2,048 matches
-
deveni motiv ultim de acțiune, depășind egoismul mascat individual sau chiar colectiv. Sintetizând pozițiile filosofilor moralității, în frunte cu I. Kant, care susține imperativul moral ca universal uman și nelegat de circumstanțe practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el afirmă că doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valori (Batson, 1998; Chelcea și Iluț, 2003; vezi și prima secțiune din capitolul 1 al lucrării de față). Putem da crezare, în acest sens - ilustrând totodată gradul avansat de eroare al judecăților ce acuză în bloc psihologia socială americană de focalizarea pe individualism și egoism -, unuia dintre cei mai renumiți psihosociologi americani, D.C. Batson, când spune: „Cercetările asupra comportamentului prosocial sugerează că noi, ființele umane, în ciuda slăbiciunilor și nereușitelor de care dăm dovadă, suntem capabili și de profundă grijă neegoistă pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
productiv nu este univoc: depinde de parametrii grupului, situației, conținutului concret al scopului propus. Această observație e valabilă și când discutăm despre eficiența liderului orientat spre îndeplinirea sarcinii și a celui orientat înspre relațiile sociale din grup. Cu precizările: dimensiunea focalizării pe relații cuprinde două subdimensiuni, și anume relațiile socioafective ale liderului cu membrii grupului și relațiile dintre acești membri; dacă dimensiunile democratic-autoritar și directiv-permisiv sunt intra-disjunctive, dar nu și inter-, cea sarcină-relații nu are un asemenea caracter. Astfel că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a teoriilor comunicării este aceea a descrierii modului în care diferitele abordări ale comunicării au fost preluate și dezvoltate în calitate de teorii ale comunicării în studiul organizațiilor. Ne raliem unei atare perspective, cu atât mai mult cu cât această viziune a focalizării pe studiul interacțiunii în dimensiunea sa organizațională tinde să capete tot mai mult teren în ultimii ani. Într-adevăr, este dificil și neproductiv să studiem comunicarea în perspectiva ei eficientă fără să o raportăm la omul modern, o persoană care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
altfel, acest fenomen este consemnat în pedagogie drept una dintre greșelile de evaluare - atunci când profesorul apreciază altceva decât stăpânirea informației - în cazul nostru, modul în care aceasta este expusă). Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării verbalizate, Hybels și Weaver (1989) recomandă focalizarea atenției asupra următoarelor idei: • Ce dorim să comunicăm? Chiar dacă răspunsul pare simplu, nu trebuie să omitem faptul că, de multe ori, pornim o comunicare înainte de a fi reflectat îndeajuns la totalitatea ramificațiilor pe care comunicarea noastră le poate avea în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discursul memorizat să pară natural și spontan; 4) Metoda prezentării orale implică pregătire, memorizare a ideilor centrale și a ordinii în care apar acestea și, câteodată, memorizarea introducerii și a concluziei discursului (în acest din urmă caz, se obține o focalizare a atenției pe audiență și se maximizează interacțiunea cu aceasta). În orice caz, nu se urmărește reproducerea exactă a cuvintelor din mesajul scris, iar vorbitorul folosește note, dar mai degrabă pentru a-și controla prezentarea decât pentru a citi de pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de pe transmițătorul informației asupra receptorului acesteia. O astfel de direcție de acțiune metodologică se sprijină și pe noile concepții asupra comunicării, care depășesc modalitățile tradiționale de explicitare a fenomenului prin diada emițător-receptor ca factori de prim rang în comunicare, propunând focalizarea demersului științific asupra mesajului ca punct central care definește comunicarea. Considerăm, în acest sens, edificatoare explicația oferită de Denis McQuail (1999) în ceea ce privește mesajele, prin care autorul insistă asupra faptului că trebuie specificat că acestea pot să fie transmise fără să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestuia și adresarea întrebărilor; în ceea ce privește cea de-a treia tehnică, respectiv cea referitoare la dimensiunea întrebărilor, aceasta reprezintă obiectul de studiu principal pentru metoda socratică. O tehnică utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
