698 matches
-
europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă des „istericalele” și, cînd acceptă să plece la moșie, pune În trăsură o Întreagă uzină cosmetică: „cutii, o tualetă, un vazon cu floricele, săculețe, gavanoase, cutii cu două capele”... Nu iese decît Însoțită de o gaiță și un cățeluș. Îndepărtează bucătarul țigan și angajează altul, francez. Respinge eticheta provincială, nu se atinge de păstrămuri, lapte acru, cașcaval, turtă dulce, strafide; vrea cotlete, blanmanjele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
haine și se strecură afară. — Măcar ți-ai luat banii înainte ? îi șuieră Maca atunci când trecu pe lângă el. Ea îi aruncă o căutătură ucigașă și fugi pe hol, trântind ușa. Auzea țăcăneala dinților care parcă explodau în gura bătrânului ca floricele de porumb sub capacul ceaunului. De jos năvăleau pași pe scări. Maca se strâmbă la bătrân, încercând să-i imite rictusul, apoi înșfăcă rața de plastic de pe dulap și o luă pe scări în sens invers, îmbrâncindu-se cu cei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și țipete foarte îndepărtate de copii, căci drumul urca în serpentină, și pe deasupra masivurilor pietroase se ridicau alte planuri. O fântână cu tub de fier și jgheab, câteva punți peste șuvoaie mici de apă căzând spre un platou împestrițat cu floricele albe, câte un adăpost de lemn anunțau satul. Intrarea acestuia o forma o râpă. Pe marginea ei se plecau câțiva nuci uriași, ale căror crengi, în căutarea soarelui, înaintaseră orizontal spre vale. Străbătură satul îngust, cu mici grădini, în povârniș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
facă o călătorie până la Pitești, ca să afle în sfârșit acel scop oarecare, celor mai mulți necunoscut și pe care redactorul Salvărei îl cunoaște atât de bine. Tot în ziarul Salvarea se află o dare de samă asupra unei reprezentații teatrale. Iată câteva floricele stilistice ale scriitoriului piteștean. Durerea ce încearcă o mumă despărțindu - se de fructul ei nu putea să fie mai bine reprezentată. Publicul bucureștean și iașan au încoronat totdeauna pe acest artist cu laurii aplaudelor. Paul Ditia este un rol dificil
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plan mediatic. Putem să strâmbăm din nas și să ne întoarcem ochii de la acest subiect "murdar". Putem, de asemenea, să credem că oamenii care se ocupă de asta sunt fie niște hippies care, într-o lume barbară, continuă să viseze floricele și non-violență, fie niște cumpliți profitori reacționari care se folosesc de subiect pentru a-și asigura un loc mai bun în câmpurile științifice, mediatice sau politice. Acest lucru este uneori adevărat, ba chiar ar trebui să scriu că adesea, iar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e valabil doar pentru „bebei peste 7 luni”. Un sfat delicios vine de la Silvia din Brașov: „Dacă îi dai lui bebe mâncărică din borcănelele acelea mici, nu le arunca. Eu (Silvia, n.n.) pictez (pe ele) tot soiul de animăluțe sau floricele”. Rețetele culinare sunt de o banalitate exasperantă, fiind inutile pentru orice adult care e în stare să fiarbă o supă. Și cum ar putea fi altfel? O cititoare din Târgu Secuiesc trimite o rețetă „pentru copilași mărișori, cărora nu le
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care să le elibereze de tensiune și de frustrare. Vor fi aliniate și vor fi puse să alerge pe bandă, li se va face masaje adecvate și dușuri alternative. Li se vor da filmulețe cu cocoși musculoși, pășuni verzi cu floricele și muzică de Vivaldi. Ei, ce spuneți despre proiectele mele de a avea pe masă hrană „eco", adică sănătoasă? Știu că veți cârcoti împotriva preocupărilor mele actuale și-mi veți spune plini de nostalgie, că pe lumea aceasta mai există
