1,177 matches
-
lăstari; 7 - lăstari din drajoni; 8 - lăstari din scaun. CALITATE - Se exprimă în clase de calitate în funcție de grupa de specii Rășinoase Clasa Proporția lemnului de lucru 1 0.6 2 0.4 - 0.6 3 0.1 - 0.4 4 Foioase 1 0.5 2 0.25 - 0.5 3 0.1 - 0.25 4 CL. KRAFT - Reprezintă poziția cenotica a arborilor și se estimează după clasificarea Kraft DIAM. - Reprezintă diametrul de bază al arborilor [d(1,30) m] și se
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
formularului 2: se vor înscrie la inventarierile ulterioare caracteristicile arborilor nou-selectați (conform metodologiei) în locul celor dispăruți (exploatați, doborați de vânt etc.) de la inventarierea precedentă (în ordine - N, E, S, V, incepand cu numarul 25). LISTA DE CODURI PENTRU SPECII (Rășinoase, foioase) ──────────────────────────────────────────────── Codul Denumirea științifică ──────────────────────────────────────────────── 001 Acer campestre 002 Acer monspessulanum 003 Acer opulus 004 Acer platanoides 005 Acer pseudoplatanus 006 Alnus cordata 007 Alnus glutinosa 008 Alnus incana 009 Alnus viridis 010 Betula pendula 011 Betula pubescens 012 Buxus sempervirens 013
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
urmare a unor situații excepționale. (2) Documentele justificative privind distribuirea vor fi păstrate la sediul Prefecturii Județului Neamț în vederea punerii lor la dispoziția organelor de control abilitate. Articolul 5 Se aprobă acumularea cantităților de 460 mc lemn din rășinoase și foioase pentru industrializare și construcții, 560 mc cherestea rășinoase și 1.354 mp plăci din azbociment, în cadrul programului de acumulări produse rezervă de stat, secțiunea "reîntregire stocuri", cu finanțare din venituri proprii ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, conform prevederilor
HOTĂRÂRE nr. 2 din 9 ianuarie 2003 privind acordarea unui ajutor umanitar, constând în materiale de construcţii şi reparat case pentru populaţia sinistrata din judeţul Neamt, ca urmare a inundaţiilor produse în noaptea de 31 decembrie 2002/1 ianuarie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147118_a_148447]
-
90 m.c. 10.000 Cofraje pentru betoane 4418.40.00 m.c. 10.000 Pastă chimică de lemn (celuloza) semialbita sau albita de conifere 4703.21.00 m.c. 500 Pastă chimică de lemn (celuloza) semialbita sau albita de foioase 4703.29.00 m.c. 10.000 Lemn de plop (lemn de celuloza) ex.4403.99.10 m.c. 1.000 Altele (lemn de salcie, anin pentru celuloza) ex.4403.99.80 m.c. 600 Produsele lemnoase din această anexă
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află și culmi calcaroase, în care există chei și peșteri. În această regiune există multe circuri, văi și lacuri glaciare, o întinsă zonă cu pajiști alpine, păduri de conifere și foioase. Munții Godeanu au o poziție aproape centrală. În jurul vârfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat, ca o consecință a influențelor climatice din sudul continentului, se dezvoltă o vegetație care cuprinde specii de plante iubitoare de căldură; au cel mai mare număr
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Meridionali iar în sud Podișul Getic. Sunt alcătuiți din depresiuni dispuse uneori în două șiruri paralele, dealuri, mai înalte la est de Olt, unde ajung în câteva vârfuri la peste 1 000 m altitudine. Pe dealuri se întind păduri de foioase, iar în depresiuni și pe văi sunt așezate sate mari și orașe (Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung), livezi, fânețe, căi de comunicație. Între Dâmbovița și Gilort, la contactul cu muntele, se află depresiuni mici, dintre care doar Câmpulung este mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
brun roșcat și brune. Ele fac parte din clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi cerealiere, livezi și viță de vie. Solurile din regiunile de dealuri înalte și de munți joși (clasa cambisolurilor) sunt acoperite de păduri de foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
lemnoase caracteristice pădurilor din România; produse obținute în industria de prelucrare a lemnului. ACTIVITățI ECONOMICE 117 • lemnul de rășinoase, cu cele mai multe unități de prelucrare repartizate în Carpații Orientali (aproape 20, între care Vama, PrunduBârgăului, Piatra Neamț, Gheorgheni, Nehoiu etc.); • lemnul de foioase (în principal fag, dar și alte esențe), cu întreprinderi amplasate mai ales în zona colinară: Fălticeni, Ciurea (lângă Iași), Gugești (jud. Vrancea), Stâlpeni (jud. Argeș) etc. b) industria de placaje, furnire și plăci aglomerate din lemn (PAL) și plăci fibrolemnoase
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 000 m, cele mai multe însă la 300 - 500 m. Este spațiul cu cele mai multe așezări, deoarece condițiile naturale fiind extrem de favorabile au permis dezvoltarea lor continuă încă din Antichitate. În timp, multe din caracteristicile mediului natural au suferit transformări: pădurile de foioase au fost treptat înlocuite cu suprafețe agricole (pomicultură, viticultură, fânețe, culturi cerealiere etc.), pe terase și, în mai mică măsură, pe versanți s-a dezvoltat o rețea densă de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în cabinete specializate în acest scop are efecte deconectante și tonifiante îndeosebi asupra sistemului nervos central, starea de confort și relaxare psihică poate fi ușor indusă printr-o ambianță cromatică adecvată. Natura țării noastre formată din păduri de conifere, de foioase, dealuri pline cu flori și diferiți arbuști fructiferi, câmpiile verzi sau încărcate de aurul spicelor de grâu constituie o uriașă clinică cromoterapeutică generatoare de forțe noi, deconectare, optimism, echilibru și liniște interioară, numai că în perioada actuală în loc să protejăm și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