favorabil în conflictul sociocognitiv (observăm că, și în acest caz, nu mai acționează un singur criteriu, ci, mai degrabă - cum am anticipat deja -, o rezultantă a unei sume criteriale). În același timp, nu trebuie să uităm că și modul de focalizare a conflictelor poate fi considerat un criteriu relevant în clasificarea acestora: în acest caz, avem de-a face cu un conflict focalizat direct pe achizițiile care îi urmează. Acestea din urmă pot să fie informative sau să privească aspecte ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să se acorde atenție intensității conflictului respectiv deoarece, dacă această intensitate este ridicată, chiar conflictul educațional pe care îl propunem poate fi escaladat și va constitui un factor favorizant pentru dezvoltări negative). Astfel, strategiile de prevenire a conflictului pot conține: - focalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective; elevilor/studenților din microgrupuri le este mai ușor dacă văd întregul tablou al activității și muncesc împreună pentru a-l realiza; - producerea unor sarcini stabile, bine structurate și acceptate de întregul grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv în interiorul echipelor educaționale. În acest sens, Neilsen ne propune două abordări generale care influențează aceste strategii: - focalizarea pe schimbarea atitudinilor sau - centrarea demersului pe schimbarea comportamentelor; practic, acest lucru se poate realiza prin: a) utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); b) rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unghiuri diferite; împărțirea grupului în „tabere” opuse, folosirea unei persoane cu rol de „avocat al diavolului” etc. 2. Strategiile de prevenire a conflictului sunt eficiente atunci când putem intui anumite situații tensionale care ar putea determina conflicte neproductive; putem urmări criteriile: focalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective; producerea unor sarcini stabile, bine structurate și acceptate de întregul grup; facilitarea comunicărilor; evitarea situațiilor câștig-pierdere; utilizarea unor strategii de moderare a activității. 3. Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și aspectele importante ale problemei (este importantă vizualizarea în rezolvarea conflictului); - stabilirea orarului de lucru, a rolului mediatorului și a procedeelor/regulilor de bază; - observarea dacă părțile sunt dispuse la un dialog primar; - verificarea dacă toată lumea a înțeles bine regulile; - focalizarea, după caz, pe viitor (cel mai adesea) sau pe trecut (dacă există probleme incompatibile care trebuie rezolvate mai întâi, înainte de a se trece la rezolvarea de conflict axată pe viitor); - asigurarea că părțile participă în mod egal; - rezumarea punctelor-cheie sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem cataloga evenimente într-un efort de polarizare (cum ar fi rolul negativ al conflictului), ci fenomene adverse pot fi interrelaționate și folosite pentru dezvoltarea și progresul individului și societății. Ca o sursă importantă a progresului comunicării, conflictul desemnează o focalizare nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de comunicare, Emil Păun caracterizează o necesitate stringentă a școlii referitoare la acest fenomen: „Nu e important cât comunicăm, ci cum comunicăm” (Păun, 1999, p. 119). Rezumat 1. Tacticile folosite în conflict reprezintă un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a conflictului, despre care am vorbit deja în capitolul precedent, și tehnici de re-evoluție a coeziunii echipei, la care vom face referire mai târziu). • Separarea 1) Diferențierea În această primă etapă a celei de-a doua paradigme de evoluție, apare focalizarea nu pe ceea ce-i apropie pe membrii echipei, ci pe ceea ce-i desparte, pe elementele de diferență dintre ei. Aceste diferențe, uneori recunoscute și tolerate anterior prezentei etape, devin puncte centrale pentru discuții și argumentări. Coechipierii își găsesc arii de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar și grupurile formate din persoane care au dificultăți mai puțin intense, de zi cu zi); (3) grupurile de învățare sunt similare grupurilor de dezvoltare personală, în sensul că se formează ca un mediu de învățare și dezvoltare pentru participanți; focalizarea este însă în acest caz mai degrabă pe înțelegerea complexă a unui subiect prin punerea laolaltă a cunoașterii, percepțiilor și credințelor; (4) grupurile centrate pe rezolvarea de probleme posedă o structură care conduce spre rezultate. Pentru ca toate aceste grupuri să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la bază comunicarea eficientă (modificarea nu se face prin coerciție, spre exemplu). Numărul mare de definiții a generat o largă arie de teorii ale conducerii; mai mult, toate aceste abordări suportă (așa cum observă B. Bass) încadrarea în câteva categorii specifice: focalizarea pe procesele de grup, perspectiva personalității, relații de putere, instrument pentru atingerea anumitor scopuri etc. Leadership-ul poate fi deopotrivă