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pune doar altă mască și se joacă de-a infractorul. Poate de asta avem atâția polițiști pe cap de locuitor, arestați. Aflăm tot acum, că un bărbat a fost împușcat, într-un cinematograf din Riga, pentru că foșnea excesiv punga de floricele. Ne-o spune confidențial realitatea.net. La noi, din fericire, nu se mai pot demult întâmpla asemenea lucruri vădit antisociale și curat criminale, deoarece sub înțeleapta conducere a guvernanților noștri, cinematografele au dispărut cu desăvârșire. Așa că, măcar din punctul acesta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
realitatea.net. La noi, din fericire, nu se mai pot demult întâmpla asemenea lucruri vădit antisociale și curat criminale, deoarece sub înțeleapta conducere a guvernanților noștri, cinematografele au dispărut cu desăvârșire. Așa că, măcar din punctul acesta de vedere, consumatorii de floricele, sunt în perfectă siguranță. Trăiască Poliția română, Guvernul și înțeleptul Conducător! Autoritățile din Shanghai, au decis că o familie nu poate avea mai mult de un câine, pe care, trebuie să mai dețină și act de proprietate. In caz contrar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fricii, a incertitudinii, al absurdului. Și toate acestea par fără sfârșit. Nu se mai întrezărește la cap de tunel, nici o luminiță. Doar un panou: Atenție: aici se moare. Aici se moare pe capete. Nu mai e timp de drăgălășenii, de „floricele pe câmpii/hai să le-adunăm copii". Pe de o parte, astrologii și prezicătorii proclamă sus și tare, că anul 2012 va însemna sfârșitul a toate. Și fel de fel de scenarii se iscă de aici. Pe de altă parte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care marca mijlocul unui veac, primăvara a început mult mai devreme ca de obicei. Soarele, mai grăbit și mai generos, a trimis un supliment de căldură și de lumină, ca să trezească la viață, în special prin grădinile din împrejurimi, primele floricele precum și micile vietăți ce se strecurau grăbite pentru a găsi un locșor în spațiu, cât mai ferit și cât mai aproape de soare. Înverzise iarba de pe coclauri, ghioceii și zambilele și-au deschis petalele, gărgărițele cu miile se ridicau pe tulpinile
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cunoscut. Da, a cunoscut-o chiar aproape de miezul nopții, în noaptea de Înviere la Catedrala Ortodoxă din Dealul Mitropoliei. De fapt, în noaptea aceea memorabilă, Bidaru a remarcat-o de la bun început. În fața lor se afla un buchețel cu trei floricele suave ce se desprinseră dintr-un buchet ceva mai mare. Au aflat mai târziu că ele nu proveniseră din grădina botanică, că erau studente la Institutul Pedagogic și că aveau căminul dincolo de Podul Elefteriei, în apropiere de Academia Militară. Studentele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și tot așa până la zece, un buchet frumos, rodul dragostei dintre Costache și Eugenia Buraga. Iată ce scria în ,,Dăinuiri dăneștene“: ,,Plăcute miroazne prelung ne țintuiră prin mijlocul marelui cîmp al culturii strămoșilor toți... Iară noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea aiasta să caute cugetul mlăzilor înmugurite, pe rînd, chiar în coapsele noastre de mult încercate ciolane și cărnuri și visuri că
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
8); recoltă (8); întins (7); pămînt (7); pășune (6); șes (6); liber (5); mare (5); ogor (5); porumb (5); vale (5); cîmp (4); floare (4); de flori (4); gol (4); luncă (4); maci (4); poiană (4); pustiu (4); relaxare (4); floricele (3); frumusețe (3); izlaz (3); larg (3); lexical (3); loc (3); de luptă (3); mac (3); magnetic (3); plai (3); relief (3); spațiu (3); teren (3); vaci (3); arat (2); bogat (2); cer (2); cereale (2); fîn (2); grădină (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară (6); vară (6); grăunțe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
