736 matches
-
Alysso-Sedion albi; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase"); ce adăpostesc elemente floristice și faunistice diverse, printre care se află mai multe specii protejate la nivel european sau enumerate pe lista roșie a IUCN. Specii floristice (arbusti, flori și ierburi) semnalate în arealul rezervației naturale: scoruș ("Sorbus dacica"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), mărul lupului ("Aristolochia clematitis"), Taraxacum hoppeanum - o specie carpato-balcanică, pesmă ("Centaurea atropurpurea"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), lucernă ("Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), o specie de plantă ("Aurinia saxatilis") din familia Cruciferae și "Waldsteinia geoides", element floristic ce aparține familiei Rosaceae. Fauna este reprezentată de câteva specii de amfibieni, pești și insecte; printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), precum și trei fluturi
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care șase specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/ CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); astfel: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), precum și patru specii rare de mușchi ("Buxbaumia viridis, Drepanocladus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pășuni, și răriști de molidișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Călimani (grupare montană ce aprține lanțului carpatic al Orientalilor); ce adăpostește elemente floristice caracteristice zonei depresionare a Giurgeului. Situl dispune de două tipuri de habitate naturale: Pajiști aluviale din "Cnidion dubii" și Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice enumerate
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
elemente floristice caracteristice zonei depresionare a Giurgeului. Situl dispune de două tipuri de habitate naturale: Pajiști aluviale din "Cnidion dubii" și Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Almașu Mare. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali), în partea central-vestică a județului Alba (la limita
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria protejată reprezintă o zona montană acoperită cu specii de arbori, arbuști și ierburi, în a cărei areal vegetează mai multe specii floristice rare, printre care: unghia-ciutei ("Asplenium ceterach "), ruginita ("Asplenium lepidum"), gențiana ("Gențiana cruciata"), sânzienă roșie ("Galium purpureum") sau moșmon ("Micromeria pulegium").
Tufărișurile mediteraneene de la Isverna () [Corola-website/Science/329403_a_330732]
-
drept al Bahluiului, la est de orașul Podu Iloaiei. Este deservită de șoseaua județeană DJ280C, care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula"), gâscarița-lui-Haller ("Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofița ("Dianthus bărbătuș ssp. compactus"), ghințura
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice de stejar ("Qercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau tei ("Tilia"), precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
sau tei ("Tilia"), precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și peisagistic) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ estic
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
95,70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu elemente continentale, submediteraneene, pontice, europene, central-europene și euroasiatice. Printre exemplarele floristice rare, sunt întâlnite speciile pontice de saschiu ("Vinca herbacea"), gura lupului ("Scutellaria alpina") sau "Polygonatum latifolium", cunoscută sub denumirea populară de Pecetea lui Solomon.
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ripariene
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel vânăt ("Pulsatilla montana"), pătlăgină (din speciile: "Plantago tenuiflora" și "Plantago cornuti"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", "Epipactis purpurata", ), broscariță (din speciile: "Potamogeton lucens" și "Potamogeton perfoliatus"), brândușă
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (păduri de molidișuri și făgete, tufărișuri, pajiști, turbării) cu rol de protecție pentru mai multe specii floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
în Parcul Național Domogled - Valea Cernei. Aria protejată (suprapusă sitului de importanță comunitară - "Domogled-Valea Cernei") reprezintă un relief diversificat (doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]