994 matches
-
în fundal de banda mult mai viguroasă a vârfurilor de brazi încolonați. Se pare că mama a fost nevoită la un moment dat, probabil pe când atârna perdelele, după ce înșirase inelele de metal pe bară și netezise cu mâna noul tul florentin, aruncându-și întâmplător privirea pe fereastră, să înțeleagă, aproape cu brutalitate, că era imposibil să ignori acel mediu, întreaga lui alteritate, acel fel al său de a fi altceva. În timpul primelor săptămâni, mama fusese atât de prinsă cu instalarea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
nu era decât un contur pe o ceașcă, o ciobire a unui urcior; pentru tot restul după-amiezii am privit reproducerile picturilor de pe vasele grecești. Perdeaua, iată că dintr-odată nu mai era perdea, nu mai era o bucată de tul florentin atârnată în fața ferestrei pentru a opri privirile curioase ale vecinilor și a face lumina din cameră mai estompată, mai plăcută. Perdeaua era acum de fier, o cortină de fier. Și eu îmi imaginam plăci de oțel care fuseseră fixate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru judecata ei critică. Atunci când veni timpul să se Întoarcă În Anglia, Își exprimă speranța sinceră că se vor revedea. Câteva luni mai târziu, citi cu uimire, În paginile revistei Atlantic, o povestire scrisă de Constance, cu titlul: Un experiment florentin, evident inspirată din preumblările lor prin bisericile și galeriile Florenței. În ea, o tânără amercancă pe nume Margaret Stowe, cu o coafură foarte asemănătoare celei a creatoarei ei și cu același simț sec al umorului, cunoștea la Florența un expatriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
așteaptă cu nerăbdare reîntâlnirea. Se ținu departe mai multe luni, În parte pentru a nu se lăsa distras de la lucrul la Portretul unei doamne și În parte pentru a o pedepsi puțin pentru tupeul de a fi scris Un experiment florentin. Dar, la Începutul lui mai, se Înduplecă și se duse la Roma. Constance locuia singură Într-un apartament de la etajul al patrulea, cu intrare personală către loggia de sticlă de pe acoperiș, căreia Îi spunea „salonul cu vedere spre cer“. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
este melancolia - mai puțin mama. E În sângele James-ilor, evident. Tata și-a găsit alinarea În Învățăturile lui Swedenborg, dar nici unul din copiii lui nu a descoperit o soluție. În ciuda schimbului de confidențe, nici unul nu făcu referire la Un experiment florentin În după-amiaza aceea, sau În cele două sau trei ocazii când se mai Întâlniră pe parcursul scurtei lui șederi la Roma. Henry simțea presiunea curiozității ei, a dorinței de a afla dacă citise povestirea și ce părere Își făcuse despre ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să o iubească cu adevărat; În orice caz, să Îi Îngădui ei să iubească și nouă să vedem că iubește“ - să fi fost un mesaj codificat, referitor la ea Însăși și la sentimentele ei pentru el? Reveni la Un experiment florentin și Îl citi mai atent. Când Trafford Morgan o cerea prima dată de soție, Margaret Îl trata cu dispreț: „Cu egoismul adânc Înrădăcinat al bărbatului, crezi că te iubesc, așa cum ai crezut Încă de la Început. Tocmai de aceea am Îngăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de exegeză din lumea noastră. Dar răul era deja comis; confuzia crește neîncetat, ca bulgărele de zăpadă, și există autori de tratate care se Încăpățânează să asimileze produse atât de diferențiate cum sunt analizele lui Lambkin și eshatologiile creștine ale florentinului. Nu lipsesc nici cei care, orbiți de simpla Fata Morgana a unor sisteme de calcuri analoage, Înfrățesc opera lambkiană cu nuanțata poligrafie a lui Paladión. Cazul lui Urbas este destul de diferit. Tânărul poet care accede astăzi la celebritate era, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Miss a luat sfîrșit În urmă cu un an și jumătate, și a fost organizat de revista Cuvîntul, nu de Amfiteatru. Mai trimiteți poze. Colibri nu este o pasăre, ci o revistă cultural distractivă, adică independentă. Dovadă articolul „Scrînciobul”, unde Florentin scrie: „Mirajul copilăriei noastre, a celor care ne-am născut și am crescut o bună și mare parte din pruncie În satele de deal și munte a fost și a rămas dintotdeauna scrînciobul”. Florentin nu dă lămuriri suplimentare În ce privește cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