renaștere (23); ghiocei (22); cald (21); viață (20); verdeață (19); căldură (15); frumoasă (15); început (13); toamnă (13); frumusețe (10); reînviere (9); iarnă (8); veselie (8); caldă (7); frumos (7); prospețime (7); înviere (6); natură (6); iarbă (5); tîrzie (5); floricele (4); înflorit (4); martie (4); noroi (4); vara (4); bucurie (3); copaci (3); floare (3); înflorire (3); înfloritor (3); muguri (3); perfect (3); plăcut (3); călduț (2); colorat (2); culoare (2); devreme (2); dezghețare (2); dulce (2); eternă (2); fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dă roade; de bostan; brazdă; budist; bujor; Bulgaria; cald; cantitate; casă; de ceva; ceva mic; a ciopli; cîmp; coaptă; coji; colorată; colte; copii; creare; creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte; grăunță; greutate; de iarbă; idee; idei; ieșire cu prietenii; iluzie; informație; începe; începutul; încet; încolți; încolțită; înmugurit; lan; lapte; lămîie; lăstar; leac; mac; magică; Maria; mazăre; mărului; măruntă; mărunte; minune; mirabilă; miracol; mîhnire; moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plecat / O stea ni s-a arătat, / O stea mândră, luminoasă, / Ce lucea spre această casă."78 Cosmicul devine cadrul nupțial atunci când "unirea" este interzisă de anumiți factori sociali: "Constantine, Balucele! Leagă calul de zăbrele / Și-i dă fân cu floricele / Și-l adapă-n covățele, / Și ia-n mână două mere / Vin-la mama de mă cere.../ de m-a da, de nu m-a da, / Scrie-n carte că-s a ta.../ Pe fereastră mi-i fura / Și-oi veni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ș-apoi cum mi-a fi norocul!"106 Natura personificată devine participantă directă la împlinirea unui destin "scris în carte", paralelismul semantic punând în valoare relația om cosmos: " Măi bădiță, Ioniță, / Leagă calul la portiță / Și-i dă fân cu floricele, / Vin` la mama de mă cere. / De m-a da, de nu m-a da, / Scrie-n carte că-s a ta, / Pe fereastră mi-i fura / Și-oi veni cu dumneata, / Toată lumea vom umbla, / Numai noi și dragostea. / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura cu dreptate": "Pe tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când boncăluiește, / Anul Nou, mândru, vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urmărirea cretei prin pătrățelele din șotron desenate pe astfalt și coarda. Ceva în legătură cu o natură săltăreață, pe care nu și-o relevau oricui, mai ales lui Alin. Și mai era ceva: își vopsesc fața și unghiile, își prind fundițe sau floricele în părul de obicei lung, își atîrnă chestii de urechi, vorbesc mult și au un rîs ascuțit, preferă chestiile roz, strălucitoare și înflorate. Semne că vor s-ascundă ceva. Faptul că poartă de obicei fuste ca să-și arate genunchii te
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și cu spuma de la detergentul de vase. Au rîs și s-au făcut leoarcă. Tata era nemulțumit de dezastru, dar nu le-a zis nimic. Le-a dat pijamalele, că alte haine uscate n-avea pe măsura lor. Au făcut floricele și s-au instalat pe canapea în fața televizorului. Rula aceeași telenovelă pe care-o urmărea și mama, Inimi în derivă, care ajunsese la episodul o mie două sute paișpe și inimile despre care era vorba încă nu scoseseră capul la suprafață
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
moarte. Rolul femeii În dragoste. Exemplificăm : ,, Puică sprîncenele tale Pene-s de privighetoare. CÎnd le sui, cînd le cobori Cu privirea mă dobori. CÎnd le sui, cînd le ridici İnimioara rău mi-o strici. ” ,, Dragostele tinerele Nu se fac din floricele. Ci din buze subțirele Din degete cu inele Și din grămezi cu mărgele. Dragostea neîmpărtășită aduce suferință și chiar dezgust de viață. Exemplificăm : ,, Foaie verde foi de nuc Fire-ar ceasu afurisit CÎnd m-apucai de iubit Mai bine aș
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]