973 matches
-
ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe langă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor Bunila, Bătrâna, Cerbăl, Lunca Cernii de Jos și Lăpugiu de Jos, aproape de drumul județean DJ684 care leagă localitatea Voislova de Rusca Montană. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervatia naturală Peșteră Izvorul Tăușoarelor. Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
o ciupercă comestibilă și gustoasă. Ea este numită în popor gheba ciobanilor sau popinici. Acest burete este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție, apărând ocazional la mai mult de 700 m peste nivelului mării de asemenea pe rășinoase. Perioada favorită de dezvoltare o are din aprilie până în noiembrie, dar în ani cu ierni
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
în New Hampshire este legată mai ales de activități caracteristice a diferitelor sezoane, așa cum ar fi schiul iarna, curse de motociclete vara (Loudon Classic este cea mai lungă cursă de motociclete din SUA) și observarea modificărilor cromatice ale pădurilor de foioase primăvara și toamna. Populația totală a statului în 2010: 1,316,470 Structura rasială în conformitate cu recensământul din 2010: <br>
New Hampshire () [Corola-website/Science/303994_a_305323]
-
în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general solitară, cu predilecție în păduri de foioase pe lângă fagi, mesteceni și stejari și mult mai rar în păduri de conifere, din (iunie) iulie până în noiembrie. Cel mai vechi nume pentru această ciupercă, având astfel preponderență respectiv numelui binomial, este "Boletus (Agaricus) luridus", dat de Jacob Christian Schäffer
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
România, Basarabia și Bucovina de Nord ele cunosc o largă răspândire. Bureții sunt caracterizați prin emanarea unui suc atunci când sunt rupți sau tăiați. Ei se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști sub arbori de conifere sau foioase, din iunie până în octombrie (noiembrie). Tip de specie este " torminosus" (2011). Acest gen cu soiuri care emit mereu un suc, este eterogen, de formă pileată (adică, cu pălărie și lamele) cu pălăria amenajată mereu central peste picior. El poate să
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
persistențe îndelungate ale inversiunilor termice nocturne și de iarnă. Urmare a acestor fenomene, depresiunile respective se situează printre regiunile cele mai reci din țară, atât în perioada verii cât și a iernii. Flora în zona dealurilor bogată în specii de foioase: fag, carpenul, gorunul; pe culmile montane pe areale întinse și compacte se dezvoltă molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
lungul marilor râuri" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată este o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști ameliorate, cursuri de apă, lacuri) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
medie a stratului de zăpadă variază între 825-40 cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, stepe, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervația naturală Nemira. Situl a fost desemnat
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda - Toplița. Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea nordică a Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
germeni de variabile ale lumii, atât în ceea ce privește cadrul geografic (interferență de dealuri subcarpatice cu câmpia, pitoresc abundent, cu munții - străjeri de zare la nord, cu marea deschidere în câmpie a văii Jiului, spre sud, de-o parte; cu păduri de foioase coborând, cu zăvoaie urcând, până-n marginea satului, pe de altă parte), cât și în ceea ce privește orizontul spiritual bipolar, generator al unei bogate „culturi minore“, cum ar zice Blaga, cu oameni echilibrați, coborâtori parcă din mit...» (PPerS, p. 294). În "Marele dicționar
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
în landul Nordrhein-Westfalen, Germania centrală. este la fel bogată în păduri ca regiunea vecină din nord Sauerland. Regiunea muntoasă din nord și Burbach în sud este mai înaltă ca restul regiunii, o caracteristică regiunii este prelucrarea lemnului din pădurile de foioase. Regiunea este subîmpărțită prin diferite subdiviziuni ca: Regiunile învecinate sunt Sauerland în nord, Westerwald în sud, Wittgensteiner Land în nord-est și Bergisches Land în vest. In regiune se află munții Rothaargebirge, muntele cel mai înalt al regiunii fiind Hohe Hessel
Siegerland () [Corola-website/Science/309941_a_311270]
-
geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele. Cucul este o pasăre migratoare, iernează în Africa tropicală și în sudul Asiei. <br> Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu smârcuri sau de stepă, unde trăiesc și păsările care îi cresc puii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elveția la o înălțime
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
păduri, dar deasemenea prin parcuri și pajiști sub mesteceni din iunie până octombrie. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub sălcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub sălcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]