platonice 108, s-a menținut de-a lungul Evului Mediu prin influență literaturii române clasice și tardive (Horațiu, Ovidiu, Pliniu, Nemesian, Claudian, Fulgențiu), pana cand Renașterea a recuperat-o împreună cu moștenirea culturală antică și i-a dat curs în platonismul florentin de la sfârșitul secolului al XV-lea109. Dar, spre deosebire de semnificațiile anterioare ale conceptului de geniu cunoscute printre români și greci, aceasta epoca va consolida, pe urmele lui Francesco Petrarca și de acord cu viziunea ei specifică, umanista (păstrându-le totodată pe acelea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
literatura cerului, Poezia nopții), precum și „corespondențele” din Paris ale lui N. Vaschide. Mult mai bogat este sectorul propriu-zis literar. Aici intră mai întâi producțiile redactorilor și ale celor apropiați redacției: Nichita Macedonski oferă (iscălind și Nik, Niki, Nikita, Pavel M. Florentin ori Paul Florentin) versuri, poeme în proză și schițe; Leontin Iliescu dă „peisaje”, lirică erotică, precum și multe sonete; Victor Bilciurescu e autorul unor amintiri despre literați cunoscuți; Nicolae Țincu e prezent cu poezii originale și traduceri (Ierusalimul liberat al lui
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
nopții), precum și „corespondențele” din Paris ale lui N. Vaschide. Mult mai bogat este sectorul propriu-zis literar. Aici intră mai întâi producțiile redactorilor și ale celor apropiați redacției: Nichita Macedonski oferă (iscălind și Nik, Niki, Nikita, Pavel M. Florentin ori Paul Florentin) versuri, poeme în proză și schițe; Leontin Iliescu dă „peisaje”, lirică erotică, precum și multe sonete; Victor Bilciurescu e autorul unor amintiri despre literați cunoscuți; Nicolae Țincu e prezent cu poezii originale și traduceri (Ierusalimul liberat al lui Torquato Tasso), dar
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Dintr-o călătorie în India de Mihail Dinu) și dezbateri pe probleme literare la zi, cu intervenții de Sergiu Dan (Scriitorii și politica), N. D. Cocea (Erotismul în literatură - pledoarie pro domo, în care se apelează pentru argumentație la poezia florentinului Pietro Aretino și a lui Charles Baudelaire, precum și la pictura lui Edouard Manet), Camil Petrescu (Sufletul național), Eugen Jebeleanu (Literatura în provincie), I. Peltz ( Viața încalecă romanul, Destinul romanului). „Cronica teatrală” e asigurată de Cicerone Theodorescu, „Cronica cinematografică” de Andrei
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
și modernism (București: Simetria, 1995), sau retrospectivele Horia Creangă și Marcel Janco (cu propriul său catalog, editat de Simetria). 26 Cum era numit în epocă - nu fără subțiri aluzii la etnia unora dintre comanditarii săi - eclectismul goticoid-romanizant, deopotrivă maur și florentin, care face astăzi deliciul unora dintre vilele somptuoase, dar indatabile stilistic, din Parcul Bonaparte, Cotroceni sau din Domenii. 27 A se vedea pentru detalii revista Arhitectura 1943-1944 (număr unic), pp.17-30. Interesează mai multe lucruri la acest concurs fără consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
în cazul lui Masaccio, această statuie dovedește voința sculptorului de a substitui far‑ mecului rafinat al predecesorilor săi, și o observare nouă și viguroasă a natu‑ rii. Vechile formule transmise de artiștii medievali nu‑i mai mulțumeau pe acești maeștri florentini de la începutul secolului al XV‑lea, prin urmare, ase‑ menea grecilor și romanilor, ei au început să studieze corpul uman, folosind modelele vii, și tocmai de aceea, opera lui Donatello impresionează prin ve‑ ridicitatea ei. Dorința de a crea o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Buonarroti Simoni (1475‑1564) a fost fără nici un dubiu unul dintre cei mai inspirați creatori din istoria artei. El a reprezentat alături de Leonardo da Vinci cea mai puternică forță din Renașterea italiană. 1. Omul Michelangelo - scurt istoric despre viața sa Florentin (deși s‑a născut pe 6 martie 1475 într‑un mic oraș numit Caprese, lângă Arez‑ zo), Michelangelo a continuat de‑a lungul vieții sale să fie atașat de acest oraș, de arta și de cultura lui. Și‑a petrecut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și răbdarea, a trântit lucrarea de pământ și probabil, ar fi distrus‑o complet dacă slujitorul său Antonio nu l‑ar fi rugat stăruitor să i‑o dăruiască. Lucrarea a fost restaurată mai târziu de prietenul lui Michelan‑ gelo, sculptorul florentin Tiberio Calcagni 18. Pentru Michelangelo sculptura era deja prezentă în blocul de piatră, datoria lui ca artist fiind doar aceea de a o extrage; cu toate aces‑ tea, chiar și în tinerețe de exemplu, când lucra la David, geniul său
