii activități
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor sintactice în construcția comunicării. Limba își îndeplinește funcția de comunicare atunci când elementele vocabularului sunt îmbinate între ele cu ajutorul gramaticii, definită ca “ansamblu de reguli privitoare la modificările cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții și fraze”. Competențe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc. - de intervenție, constând fie în modificarea unor forme flexionare sau a raporturilor sintactice, fie în completarea spațiilor punctate cu cuvântul sau structura corespunzătoare; - de exemplificare liberă sau după repere, ca de exemplu, construirea unor propoziții sau fraze după schemă dată; - de recunoaștere într-un text dat a faptelor de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fi efectuată în analiza lexicală a cuvintelor, când elevii recunosc părțile componente ale unui cuvânt derivat șii motivează structura (rădăcina, sufix, prefix etc.), în utilizarea semnelor de punctuație sau de ortografie, în scrierea unor cuvinte, în utilizarea unei anumite forme flexionare etc. - Exerciții de disociere; Disocierea impune stabilirea deosebirilor dintre faptele de limbă a căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tradițională nu urmează un model și nu se desfășoară în timpii specifici exercițiilor structurale: stimul - reacție - întărire - repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care presupun dificultăți de asimilare și utilizare. De regulă, acestea sunt cunoscute în practica didactică și nu reprezintă doar rezultatul efortului de identificare al profesorului: greșeli de ortografie sau punctuație cu frecvență mare în procesul învățării limbii, utilizarea unor forme flexionare incorecte, erori în utilizarea sensurilor cuvintelor sau în îmbinarea acestora în procesul comunicării etc. (Anexa 3) c. în plus, adecvarea activităților de învățare la modelul comunicativ- pragmatic trebuie să vizeze deopotrivă cunoașterea sistemului limbii și practica rațională și funcțională a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
următor: "Unitățile lexicale ale limbii conserva în structura lor semantica ecoul tuturor propozițiilor care le-au generat; ba putem spune, cum se știe, ca orice cuvânt, în primul rând autosemantic, a fost, la origine, o propoziție. "După cum o formă gramaticala [flexionara] nu este decât o construcție sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. [...] Ideea latentă și construcțiunea sintactica sunt cele două principii primitive oarecum fluide, al căror contact cu sonul, ca materie sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
calități (principalele adjective), acțiuni și stări (principalele verbe), numele realităților stabile (substantive care denumesc părți ale corpu-lui, relații umane, plante și animale din mediul propriu de viață etc.). În sfîrșit, tot din limba-bază vin și principalele mijloace derivative (afixele) și flexionare (desinențele). Suma acestor elemente care provin într-o limbă din limba-bază alcătuiesc stratul acelei limbi. Ca atare, suma elementelor din limba latină populară păstrate în limbile romanice reprezintă stratul acestor limbi, iar suma elementelor păstrate din limba germanică comună de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a avea": haver și ter, amîndouă cu posibilitatea de a fi întrebuințate pentru realizarea timpurilor compuse. Trăsătura morfologică cea mai caracteristică a limbii portugheze este existența a două tipuri de infinitiv, unul personal și unul impersonal, dintre care primul este flexionar și corespunde de obicei unei propoziții din alte limbi romanice cu un verb personal: èle diz sermos pobres "el spune că noi sîntem săraci". Primele atestări în scris ale limbii portugheze datează din secolul al XII-lea. Aspectul literar al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
obicei, deoarece se aplică la fenomene cu o frecvență redusă, avînd o manifestare punctuală sau la grupuri restrînse de cuvinte din unele clase morfologice. Între acestea se înscrie noțiunea "supletivism", care vizează situația unei forme gramaticale ce completează ansamblul formelor flexionare ale unui cuvînt, avînd însă o rădăcină diferită de a acestuia. Astfel, forma va, care apare la persoana a treia singular indicativ prezent (il va "el merge") este supletivă în raport cu verbul aller "a merge" din limba franceză și, în mod
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în limbile romanice occidentale. O altă formă evidentă de gramaticalizare este folosirea pronumelui personal ca marcă de persoană în limbile germanice și în franceză, ceea ce a permis reducerea s-au chiar înlăturarea desinențelor cu această funcție. În sfîrșit, uneori, formele flexionare au primit statut de cuvînt în limbă, s-a produs o "lexicalizare" a lor, dar nu prin-tr-o schimbare a categoriei gramaticale (cum ar fi substantivarea, prin articulare, a adjectivelor și, în multe limbi, a infinitivului), ci printr-o detașare a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]