o forță pozitivă sau negativă (în cazul pozitiv, leadership-ul facilitează realizarea sarcinilor pe care grupul le are de îndeplinit, în cazul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în direcția interacțiunii, în special când acesta este nou-format sau se confruntă cu o sarcină dificilă; - menținerea unei interacțiuni eficiente reprezintă o continuitate a primei funcții. Acest lucru trebuie privit din două perspective: a problemei care se discută, cu necesitatea focalizării pe obiectivele propuse, și a echilibrului participării membrilor la dezbatere (dacă liderul observă că unii membri vorbesc foarte mult, nelăsându-i pe alții să participe, lucru ce-i nemulțumește pe aceștia din urmă, rolul său este de a se asigura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ridicat de agresivitate exprimată atât în direcția liderului, cât și în direcția altor membri ai grupului, (5) mai multă nemulțumire nemanifestată, (6) mai mult comportament dependent și docilitate, (7) mai puține legături de prietenie în grup și (8) mai puțină focalizare în direcția grupului. Trebuie consemnat însă faptul că nici un tip de lider nu este în mod absolut superior altuia: spre exemplu, dacă suntem sub presiunea timpului sau avem de-a face cu o criză a instituției în care lucrăm, liderul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Atât liderul, cât și ceilalți membri ai grupului sunt conectați la o tensiune de implicare la un nivel ridicat, iar comunicarea servește atât rezolvării propriu-zise a sarcinii, cât și atingerii unui climat de lucru optimal. 3) Stilul suportiv desemnează o focalizare de tip înalt suportivă - redus directivă. Este evident că putem vorbi despre o tendință spre realizarea unei comunicări implicative, empatie, bazată pe oferirea de feedback (cuprinzând și tipurile de feedback nonevaluativ), pe ascultare și dezvoltarea profesională a subordonaților în directă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a treia funcție, acționând în direcția stabilirii unui echilibru între factorii interni (ai echipei) și externi (ținând de contextul extrem de larg la care am făcut referire). De altfel, acesta este și unul dintre punctele forte ale teoriei conducerii de echipă: focalizarea pe situații de viață concrete, reale ale echipelor din organizații. Preluând modelul lui J. McGrath (1964), G. Hackman și R. Walton au dezvoltat o tipologie a funcțiilor conducerii de echipă; în ceea ce ne privește, considerăm că putem să privim aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acțiuni pe care situația în cauză le solicită. Conducerea de echipă se centrează (așa cum am văzut deja) pe trei arii de dezvoltare a funcțiilor sale: de sarcină, de menținere și contextuale. În prima arie (cea referitoare la îndeplinirea sarcinii) regăsim: focalizarea pe scopuri (clarificarea acestora, câștigarea acordului membrilor privind aceste scopuri), stabilirea structurii (planificarea, organizarea, clarificarea rolurilor, delegarea), luarea deciziilor (informarea, controlarea, coordonarea, medierea, sintetizarea etc.), pregătirea membrilor în abilitățile cerute de către sarcină (educare, dezvoltare), menținerea standardelor excelenței (evaluarea performanței de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44. Adaptare după diagrama Venn O asemenea perspectivă sprijină învățarea prin focalizarea pe atributele rezultate din compararea elementelor de similaritate și a diferențelor. 13.1.1.12. Harta kinestezicătc "13.1.1.12. Harta kinestezică" Este tot o metodă care urmărește învățarea asociativă. Spre exemplu, pe coli mari de hârtie se vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosirea. Definește gândirea întregului sens a ceea se dorește în această etapă într-un mod pozitiv (în sensul potențării abordării de tip afirmativ, o manieră pozitivă de a privi fenomenele implicate în detrimentul uneia, centrată pe puncte critice). Abordarea convergentă presupune focalizarea elementelor de proprietate cu cele de perspectivă. În primul caz, avem ca atribute: a) influența și interesul. Ele generează centrarea și motivarea pe rezolvarea creativă de probleme, concomitent cu stabilirea punctelor de interes major și posibilitatea concretă de implicare și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
bune de rezolvare a posibilelor probleme. Este evident că, în cel puțin unele dintre cazuri, aceste metode pot să conțină, în demersul lor de aplicare, toate aceste elemente. Totuși, și în acest caz se poate evidenția o sursă principală, o focalizare pe unul dintre obiective. Avem din nou de a face cu un continuum pe care plasăm acest areal de metode și tehnici. 13.2.1. Metode centrate pe reflexietc "13.2.1. Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]