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu îndrăzneală și luciditate adversarul: lupta va fi pe moarte și pe viață, dar siguranța privirii, fantastica încordare a acestui minunat model al rasei umane, acea terribilità proprie sculpturii lui Michelangelo ne inspiră certitudinea victoriei. David, adevărat simbol al luptei florentinilor pentru libertate, este un ade‑ vărat simbol al libertății pe care căuta să o obțină și poporul evreu în confrun‑ tările cu filistenii. Statuia înaltă de 5,17 m este rezultatul unei adevărate performanțe în teh‑ nica sculpturii. Greutățile ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Într‑un secol de involuție literară în care majoritatea poeților îl imitau pe Petrarca, Michelangelo dă dovadă de profundă originalitate artistică. Gândirea înaltă, sinceri‑ tatea intensă a sentimentelor și pasiunilor, energia și concentrarea stilistică sunt caracteristicile principale ale marelui artist florentin. Versurile sale invită la meditație și fac să vibreze de cele mai multe ori sensibilitatea celui care le citește. Este interesant de remarcat că principalele teme ale poeziei lui Miche‑ langelo sunt desprinse din contemporaneitate și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mușchii feței și gâtul lui Colleoni. În ate‑ lierul lui Verrocchio, Leonardo demonstrează că e mai mult decât un artist, e un spirit de geniu a cărui putere va stârni veșnic uimirea 24. Ca un demn urmaș al predecesorilor săi florentini, Leonardo considera că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat și misterios, de multe ori încercând să‑l determine
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de cea a florentinilor. 35 Muzeul Muzeelor, Editura Litera, București 2009, 30‑31. Întoarcerea fiului risipitor 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XI‑lea Estetica modernă susține că frumosul este o creație liberă, ficțională și subiectivă. Împotriva acestor determinări false
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Prof. I. Răducea, Prof. I. Ilaș, Maria Diaconu, Constantin Mănuță ... Nu și-au precupețit timpul coordonând Comisiile localităților din țară și de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești - Sângeorz), Al. Cocian (Sângeorz), Valentina Ilaș (Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman-Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și-a făcut apariția cu o jumătate de secol mai târziu decât xilografia și își are începutul probabil în practica orfevrilor de a păstra cópii pe hârtie ale unor modele. Giorgio Vasari (secolul al XVI-lea) atribuie paternitatea procedeului aurarului florentin Maso Finiguerra (secolul al XV lea) (Fig. 26) care, verificând starea unei plăci cizelate destinate nivelării, a avut ideea de a umple adânciturile compoziției cu cerneală, înainte de emailare, și de a imprima o probă de hârtie. Există însă și imagini
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a multiplicat numărul planșelor pentru a evoca pastelul. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a reapărut gravura punctată (fr. pointillé, engl. stipple), versiune simplificată a manierei-creion, cultivată în Anglia de William Wynne Ryland (Fig. 51) și de florentinul Francesco Bartolozzi (Fig. 52). Procedeul a rămas la modă până la sfârșitul secolului al XVIIIlea, când s-a stins. În această tehnică de gravare în adâncime, tonurile sunt adăugate printr-o aglomerație de puncte. mezzotinta sau maniera neaGră este una dintre
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
adâncime care constă în redarea tonurilor printr-un conglomerat de puncte de diferite forme și mărimi; gravura punctată, stipple. Tehnica pointillé este asemănătoare manierei creion, cu care adesea se combină. Un reprezentant de seamă al acestui gen de gravură este florentinul Francesco Bartolozzi (1727 1815). PUDRĂ, pudre Material solid prefăcut în pulbere. Pulbere fină rezultată din mărunțirea unor corpuri solide, de amidon sau orez (parfumată și uneori colorată), care se întrebuințează ca fard. Pulbere fină dintr-o substanță medicamentoasă, folosită mai
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
privește pe Morgenthau, ceea ce rămâne este faptul că a devenit un nume familiar în aproape toate tratatele despre diplomație. În Marea Britanie, G.R. Berridge îl citează în Diplomacy: Theory and Practice și remarcă în Diplomatic Theory from Machiavelli to Kissinger că florentinul ar fi fost fără îndoială de acord cu „faimosul său urmaș din secolul XX, Hans Morgenthau, că diplomația de primă clasă poate spori puterea materială a statului”50. Conexiunea respectivă între Morgenthau - caracterizat deseori eronat ca un gânditor unidimensional, ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]