1,045 matches
-
acuzator în 4-5 articole, uneori în mai multe, lucru care nu servea unității românești. * Dreptatea din 1 ianuarie 1927 începe cu editorialul „Nădejdi noi” de Dragoș Protopopescu, alături un portret a omului politic Dori Popovici preluat din ziarul Politica, de Foița, sub semnătura Gh.Topârceanu, -An nou, Em. Kososki scrie „Antiteza” - Gânduri prilejuite de Anul Nou, cărora li se adaugă: „La un sfânt Vasile” de Ion Creangă, vești artistice, Premieră la Național, rubrica Gânduri, dar și un elogiu adus „talentului de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina a Societății Dumbrava Roșie din Boian cu caracter școlăresc, Societatea funcționarilor comunali din Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu, cu o scrisoare din 16 octombrie 1894 semnată de Al Vlahuță
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scriau de toate în Gazeta Poporului, dar plasarea în devălmășie a materialelor în pagină, fără o distribuire atentă a rubricilor, era greu să deosebești articolele economice și pe teme agrare de cele referitoare la acțiuni culturale. Avea Gazeta Poporului și Foița sa, după cum era moda, și se publicau materiale cu titlurile: „Expoziția națională de la Chișinău” de Vasile Gherasim, președintele Ligii Culturale Cernăuți; „Nicolae Iorga” de Virgil Cârstescu; „Arcășiile din Bucovina” de Valerian Dugan; „Cântarea României” de Badea Toader; „Scrisori către gospodari
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moda, și se publicau materiale cu titlurile: „Expoziția națională de la Chișinău” de Vasile Gherasim, președintele Ligii Culturale Cernăuți; „Nicolae Iorga” de Virgil Cârstescu; „Arcășiile din Bucovina” de Valerian Dugan; „Cântarea României” de Badea Toader; „Scrisori către gospodari” - un ciclu, dar Foița în cauză nu era la nivelul așteptărilor, ca în alte periodice din Bucovina aceleași perioade. * Din administrația Gazetei Poporului a făcut parte și prof. Constantin Zoppa, care la 11 iulie 1926 semna și editorialul „Parlamentarism...” * Gazeta țăranului 102 Gazeta țăranului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fiecare sâmbătă, director dr. Dori Popovici, prezidentul Ligii țăranilor români din Bucovina. Numărul 14 din 12 aprilie 1919, în 8 pagini, cuprindea articole pe înțelesul cititorilor: „Muncă cinstită și minte trează”, „În ogorul neamului”, „Articol țărănesc”, „Țăranii și cartea”; la Foiță se putea citi: „Fiți uniți și veți avea orice veți cere”; la rubrica „Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica „Cuvinte de haz” găzduia „Neamțul la război”. Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în afară de At.M. Lonel, mai semnează: N. Simionovici, Ion Iacoban, Vasile Gherasim (Se naște Dumnezeu - versuri), C. Loghin („Douăzeci de ani de la moartea foiletonistului bucovinean M.Telean”), Traian Brăileanu („Nașterea națiunii, fragment din Sociologia Unirii”). La modă, Poporul publica în Foița: „Familia Eminovici”de dr. Vasile Gherasim, dar nu numai, rubrica fiind susținută asiduu de către acesta „Ce însemnează Caragiale pentru literatura noastră” este titlul altei cronici, urmare a cursului de popularizare ținut de prof. Vasile Gherasim în zilele de 30 și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
plus ceva reclamă comercială. Ziarul următor (13 ianuarie 1913) aducea Salut noului șef al țării - contele dr. Rudolf de Meran care urma să sosească la Cernăuți spre a ocupa cea mai înaltă funcție în administrația politică a țării iar în Foița se spuneau cuvinte potrivite „Arhiepiscopului nostru la împlinirea șaptegenariului.” Săptămânalul se voia a fi „scris pe înțelesul poporului și menit în prima linie pentru el” (nr.4/1912). De la nr.117/1914 Viața nouă pe plan politic era ziarul Partidului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Unirea era deci rodul conștiinței naționale în expresia ei firească. Mai erau rubrici: vorbe și fapte, Cugetări și maxime (de Oton Tarnavschi), Din Ardeal, Corespondențe din localitățile Bucovinei, Vești din Basarabia. În afara informării cititorilor despre evenimentele politice și administrative; în Foița Viața nouă publica și texte literare, cum ar fi articolul lui I. Slavici „Din slăbiciunile lui Eminescu, nesațiul în discuții (nr.134/1914), „A murit Caragiale - de Octavian Goga (nr. 30/1912), dar și poezii semnate de N.N. Beldiceanu, I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
teatrală, dar și rubrici cu titulatură permanentă avea periodicul: revista presei, poșta redacției, poșta administrației, voci din public, gura satului dar și spații goale - semn al activității cenzurii care elimina până și versuri din poeziile reproduse din Eminescu. Semnau la Foița ziarului: J. Postulache, D. Iov, Emil Gârleanu, G.V.Șușnea, A. Melin, iar poezii:I.U. Șoricu, Const Asimini, Adrian C. Roșianu,Eliade Covalschi, V. Lainiceanu, S. Aiudeanul, Orest Horea Pașcanu, Octavian Goga, Th. Speranța ș.a. Prezenți cu scrisul în Voința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V.Olinici („Politica sufletului”), N.C. Enescu (Îndrumări la lecturi profesionale), I.V. Viorescu (Casa corpului didactic), Filimon Rusu (Încălzitul în școlile primare), Aglaia Botezat (Sfaturi practice pentru excursii), Petru Teleagă (Salarizarea), Epaminonda Tocariu (Drepturile politice ale românilor). Ziarul avea și rubrica Foița la care au publicat: Florin Cristescu din Turnul Măgurele-Teleorman (Scrisori către un învățător tânăr), V. Turculeț (S-a dus un prieten drag), Apostol D. Culea (Literatura copiilor și șezătorile cu copiii). Existau și alte rubrici: cărți, cărți și reviste, informațiuni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să