2,088 matches
-
singura. Vom ieși noi din greu și din seceta pe care specialiștii o anunță cea mai grea din ultimii ani; ba cu ajutorul Caloianului, ba cu Paparudele. Folosind procesiunea Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
comisia de specialitate. Această mică prințesa a plaiului argeșan a venit îmbrăcată într-un splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă... păstrată de români în „lada de zestre„ - (odoare neprețuite din panoplia sufletului iubitor de frumos al țăranului muscelean), ie de o frumusețe rară, lucrata de către străbunica (mama bunicului ei), cu o vechime de peste
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Arhitectura clădirii se caracteriza prin folosirea predominantă a ornamentelor reprezentând scene cu personaje mitologice, asimetric plasate în ansamblu, pentru realizarea unor compoziții complexe, chipuri de heruvimi, de lei fioroși, armăsari cu gâtul cambrat și coama stufoasă, împodobite de curbele ornamental florale încolăcite, șerpuind în jurul clădirii. În fața casei se afla o curticică, care din primăvară până toamna târziu era plină cu flori. Lui Narcis Condurache și prenumele îi era predestinat spre frumos, de aceea îi plăcea ca timpul liber să și-l
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor, ca bărbat și apărător de neam. Brâul sau chimirul cuprindea cămașa albă, semn al purității și a legării profunde de sacrificiul Domnului, cu broderie, cu arnici și mătase, cu ornamente florale, să amintească celor ce o îmbrăcau că lumea este însăși natura lui Dumnezeu, dar și cu figuri geometrice, ca niște zămisliri tainice ale unei lumi ce urma să renască, iertat prin mântuire de păcatul în care căzuse primul bărbat al
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile lor mari, parcă erau flori de floarea soarelui, înalte și cu tulpini puternice. În apropierea chioșcului trona un lămâi plin cu flori și cu fructe în toate fazele de dezvoltare. Mai târziu
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
și multe altele le-au primit de la bunicii din partea tatălui când s-au mutat în vilă, care și ei la rândul lor le-au achiziționat de la niște evrei deportați în Transnistria. Tavanul dormitorului era pictat în albastru azuriu, cu motiv floral, unde predominau crinii, cu petalele florilor aurite, iar în mijlocul tavanului atârna un mic candelabru din cristal aurit. Deasupra capătului patului, pe perete era pictată o imagine ecvestră cu un armăsar negru cu pieptul puternic și înspumat, cu picioarele ridicate ca
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
florilor este o ramură importantă a agriculturii israeliene. Foarte apreciate la bursele de flori din Europa și din alte continente, produsele serelor din Galilea, Neghev și Șaron sunt cotate la prețurile cele mai bune. Aproape nouăzeci la sută din producția florală este destinată exportului. Dar din cauza vremii mizerabile din Europa, mai ales în săptmânile dinaintea sărbătorilor de iarnă, a scăzut dramatic cererea de flori pe piață. Iar vremea călduroasă din Orientul Apropiat a determinat grăbirea procesului de înflorire. Deci, pe de
SCHIŢE UMORISTICE (4) – SĂ VORBIM PRIN FLORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349440_a_350769]
-
înțelepți conduc adunarea sfinților, spălați pe picioare de îngeri și șterși cu ștergare românești; număr pese o sută de chipuri de apostoli, gânditori greci și latini precreștini, regi, profeți mesianici, conducători de seminții ș.a., într-o înlănțuire măiastră cu modele florale și figuri de păsări și animale din flora și fauna autohtonă, dar și zeități și viețuitoare marine. Privesc, admir și nu mă mai satur. Pierd șirul timpului, de parcă mă aflu în transă. Impresia este deosebit de puternică, abia reușesc să mă
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
închipuit că parcurile englezești sunt pigulite, trase la linie, fiecare copăcel, arbust e plantat după nenumărate măsurători. Nicio floare, fir de iarbă nu crește fără voie de la grădinar. Aiurea. Aici, la Paris, să vezi parcuri și grădini. Ordine și aranjamente ! Florale. Totul parcă e făcut de prietenii mei de la Politehnică. Cu rigla, compasul, teul, șublerul ... Nu sauvage-ul de la Londra, unde seara se strâng saci de hârtii. Acolo e voie să calci iarba ! Chiar e indicat. Capodoperele contemporane, plastic și aluminiu eloxat
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
calitate, în stil baroc. Intrai într-un hol, apoi într-un living, și de acolo în dormitorul propriu-zis și într-o baie mare și deosebit dotată, pe jos cu marmură și cu pereții complet placați numai în faianță cu model floral, fondul fiind de culoarea cerului senin, iar florile din centrul plăcii în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
20 de ani. Fetele impresionează prin costumele viu colorate și puternic înflorate, ceea ce le face să pară o întrupare a naturii, a vitalității și a ingenuității: pe cap coronițe cu flori și bentițe în culorile curcubeului, cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav negru cu motive florale în diferite culori în partea de jos, în față un șurț făcut tot din postav negru sau brașon, mai lat, creț și cu florile pe mijloc, în picioare ghete sau pantofi. Costumul bărbătesc se compune din: colop (pălărie neagră cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]