să renunț la animale. Legea ar trebui să fie mai dulce. De când e lumea, am păscut oile prin pădure, prin plantații și nu s-o distrus nimic. Că oile calcă rădăcinile brazilor! Oile mâncau lăstarii de carpăn, de fag, de foioase și brăduțu’ creștea... Ocolul silvic cheltuie mai mult acum cu plantațiile. Înainte, băgam cârlanii în plantații de doi ani și mâncau buruienile. Acum, plătesc oameni să taie buruienile cu secerile din jurul brăduțului. Așa se face descopleșirea, intervine primarul care nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
1990. Important pentru turism este nu numai suprafța ocupată cu păduri, dar și structura acesteia. În principal, pădurile din Carpații Meridionali se compun În mod obișnuit din trei specii cum ar fi: molidul, bradul și fagul, combinat și cu alte foioase, care dau naștere la peisaje specifice. Această specificitate apare Într-o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor la foioase) dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem pe de o parte peisaje diferite În funcție de altitudine
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
compun În mod obișnuit din trei specii cum ar fi: molidul, bradul și fagul, combinat și cu alte foioase, care dau naștere la peisaje specifice. Această specificitate apare Într-o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor la foioase) dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem pe de o parte peisaje diferite În funcție de altitudine, de structura fondului forestier, iar În al treilea rînd de anotimp. 2.7.4. Situația resurselor turistice de ordin antropic din Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
geografic al județului Dorohoi din 1891 se menționa că pădurea de la Hudești este vestită în întreaga plasă atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vegetale de luncă, iar pe cursul Bașeului apar asociații de sărătură cu vegetație caracteristică acestor locuri. Lângă curtea fostului boier, Ion Frank, se află ca rezervație naturală, parcul dendrologic. în acest parc pot fi văzute specii de conifere și de foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca pășune. Aici era o gospodărie izolată de sat, precum și adăposturi pentru animale și pentru oamenii care le îngrijeau. Tot Odăiță se numește și locul dintre partea de est a satului Mlenăuți și tarlaua La Cățăl. Pădurea lui Pușcașu-pădure de foioase situată în partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia aici cu puii ei. Pădurea Floroi-pădure situată la vest de satul Alba. Numele îi vine de la florile mari de soc ce înfloresc aici. Pârâul Bașeu-pârâu ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Internaționale de Știință a Lemnului. Contribuțiile științifice ale prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin sunt dezvoltate într-un număr mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative. Alături de activitățile menționate, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost prezent în comisii de diplomă, de atestare a gradelor didactice și de organizare a simpozioanelor internaționale de celuloză și hârtie desfășurate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Aquitaniei, Câmpia Camargue, Câmpia Alsaciei). Referitor la climă, experții au stabilit trei tipuri de climă: temperat-oceanică în nord și vest, temperat-continentală în est și mediteraneană în sud și insula Corsica. Vegetația și fauna au fost corelate cu clima, menționându-se foioasele în nord și vest și pădurile mediteraneene (cedru, chiparos) în sud. Experții au grupat fluviile Franței după locul de vărsare. Astfel, în Marea Mânecii se varsă Sena, în Golful Biscaya ajung Loire și Garonne, în Marea Mediterană Ronul, iar în Marea Nordului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
intervine asupra multori ecosisteme naturale, declanșând noi succesiuni ecologice. Biodiversitatea este dată de numărul de specii care formează o biocenoză. Cu cât biocenoza este alcătuită din mai multe specii, cu atât biodiversitatea acesteia este mai mare. Într-o pădure de foioase rămasă în regim natural, în care omul intervine cu prudență, trăiește un număr mare de specii de plante și animale; pădurea de foioase are o mare biodiversitate. Pentru păstrarea biodiversității ca factor de stabilitate a biocenezelor, ecosistemele trebuie protejate. Spre deosebire de
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
este alcătuită din mai multe specii, cu atât biodiversitatea acesteia este mai mare. Într-o pădure de foioase rămasă în regim natural, în care omul intervine cu prudență, trăiește un număr mare de specii de plante și animale; pădurea de foioase are o mare biodiversitate. Pentru păstrarea biodiversității ca factor de stabilitate a biocenezelor, ecosistemele trebuie protejate. Spre deosebire de plante și animale, mediul de viață al omului cuprinde, pe lângă factori naturali, și factori artificiali creați de om. Amenajările urbane și industriale reprezintă
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]