evidențieze personalitatea „marelui om în lumea celor care nu aud și nu vorbesc” - Samuel Hainicke, „primul însărcinat cu încercarea și înzestrarea unui institut public pentru surdo-muți”, cel care „a pus temelia scrisului și articulației... Îmbărbătânduși cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stat de serviciu la protoerie și altul la consiliul eparhial și ce acte cuprindea - dintre care nu lipsea declarația asupra averii și foaia de jurământ. * Foaia poporului Foaia poporului, organul românilor din Bucovina, a apărut la Cernăuți în perioada 1909-1914. * Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina, este supliment la Foaia poporului. * Foaia săteanului Foaia săteanului, supliment literar, cu caracter independent, aparținea ziarului Gazeta Bucovinei și apărea la Cernăuți în perioada 5 mai -29
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la consiliul eparhial și ce acte cuprindea - dintre care nu lipsea declarația asupra averii și foaia de jurământ. * Foaia poporului Foaia poporului, organul românilor din Bucovina, a apărut la Cernăuți în perioada 1909-1914. * Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina, este supliment la Foaia poporului. * Foaia săteanului Foaia săteanului, supliment literar, cu caracter independent, aparținea ziarului Gazeta Bucovinei și apărea la Cernăuți în perioada 5 mai -29 decembrie 1891 (format 23/31 cm). Ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și articole dedicate poetului, versuri ale Veronicăi Micle, Matildei Cugler - Poni, Adelei Xenopol, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova, nuvele și schițe de T.V. Ștefanelli și Averchi Macovei, reproduceri din T. Robeanu, balade din Transilvania - din colecția lui I. PopReteganul. În Foița Revistei politice au mai colaborat cu versuri: V. Bumbac, C. Morariu; cu proză populară: Simion Florea Marian (Poiana Negrii - legendă, în nr. 1/1886; Ștefan Vodă, nuvelă din popor în nr.2/1886). În nr.14/1886, la rubrica Știri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spune în Glasul Bucovinei nr.284 din 8 noiembrie 1919. Numărul 4 al revistei Unirea are următorul cuprins: În chestiunea minorităților, Galeria oamenilor politici, Curente și atitudini în noul parlament, Bolșevicii din punct de vedere socialpolitic, Critică literară, Cronica săptămânii. Foiță: Războiul nostru pentru neatârnare. * Urzica, revistă umoristică, satirică și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după scrieri publicate în gazete, reviste, calendare sau cărți. Mai ales am publica legendele în legătură cu vecinătatea comunei, prevăzute în programa analitică. Colaboratorul nostru dl. Filiomon Rusu - un harnic învățător și iubitor al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de salut Vasile Bogrea. Octavian Goga precizează: „Drepturi și pâine nu sunt de ajuns, trebuie și «Cultura poporului», căci altfel drepturile celor săraci cu duhul nu sunt decât pentru împărăția cerurilor, iar pâinea lor, de când lumea, o mănâncă alții...”. Rubrici: „Foița gazetei”, „Pentru săteni”, „Scrisori din Bucovina”, „Știri de pretutindeni”, „Scriitorii noștri”. Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
Rubrici: „Foița gazetei”, „Pentru săteni”, „Scrisori din Bucovina”, „Știri de pretutindeni”, „Scriitorii noștri”. Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
și laterală; moleculele se mișcă diferit unele de altele și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
înlătură auto-inhibiția din partea domeniului N-t. 5.9.11. Mesageri secunzi de origine lipidică O serie de enzime situate în apropierea membranei pot fi activate de către receptorii pe care se cuplează liganzi. Aceste enzime acționează asupra substratelor lipidice oferite de către foița internă a membranei celulare precum și de membranele organitelor și formează o serie de molecule lipidice ce vor acționa apoi ca mesageri secunzi. Cele patru legături esterice ale fosfolipidelor pot fi rupte de către mai multe tipuri de fosfolipaze intracelulare: • Fosfolipaza A2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un triplu helix polipeptidic, rezultând fibrile în lungime de până la 500 de nm. Aceste molecule se asociază pentru a forma agregate. Unele agregate sunt longitudinale, formând filamente ce formează tendoane și ligamente, altele se aranjează într-o rețea bidimensională, formând „foițe” (ce se vor regăsi în membranele biologice) iar altele în rețea tridimensională, pe care se depun proteoglicani (cartilaje) sau săruri minerale (substanța fundamentală a osului). Fibrele elastice Fibrele elastice sunt un material compozit, ce are capacitatea de a se alungi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară. Joncțiunile strânse Se mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul polilor celulari apicali în epiteliile impermeabile, astfel reducând atât difuziunea paracelulară a fluidelor cât și mișcările celulelor de o parte și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care-i arată că majoritatea ziarelor îl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
plăci de zinc P, W. Hallvachs, fizician englez, în 1888, constată că: a) se descarcă, dacă inițial era încărcată negativ; b) se încarcă pozitiv, dacă inițial era neutră și c) rămâne încărcată pozitiv, dacă inițial era încărcată tot pozitiv, însă foița electrosajului deviază mai mult. În 1887 H. Hertz, a observat pentru prima dată că între două sfere de zinc se produc scânteii electrice dacă una dintre sfere este iluminată cu radiații ultraviolete. Prin experimentul efectuat de W. Hallwachs, s-a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]